3r-180/23 — anularea dispozitiei

3r-180/23 — anularea dispozitiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3r-180/23

2-19107155-01-3r-11072023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

13 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul depus de Rațoi Oleg,

în cauza de contencios administrativ la cererea depusă de Rațoi Oleg împotriva

Primarului General interimar al mun.Chișinău, terții Pretura Botanica, mun.Chișinău,

Diacon Ion privind anularea dispoziției, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva încheierii din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a încetat procedura de executare inițiată la cererea depusă de Rațoi Oleg în temeiul

hotărârii din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 01 iulie 2019 Rațoi Oleg a depus acțiune în contencios administrativ împotriva

Primarului General interimar al mun.Chișinău, terții Pretura Botanica, mun.Chișinău,

Diacon Ion privind anularea dispoziției, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului

material și moral.

Prin hotărârea din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial acțiunea și s-a anulat dispoziția Primarului General interimar al mun.

Chișinău nr. 206-de din 24 mai 2019 cu privire la eliberarea lui Rațoi Oleg din funcția

de pretor al sectorului Botanica, s-a restabilit în funcția de pretor al sectorului Botanica,

mun. Chișinău, s-a obligat Primarul General interimar al mun. Chișinău să-i achite lui

Rațoi Oleg salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 24 mai 2019–08

octombrie 2019, s-a încasat de la Primarul General interimar al mun. Chișinău în

beneficiul lui Rațoi Oleg prejudiciul moral în sumă de 12 000 de lei. În rest, s-a respins

cererea de chemare în judecată.

Prin decizia din 26 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat

de către Primarul General al municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 08

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul, depus

de către Primarul General al municipiului Chișinău, a fost declarat inadmisibil.

1

La 05 noiembrie 2020, Rațoi Oleg a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere

privind inițierea procedurii de executare a hotărârii din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin somația Curții de Apel Chișinău s-a stabilit Primarului General al mun.

Chișinău termen pentru executarea benevolă a hotărârii din 08 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost încetată

procedura de executare la cererea depusă de Rațoi Oleg privind executarea hotărârii din

08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 03 iulie 2023 Rațoi Oleg, a depus recurs împotriva încheierii din 09 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii

contestate, restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

La 12 iulie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-

un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei mun.

Chișinău copia recursului depus de Rațoi Oleg creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței (f.d.103)

Prin referința din 24 iulie 2023 Primarul General al mun. Chișinău a solicitat

declararea cererii de recurs ca inadmisibilă.

În conformitate cu art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii de

recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web

a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților.

Examinând recursul, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 249 alin. (3) din Codul administrativ, executarea este inițiată

printr-o cerere a creditorului executării. Deciziile în procedura de executare se emit prin

încheiere, care poate fi contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de

3 zile.

Totodată, în sensul art.241 alin.(3) din Codul administrativ, pentru contestarea cu

recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art.233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și prin

urmare față de cererea de recurs.

Prin prisma dispozițiilor art.236 alin.(2) lit.d) din cap.III din cartea a treia din Codul

administrativ coroborate cu prevederile art.241 alin.(3) și art.242 din Codul

2

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea

termenului stabilit.

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie

să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci

ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile,

această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată

menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției,

fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a

securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea

loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,

căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Din actele cauzei rezultă că, la 09 noiembrie 2021 Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat încheierea, prin care s-a încetat procedura de executare la cererea depusă de

Rațoi Oleg privind executarea hotărârii din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.83-85).

În încheierea din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a indicat cu

suficientă claritate calea, termenul și modul de atac al acesteia prevăzut de legislația în

vigoare.

La 03 iulie 2023, Rațoi Oleg a depus recurs împotriva încheierii din 09 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.93-96).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează

prevederile art.249 alin. (3) din Codul administrativ, care cert, expres și imperativ

stipulează că, deciziile în procedura de executare se emit prin încheiere, care poate fi

contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile.

3

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de

atac în ordine de recurs în secțiunea I, Rațoi Oleg a depus recursul la 03 iulie 2023 (f. d.

93-96). Recurentul nu a solicitat repunerea în termenul de depunere a recursului.

Cele menționate supra denotă faptul că, Rațoi Oleg a depus recursul asupra

încheierii din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel, cu încălcarea evidentă a termenului

de depunere a recursului.

În acest context, Completul de judecată nu poate reține argumentul recurentului

precum că încheierea din 09 noiembrie 2021 a fost expediată la o adresă greșită și a făcut

cunoștință cu ea doar la data de 30 iunie 2023, în momentul în care a făcut cunoștință cu

materialele cauzei, or, ultimul depunând cererea cu privire la inițierea procedurii de

executare a hotărârii judecătorești, urma să urmărească soarta procesului inițiat, or

inacțiunea și manifestarea dezinteresului în acest sens denotă lipsa de diligență din

partea acestuia. Astfel depunerea recursului peste un an și 7 luni de la data pronunțării

încheierii contestate, este o perioadă excesivă în raport cu termenul de 3 zile prevăzut

de art.249 alin. (3) din Codul administrativ.

Distinct, se reține că încheierea nominalizată a fost plasată pe Portalul Național al

Instanțelor: www.cac.instante.justice.md la data de 15 noiembrie 2021.

Subsecvent, instanța de recurs învederează că hotărârile instanțelor judecătorești,

pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de

Gestionare a Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real

(pct.7-8 și 17 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești

pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție, aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10

octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile

instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru

justițiabili.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de

judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești,

iar Rațoi Oleg, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea

termenului prevăzut de lege, la caz prin depunerea recursului în conformitate cu art.242

din Codul administrativ.

În speță, culpa că Rațoi Oleg, a depus tardiv cererea de recurs se datorează ultimului

care nu a întreprins suficiente măsuri, după cum sugerează și jurisprudența CEDO de a-

și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actul de procedură în termenul

prevăzut la art.249 alin. (3) din Codul administrativ, manifestând în acest sens un

comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.

La acest capitol se rețin prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

statuează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

4

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.249 alin. (3) din Codul administrativ, este

considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia

atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această

cale de atac.

În conformitate cu prevederile art.65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Din materialele cauzei, precum și din conținutul recursului depus de Rațoi Oleg,

instanța de recurs reține că, ultimul n-a făcut uz de prevederile art.65 alin.(1) și (2) din

Codul administrativ și nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului.

Din cele menționate, se impune declararea recursului depus de Rațoi Oleg, ca

inadmisibil, în temeiul art.243 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ în coroborare cu

art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal, atrage în consecință

decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea

dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze

acțiunea în termen.

În conformitate cu art.36 alin.(2) din Codul administrativ, instanțele de judecată

competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție amintește că

art.6 §1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane

dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile

sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul

la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze

de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției

pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în

care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or,

aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

5

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în

lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un

interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În acest caz

Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind

protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara recursului

depus de Rațoi Oleg ca inadmisibil.

Conform art.191 alin.(5), art.241, art. 249 alin. (3) și art.243 alin.(1) lit.a) și alin.(2)

în coroborare cu art.236 alin.(2) lit.d) din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se declară inadmisibil recursul depus de Rațoi Oleg, împotriva încheierii din 09

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la

cererea de chemare în judecată depusă de Rațoi Oleg privind inițierea procedurii de

executare a hotărârii din 08 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

6