3r-158/25 — obligarea emiterii actului administrativ individual

La data de 14 august 2023, Rațoi Oleg a depus o cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, având calitatea de terț Pretura sectorului Botanica, solicitând obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil privind achitarea compensației pentru întârzierea plății salariului, în cuantum de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere, aferent perioadei de absență forțată de la muncă, începând cu 14 august 2020 până la 14 august 2023, în sumă totală de 9.243.218,06 lei.

Prin hotărârea din 9 decembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins acțiunea înaintată de Rațoi Oleg ca fiind neîntemeiată.

La data de 2 ianuarie 2025, Rațoi Oleg, prin intermediul avocatului Rotaru Dorel a depus apel nemotivat împotriva hotărârii menționate.

Prin încheierea din 14 aprilie 2025, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul formulat de Rațoi Oleg, prin intermediul avocatului Rotaru Dorel.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 19 mai 2025, Rațoi Oleg, a declarat recurs solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre reexaminare la aceeași instanță.

În motivarea recursului, recurentul susține că hotărârea Judecătoriei Chișinău din 9 decembrie 2024 nu a fost comunicată conform prevederilor legale, deoarece aceasta a fost expediată prin poșta electronică fără confirmarea primirii și fără semnătură olografă sau electronică a judecătorului. Recurentul afirmă că acest mod de comunicare nu este suficient în lipsa unui accept expres din partea sa pentru acest canal, iar instanța nu a furnizat dovada recepționării mesajului.

A menționat că hotărârea nu conținea semnătura judecătorului, nici olografă, nici electronică, ceea ce ridică dubii cu privire la validitatea și efectul juridic al actului.

Recurentul arată că notificarea prin poșta electronică este posibilă doar dacă este acceptată expres de participantul la procedură și dacă este efectuată cu respectarea cerințelor legale (inclusiv aplicarea semnăturii electronice a autorității emitente). În cauză, aceste condiții nu au fost întrunite.

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; 1 b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Cu referire la fondul recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prin hotărârea din 9 decembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins acțiunea înaintată de Rațoi Oleg ca fiind neîntemeiată.

La data de 2 ianuarie 2025, Rațoi Oleg, prin intermediul avocatului Rotaru Dorel a depus apel nemotivat.

Se reține că hotărârea motivată din 9 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost expediată participanților la proces la data de 7 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, inclusiv avocatului Dorel Rotaru, la adresa dorelrotaru@gmail.com, precum și lui Rațoi Oleg, la adresa olegratoi@gmail.com, aceste adrese fiind indicate atât în cererea de chemare în judecată, cât și în mandatul avocațial, în calitate de date de contact.

Completul de judecată constată că termenul legal de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului, prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a început să curgă la data de 8 martie 2025, ziua următoare celei în care hotărârea integrală a fost expediată, și a expirat la data de 7 aprilie 2025.

Cu toate acestea, apelantul nu a depus motivarea apelului, ceea ce confirmă în mod obiectiv lipsa de diligență procesuală și justifică 2 inadmisibilitatea apelului, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Prin încheierea din 14 aprilie 2025, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul formulat de Rațoi Oleg, pe motiv că apelantul nu a depus, în termenul legal prevăzut de lege, motivarea cererii de apel.

Completul de judecată reiterează că, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului curge de la data notificării hotărârii motivate. Acest termen este imperativ, iar nerespectarea sa atrage, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e), sancțiunea inadmisibilității apelului.

În prezenta cauză, este un fapt necontestat că hotărârea motivată a fost expediată la data de 7 martie 2025, la adresa de poștă electronică indicată în mod constant de Rațoi Oleg, în toate cererile procesuale și utilizată nemijlocit de acesta pentru comunicarea actelor procedurale către instanța de judecată.

Potrivit art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, notificările se adresează reprezentantului legal, iar art. 110¹ alin. (1) prevede expres că notificarea prin poșta electronică este valabilă dacă adresa a fost indicată de persoana notificată – condiție care, în speță, este îndeplinită.

Completul de judecată reține că, recursul formulat de Rațoi Oleg, împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 14 aprilie 2025 este neîntemeiat și urmează a fi respins, întrucât argumentele invocate de recurent nu sunt susținute de fapte obiective și nu justifică înlăturarea temeiului legal reținut de instanța de apel. În mod corect, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil apelul, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, reținând că apelantul nu a depus, în termenul legal, motivarea cererii de apel.

Contrar susținerilor recurentului, notificarea hotărârii motivate a primei instanțe s-a realizat la data de 7 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, la adresa indicată expres chiar de apelant în cererea de apel. Comunicarea la această adresă electronică a fost efectuată în conformitate cu art. 97 din Codul administrativ, iar lipsa unei confirmări de citire sau imposibilitatea subiectivă a recurentului de a accesa mesajul nu poate constitui un temei de înlăturare a termenului procedural.

Or, partea are obligația legală de a urmări cursul procesului și de a-și exercita drepturile procesuale cu diligență, așa cum impune inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 3

Prevederile art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ stabilesc în mod clar că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se pot realiza în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă, iar comunicarea prin mijloace electronice are prioritate din punctul de vedere al costurilor și al eficienței, cu condiția ca aceasta să fie adecvată obiectului comunicării și acceptată de participant.

Prin urmare, consimțământul părții se prezumă din conduita sa procesuală, precum indicarea adresei electronice în cuprinsul cererii de chemare în judecată și al mandatului avocațial.

Or, prin indicarea expresă a adresei electronice atât în cererea, cât și în mandatul avocațial, partea a consimțit implicit la utilizarea acestui canal de comunicare, iar instanța nu era obligată să solicite o reiterare formală a consimțământului. Comunicarea prin e-mail la o adresă furnizată chiar de parte este considerată valabilă în lipsa unor solicitări contrare. Această practică este conformă cu principiile bunei administrări a justiției și cu cerințele de celeritate.

Conform normelor aplicabile, notificarea prin poșta electronică nu necesită în mod obligatoriu o semnătură electronică calificată din partea instanței atunci când este vorba despre comunicarea actelor judiciare către părți care au furnizat adrese electronice de contact. Cerința privind semnătura electronică vizează mai degrabă actele administrative ale autorităților publice, nu transmiterea procesuală a unei hotărâri deja adoptate. Astfel, comunicarea hotărârii printr-un e-mail transmis de instanță către adresa indicată de parte este valabilă, iar lipsa semnăturii electronice nu invalidează notificarea, atâta timp cât hotărârea în sine este semnată și arhivată corespunzător.

În concluzie, susținerile recurentului sunt neîntemeiate atât în fapt, cât și în drept, întrucât: - a indicat voluntar o adresă de e-mail ca mijloc de comunicare, consimțind implicit la utilizarea acesteia; - nu a demonstrat lipsa semnăturii judecătorului pe hotărârea oficială, ci doar absența unei semnături vizibile într-o copie transmisă; - aplicarea semnăturii electronice pe documentul transmis părților nu este o condiție obligatorie pentru validitatea notificării, în condițiile în care legea nu o impune în mod expres pentru acest tip de comunicare procedurală.

Prin urmare, recursul nu este întemeiat, iar încheierea Curții de Apel Centru din 14 aprilie 2025 este legală și temeinică, fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile cauzei. Respingerea recursului ca 4 nefondat este justificată, întrucât recurentul nu a dovedit existența vreunui motiv de casare în sensul Codului administrativ.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Rațoi Oleg și menține încheierea 14 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5