3d-61/24 — contestarea actului administrativ

3d-61/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depuse de Galina Afanas împotriva Consiliului

Superior al Procurorilor cu privire la contestarea actului

administrativ,

(Dosarul nr. 3d-61/24

PIGD 2-24086400-01-3d-05082024)

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art.17 din Codul administrativ,

acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul

administrativ.

16 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților acțiunea în contencios administrativ depusă

de Galina Afanas împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor

cu privire la contestarea actului administrativ, prin care a solicitat (f.d.1-3):

− Anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-227/2024 din

24 iulie 2024;

− Constatarea faptului discriminării petiționarei de către Procurorul General, Ion

Munteanu;

− Atragerea Procurorului General, Ion Munteanu la răspundere conform legii;

− Obligarea Consiliului Superior al Procurorilor să emită o hotărâre legală și

întemeiată reieșind din probatoriul factologic.

vătămată în cauzele penale nr.2010036534, nr.2012018088, nr.2013970425,

nr.2011038059, a depus nenumărate plângeri la procuratură, însă acestea

timp de 12 ani au fost mușamalizate/respinse/refuzate spre primire.

Consiliul Superior al Procurorilor împotriva acțiunilor/inacțiunilor

Procurorului General interimar Ion Munteanu și adjunctului interimar al

Procurorului-șef a Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan și altor procurori

care acționează concertat cu scopul de a absolvi de răspundere penală

judecătorii Maria Moraru, Sergiu Arnaut, Ruxanda Pulbere, Alexandru

Arhip implicați în deposedarea ilegală de locuință a familiei sale. Ulterior, a

insistat ca plângerea din 4 ianuarie 2024 să fie examinată în termeni legali,

deoarece gruparea criminală șantajează continuu petiționara să se dezică de

locuința sa, construită integral din resurse financiare proprii, și de bunurile

sale în favoarea dânșilor și să-și retragă toate plângerile depuse către

organele de stat competente. Gruparea criminală a purces la evacuarea

ilegală din locuință a familiei petiționarei. Locuința a fost construită integral

din banii familiei Galinei Afanas, achitați integral și în termen, prin transfer

bancar, în anul 2008.

petiționara a fost audiată pentru prima oară, iar, la 24 iulie 2024 a fost audiată

1

la ședința Consiliului Superior al Procurorilor. Drept urmare, prin hotărârea

Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-227/2024 din 24 iulie 2024,

plângerea sa a fost respinsă ca neîntemeiată.

arbitrară, nu conține răspuns la toate argumentele invocate în plângere,

conținutul plângerii fiind denaturant. De asemenea, nu a fost dat răspuns la

întrebarea de ce Ion Munteanu a refuzat să execute decizia irevocabilă a

Curții de Apel Chișinău nr. 21r-1077/14 din 22 ianuarie 2015.

Curtea de Apel Chișinău a admis recursul său, a remis materialele cauzei în

adresa Procuraturii Anticorupție, obligând-o să verifice legalitatea rezilierii

unilaterale, pe ascuns, de către judecătoarea Maria Moraru a contractului de

antrepriză încheiat între Galina Afanas și societatea „Nourco”. Totodată,

instanța de apel a dispus verificarea argumentului precum că „din motivul că

judecătoarea Maria Moraru a ascuns probele din dosar, a fost pronunțată

hotărârea Curții de Apel Chișinău, care a respins acțiunea, iar în rezultat

Curtea Supremă de Justiție a menținut hotărârea dată, din motivul lipsei

probelor din dosar”.

lipsește și argumentul invocat de petiționară referitor la faptul că și

Procuratura Generală în persoana aceluiași procuror Ion Munteanu a refuzat

insistent de a interveni în proces, fiind citată legal de Curtea de Apel

Chișinău, fapt care a dus la emiterea unei decizii cu bună-știință contrară

legii de către judecătoarea Ruxanda Pulbere în complet cu judecătorii Anatol

Pahopol și Victoria Sîrbu (decizia nr. 2r-1703/2023) cu acordul tacit al

procurorului.

omis faptul că Procurorul General interimar Ion Munteanu a emis ordonanța

din 30 iunie 2023, aflându-se în conflict de interese, cu scopul de a ascunde

acțiunile/inacțiunile sale anterioare. La fel, din hotărârea Consiliului

Superior al Procurorilor lipsește și argumentul invocat de petiționară precum

că Procurorul General interimar Ion Munteanu a refuzat să primească

petiționara în audiență sau să numească un alt procuror pentru audiență.

Procurorul general Ion Munteanu selectiv primește cetățenii în audiență,

manifestând un tratament abuziv și discriminatoriu față de cetățeni. Astfel,

petiționara a fost discriminată de Procurorul general Ion Munteanu care

tratează în mod diferit cetățenii. Mai mult, există o bănuială rezonabilă că

Procurorul general Ion Munteanu împiedică/refuză timp de 12 ani din interes

material/personal să cerceteze în mod adecvat și eficient cazul deposedării

ilegale de locuință a petiționarei de către gruparea criminală, fapt care a dus

2

la încălcarea drepturilor fundamentale ale sale, și anume: dreptul la

proprietate, la locuință și la un trai decent, la respectarea vieții private și de

familie - drepturi garantate de art. 9, 46, 47 din Constituție, de art. 8 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 1 a Protocolului

adițional din Convenție. Astfel, petiționarei și familiei sale i se cauzează un

prejudiciu considerabil material și moral, repetat și continuu, de către

persoanele implicate in deposedarea ilegală de locuință cu acordul tacit al

procurorului general Ion Munteanu.

nr. 1-227/2024 din 24 iulie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor nu a

aplicat legea care trebuia aplicată, și anume Legea nr. 3 din 25 februarie 2016

cu privire la Procuratură, precum și nu a coroborat circumstanțele de fapt cu

normele de drept, și drept urmare a ajuns la o concluzie eronată. Respectiv,

această hotărâre este nemotivată, neclară, confuză, nesigură și creează

îndoieli, nesiguranță și lipsă de încredere în activitatea Consiliului Superior

al Procurorilor.

Procurorilor a solicitat declararea acțiunii depuse de Galina Afanas ca fiind

inadmisibilă (f.d. 30-35).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Prevederile prezentului cod determină statutul juridic al participanților la

raporturile administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor

de judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ,

drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de contencios

administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod”

„Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a

activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea

asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice

și juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept”.

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative

individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a

operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică,

prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea”.

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

3

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi

îngrădit. Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în

sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia

i se aduce atingere prin activitate administrativă”.

,,Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.”

„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).”

„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd reclamantul

nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul

art.17.”

„Curtea Supremă de Justiție soluționează în primă instanță, prin hotărâri

irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor

Consiliului Superior al Magistraturii și ale Consiliului Superior al Procurorilor”.

„Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă

consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces”

„Procurorul General este numit în funcție de către Președintele Republicii

Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de 7 ani,

care nu poate fi reînnoit.

Procurorul General este demis din funcție de către Președintele Republicii

Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în condițiile legii, pentru

motive obiective și în temeiul unei proceduri transparente.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, unul dintre elementele

definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui

drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Or,

reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să

4

urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate

revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin

activitatea administrativă contestată sau prin refuzul autorității

administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv

vătămat. Or, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ,

reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin

activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri.

administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din

Codul administrativ.

drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume

dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce

caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică.

reglementează doar formele ce necesită a fi respectate pentru a obține pe cale

judiciară o protecție a unui drept subiectiv în sensul art. 17 din Codul

administrativ.

nr. 1-227/2024 din 24 iulie 2024 a Consiliului Superior al Procurorilor, nu a

indicat, în conformitate cu prevederile art. 17 din Codul administrativ, care

drepturi subiective sau interese legitime proprii ar fi fost încălcate prin actul

administrativ contestat. În esență, aceasta a solicitat tragerea la răspundere

disciplinară a Procurorului General Munteanu Ion, iar prin hotărârea

menționată cererea sa a fost respinsă.

Galina Afanas privind tragerea la răspundere disciplinară a Procurorului

General, Ion Munteanu, reținând că mandatul acestuia este de natură

constituțională, iar regimul juridic al răspunderii sale este unul special, fiind

reglementat distinct de legiuitor prin dispozițiile art. 52¹ alin. (1) din Legea

cu privire la Procuratură. Potrivit acestui cadru normativ, Procurorul General

poate fi tras la răspundere disciplinară doar cu respectarea unei proceduri

speciale, în condițiile stabilite de lege, procedură care presupune inițierea

verificărilor de către subiecți calificați (cum ar fi cel puțin trei membri ai

Consiliului, Președintele Republicii, comisia de evaluare etc.), constituirea

unei comisii de disciplină ad-hoc și desfășurarea unor etape procedurale

reglementate strict.

