2ac-236/25 — intentarea procesului de insolvabilitate

La 20 octombrie 2020, Societatea cu Răspundere Limitată „Shay Development” a depus cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea pe Acțiuni „Moldovahidromaș” privind validarea creanței de 7.424.998,71 lei și desemnarea administratorului autorizat Ruslan Vasiliev.

Prin hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost intentat procesul de insolvabilitate, ridicat dreptul de administrare al organelor de conducere ale debitorului și desemnat administratorul insolvabilității.

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse cererile de apel declarate și menținută hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 28 decembrie 2022 a fost întocmit tabelul definitiv al creanțelor, contestat ulterior de mai mulți creditori, inclusiv Societatea cu Răspundere Limitată „Autinovativ”. În paralel, Societatea pe Acțiuni „Pinta” și Societatea cu Răspundere Limitată „Shay Development” au solicitat admiterea creanțelor lor cu titlu provizoriu, pentru a participa la adunarea creditorilor.

Cererile au fost inițial admise, dar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2024, încheierile respective au fost casate și cauza restituită spre rejudecare.

Prin încheierea din 7 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, creanțele au fost din nou admise provizoriu, cu drepturi limitate.

La 21 martie 2025, avocatul Nicolae Agachi, în numele Societății cu Răspundere Limitată „Sincomvest Prim” și al Societății cu Răspundere Limitată „Autonovativ”, a declarat recurs împotriva încheierii din 7 martie 2025, pronunțată de Judecătoriei Chișinău, sediul Central. 1

La 10 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice, avocatul Nicolae Agachi, în numele Societății cu Răspundere Limitată „Sincomvest Prim” și al Societății cu Răspundere Limitată „Autonovativ”, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. b), f) din Codul de procedură civilă, a depus cerere privind strămutarea examinării cauzei în ordine de recurs de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad.

Art. 43 din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: „Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.”

Art. 40 alin. (1) și (7) din Legea privind identificarea electronică și serviciile de încredere nr. 124 din 19 mai 2022: „Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală.”

Întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul guvernamental de semnătură electronică (MSign), care în sensul pct. 3 subpct. 1 și 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 405 din 02 iunie 2014, este serviciu ce are ca funcții principale: „1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate”

Art. 43 alin. (2) lit. b) și f) din Codul de procedură civilă: “Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: b) cauza a fost reținută spre judecare cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională; f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Completul de judecată notează că valabilitatea actelor procedurale este condiționată de cerințe de formă exterioară a actului procedural (formalism). Aplicarea semnăturii autentice, pentru cererile depuse în format electronic, fiind unul din elementele obligatorii de conținut (încheierea nr. 2ac-133/25, § 10).

Statuând asupra omisiunii de a semna cu semnătură avansată un act procedural, depus prin intermediul corespondenței electronice, instanța evidențiază caracterul esențial al acesteia. Semnarea actului procedural în mod necorespunzător echivalează cu nesemnarea acestuia. Un act juridic nesemnat nu poate produce efectele juridice scontate.

Constatarea lipsei de plenitudine a conținutului cererii de strămutare a cauzei, sub aspectul semnăturii corespunzătoare, constituie un impediment în analiza pe fond a solicitării (încheierea nr. 2ac-139/25, § 13-16).

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiția va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de Nicolae Agachi, în numele Societății cu Răspundere Limitată „Sincomvest Prim” și al Societății cu Răspundere Limitată „Autonovativ”, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru, pentru examinarea cauzei deferite judecății în ordine de recurs.

În conformitate cu art. 171 , art. 43 alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă,