3r-153/25 — contestarea actului administrativ

În data de 13 decembrie 2023 Iurii Cotovici s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ către Administrația Națională a Penitenciarelor și Penitenciarul nr. 10-Goian, cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 decembrie 2024, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ intentată de Cotovici Iurii împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor și Penitenciarului nr. 10-Goian.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la data de 05 decembrie 2024, Iurii Cotovici a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 04 decembrie 2024.

Hotărârea motivată a fost notificată apelantului Iurii Cotovici la 20 ianuarie 2025 prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, la adresa indicată în cererea de apel – XXXXX fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.134, vol. II).

La data de 18 martie 2025 Iurii Cotovici a depus motivarea apelului (139-156, vol. II).

Iar pe 24 martie 2025 reprezentantul apelantului Iurii Cotovici, avocatul Daniela Botezatu a depus apel motivat (157-175, vol. II).

Curtea de Apel Centru prin încheierea din 21 martie 2025 a declarat inadmisibil apelul declarat de Iurii Cotovici pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul legal prevăzut la art. 232 alin. (2) Codul administrativ.

În data de 07 mai 2025, Iurii Cotovici reprezentat de avocatul Daniela Botezatu a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate și pronunțarea 1 unei noi încheieri privind repunerea în termenul de declarare a cererii de apel motivat (f.d. 198-200, vol. II).

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a notat că nu i-a fost comunicată hotărârea motivată, de aceea a solicitat eliberarea acesteia prin cererea din 17 martie 2025. Respectiv, la 18 martie 2025 prin poșta electronică a recepționat hotărârea motivată.

Astfel, reprezentantul recurentului a comunicat că la aceeași dată de 18 martie 2025 Iurii Cotovici a depus Curții de Apel Centru motivarea apelului, deci consideră că a respectat termenul legal de prezentare a motivării apelului. Iar la 24 martie 2025 în calitate de reprezentant al apelantului la fel a înaintat cerere de apel motivat.

În această ordine de idei, reprezentantul recurentului a subliniat că, chiar și în ipoteza în care ar fi recepționat hotărârea motivată anterior, în calitate de reprezentant, începând cu data de 18 februarie 2025, s-a aflat în imposibilitate de a desfășura activitatea profesională de avocat, fiind în concediu medical, fiind diagnosticată cu o maladie care a determinat necesitatea unui tratament îndelungat, dar care a generat consecințe grave asupra stării de sănătate.

În concluzie, reprezentantul recurentului a menționat că reieșind din importanța examinării speței deduse judecății, recurentului fiind îngrădit în mod neîntemeiat și ilegal dreptul la muncă, sperând la restabilirea sa în drepturile fundamentale solicită anularea încheierii Curții de Apel Centru din 21 martie 2025 cu adoptarea unei noi încheieri privind repunerea în termenul de înaintare a apelului motivat.

Art. 47, alin. (3) din Codul administrativ: „Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.” 2

Art. 65, alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Art. 96, alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ: „Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

Art. 223 din Codul administrativ: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Art. 232, alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 236, alin. (1), alin. (2), lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.” 3

Art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Astfel, instanța de recurs efectuând controlul judiciar al încheierii din 21 martie 2025 a Curții de Apel Centru constată că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul motivat depus de către Iurii Cotovici.

La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, rezultă că apelantul urma să depună apelul motivat în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că, începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate a instanței de fond. 4

Din materialele dosarului rezultă că apelantul Iurii Cotovici a recepționat hotărârea motivată în data de 20 ianuarie 2025 prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, la adresa indicată în cererea de apel – XXXXX, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.134, vol. II)

Prin urmare, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată, că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 21 ianuarie 2025, iar ultima zi fiind data de 19 februarie 2025.

Actele cauzei atestă cu certitudine că apelantul Iurii Cotovici și nici reprezentantul acestuia avocatul Daniela Botezatu nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (2) din Codul administrativ și nu a prezentat instanței de apel motivarea apelului în termen.

Totuși, la data de 18 martie 2025 apelantul Iurii Cotovici a depus cererea de apel motivat, fiind vădit depășit termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

În acest context, Completul de judecată consideră neîntemeiat argumentul reprezentantului recurentului, precum că a recepționat hotărârea motivată abia la 18 martie 2025, când a depus o cerere în acest sens, or, din materialele cauzei se constată că hotărârea motivată a fost recepționată de către apelant la data de 20 ianuarie 2025.

Subsecvent, se reține că la 17 ianuarie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a publicat hotărârea motivată din 04 decembrie 2024 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi identificată cu numărul dosarului 2-23178344-12-3-13122023.

În acest sens, cu referire la argumentul reprezentantului recurentului precum că începând cu data de 18 februarie 2025 s-a aflat în concediul medical și din acest motiv a omis să depună apelul motivat în termen, completul de judecată menționează că acest argument constituie temei pentru repunerea în termen a apelului. Iar, nu a solicitat repunerea în termen conform procedurii prevăzute de Codul administrativ. Deci, instanța de apel nu a putut dispune repunerea în termen din oficiu în lipsa unei solicitări ca- atare.

Cu atât mai mult că, argumentul recurentului indică că avocatul s-a aflat în concediul medical începând cu 18 februarie 2025, iar termenul în interiorul căruia urma să-și realizeze actul de procedură a constituit începând 5 cu 20 ianuarie 2025 – 19 februarie 2025, și deci în perioada 20 ianuarie 2025 – 18 februarie 2025, avea posibilitatea să depună apelul motivat.

Cât privește solicitarea recurentului de repunere de către instanța de recurs, în termen a cererii de apel, Completul reține că în virtutea prevederilor art. 116 alin. (2) Cod procedură civilă, în coroborare cu art. 195 Cod administrativ, competența de a soluționa cererea de repunere în termen a apelului revine instanței de apel, ca instanță competentă.

În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că recurentul a depus motivarea apelului peste termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, reprezentantul recurentului, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Astfel, instanța de recurs subliniază că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea 6 termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de Iurii Cotovici pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel just a declarat inadmisibil apelul declarat de Iurii Cotovici.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt lipsite de suport juridic, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Iurii Cotovici reprezentat de avocatul Daniela Botezatu.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Iurii Cotovici, reprezentat de avocatul Daniela Botezatu. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Diana Stănilă 7