5

Munteanu în calitate de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, în anii

2014–2015, precum și în contextul emiterii de către Curtea de Apel Chișinău

a deciziei nr. 21r-1077/14, Consiliul Superior al Procurorilor a reținut că, în

acea perioadă, erau aplicabile prevederile art. 33 alin. (4) din Legea cu

privire la Procuratură, conform cărora persoana ale cărei drepturi și interese

legitime au fost afectate prin acțiunile, inacțiunile sau actele procurorului

avea posibilitatea de a le contesta la procurorul ierarhic superior. Hotărârea

adoptată de procurorul ierarhic superior asupra contestației putea fi, la rândul

său, atacată în instanța de judecată.

Procurorilor a reținut, prin hotărârea contestată, că nu este învestit cu atribuții

privind efectuarea investigațiilor procesual-penale, examinarea în fond a

cauzelor penale ori verificarea soluțiilor adoptate de procurori, astfel încât

nu intră în competența sa să se pronunțe, în ordine ierarhică, asupra

argumentelor ce vizează legalitatea actelor emise de procurorul Ion

Munteanu.

din 24 iulie 2024 a Consiliului Superior al Procurorilor nu echivalează cu

încălcarea unui drept subiectiv, care să poată fi apărat pe calea justiției. Un

asemenea dezacord trebuie motivat în mod concret și temeinic, prin indicarea

clară a modului în care neexaminarea sesizării de către Consiliu și neinițierea

vreunei proceduri în privința procurorului general Ion Munteanu ar fi afectat

interesele personale și drepturile reclamantei Galina Afanas.

(2) din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, or, în temeiul art. 521 alin.

(3) din aceeași Lege, procedura disciplinară poate fi inițiată de cel puțin 3

membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, de Președintele Republicii ca

urmare a petițiilor/sesizărilor sau, după caz, din oficiu ori, în cazul prevăzut

la art. 311 alin. (9), de către comisia de evaluare a performanțelor

Procurorului General, dacă există bănuieli rezonabile privind săvârșirea

abaterilor disciplinare prevăzute la art. 38. Dispozițiile art. 44 alin. (1) și (3)

se aplică în mod corespunzător.

Justiție subliniază că normele legale citate supra interzic un contencios

obiectiv de legalitate și denotă opțiunea legiuitorului pentru un contencios

administrativ subiectiv efectiv, implicând revendicarea apărării unui drept

subiectiv propriu al reclamantei, astfel încât pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ este necesar revendicarea unui drept

subiectiv exclusiv al Galinei Afanas.

6

formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează

a fi invocată vătămarea dreptului propriu, deoarece expresiile utilizate în

textul articolelor 17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și

de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete,

fiind excluse drepturile prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum

și acțiunile populare actio popularis.

Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată

declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile și convingătoare

ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind

insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH

împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr.

45572/00)].

angaja o actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în

Convenție; aceasta nu autorizează nici persoanele particulare să se plângă în

legătură cu o dispoziție de drept intern doar pentru că aceștia consideră, fără

să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziția respectivă încalcă

Convenția (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).

de a se dovedi că a produs reclamantei o vătămare într-un drept, ori într-un

interes legitim, potrivit art. 17 din Codul administrativ, care consacră

contenciosul subiectiv. Instanța sesizată de contencios administrativ trebuie

să verifice dacă prin actul administrativ care face obiectul acțiunii s-a adus

atingere unei situații juridice subiective.

Afanas nu se desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin hotărârea

nr. 1-227/2024 din 24 iulie 2024 Consiliului Superior al Procurorilor. Deși,

revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al reclamantei reprezintă o

condiție obligatorie pentru ca acțiunea în contencios administrativ să treacă

testul de admisibilitate.

de Galina Afanas, nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată

ca fiind admisibilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu

va purcede la examinarea și soluționarea fondului cauzei de contencios

administrativ la acțiunea acestuia, deoarece chestiunile de procedură preced

fondul acțiunii în contenciosul administrativ.

Supreme de Justiție concluzionează că, acțiunea înaintată de Galina Afanas,

7

nu răspunde exigențelor de admisibilitate, motiv din care urmează a fi

declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ.

menționează că, declararea inadmisibilă a acțiunii exclude examinarea

fondului cauzei de contencios administrativ atât din perspectiva

circumstanțelor de fapt, cât și motivelor de drept.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Galina Afanas împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la

contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8