3ra-344/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-344/22 2-21012737-01-3ra-08042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 1 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Primarul general al mun. Chișinău și Pretura sect. Botanica în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Rațoi împotriva Primarului general al mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererile de apel depuse de Pretura sect. Botanica și Primarul general al mun. Chișinău și menținută hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani constată: La 27 ianuarie 2021, Oleg Rațoi, reprezentat de avocatul Dorel Rotaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului general al mun. Chișinău, persoană terță Pretura sect. Botanica cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că prin hotărârea din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost anulată dispoziția Primarului general interimar al mun. Chișinău nr. 206-d din 24 mai 2019 cu privire la eliberarea dlui Oleg Rațoi din funcția de pretor al sectorului Botanica, restabilit dl Oleg Rațoi în funcția de pretor al sectorului Botanica mun. Chișinău, obligat Primarul general interimar al mun. Chișinău să-i achite salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 24 mai 2019 – 8 octombrie 2019, și încasat prejudiciul moral în sumă de 12 000 lei. 1 A menționat că la 9 octombrie 2019, a depus în cancelaria Primăriei mun. Chișinău copia dispozitivului hotărârii judecătorești menționate, însă hotărârea judecătorească nu a fost executată imediat în partea stabilită.

Astfel, la 25 octombrie 2019, a depus cerere la Curtea de Apel Chișinău, solicitând inițierea procedurii de executare conform art. 249 Cod administrativ, însă hotărârea judecătorească, în partea restabilirii în funcție, așa și nu a fost executată. A relatat că prin decizia din 30 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, hotărârea din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a fost menținută fără modificări, iar la 17 noiembrie 2020 a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere, solicitînd inițierea procedurii de executare în conformitate cu prevederile art. 249 Cod administrativ. A enunțat că ulterior, la 27 noiembrie 2020, a fost telefonat de către colaboratorii secției resurse umane din cadrul Primăriei mun.

Chișinău, care i-au comunicat că este necesar să se prezinte la Primărie, unde i-au fost înmânate 3 dispoziții ale Primarului general: nr. 1003-dc din 16 noiembrie 2020 cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, nr. 106-dc din 24 februarie 2020 cu privire la abrogarea unor dispoziții, nr. 107/2-dc din 24 februarie 2020 cu privire la revocarea din funcția de pretor al sectorului Botanica. Potrivit dispoziției nr. 1003-dc din 16 noiembrie 2020, a fost dispusă achitarea dreptului salarial, pentru absență forțată de la locul de muncă pentru perioada 3 decembrie 2018 – 21 mai 2019, întru executarea hotărârii din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și pentru perioada 24 mai 2019 – 8 octombrie 2019, întru executarea hotărârii din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

A precizat că din textul dispoziției nr. 106-dc din 24 februarie 2020, pct. 1.1, a aflat că la 22 noiembrie 2019, Primarul general al mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 596-dc, cu privire încetarea mandatului dlui Oleg Rațoi din funcția de pretor al sect. Botanica, care fost anulată prin dispoziția nr. 106-dc din 24 februarie 2020, iar conform dispoziției nr. 107/2-dc din 24 februarie 2020, a fost dispusă revocarea dlui Oleg Rațoi din funcția de pretor al sect. Botanica. A opinat că nu este de acord cu ultima dispoziție, considerând-o ilegală și nefondată, care urmează a fi anulată.

Așadar, temeiurile invocate pentru revocarea din funcția a dânsului sunt neîntemeiate, or, potrivit prevederilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, încetarea înainte de termen a mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, conform căreia, în cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție.

A relevat că din analiza normelor juridice invocate, cert este că art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 nu prevede temeiuri pentru eliberarea din funcție a pretorului sau a altui demnitar, ci prevede doar procedura revocării 2 din funcție și anume, prin emiterea, atunci cînd există temeiuri, a unui act administrativ al autorității care a numit demnitarul în funcție.

Or, faptul că art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 prevede doar procedura și nu temeiurile pentru eliberarea din funcție a demnitarului rezultă și din alin. (4) al aceluiași articol, potrivit căruia dispozițiile alin. (3) nu se aplică demnitarilor pentru care legea specială ce reglementează activitatea acestora prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen, circumstanță care accentuează că art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199/2010 reglementează doar procedura de eliberare din funcție a demnitarului și nu este în sine o lege materială, care ar constitui temei pentru eliberarea din funcție a demnitarului.

A afirmat că pentru eliberarea din funcție a persoanelor cu funcții de demnitate publică nu este suficient doar să respecți procedura, dar mai este necesar existența unui temei prevăzut de lege, or potrivit prevederilor art. 89 alin. (2) Codul muncii, la examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului, prevederi similare fiind prevăzute și la art. 118 Cod administrativ. A relevat că prin însăși definiția motivării actului administrativ, se impune expres necesitatea motivării acestuia, indiferent de norma în baza căreia se emite, fără a fi implicate elemente de interpretare.

În opinia reclamantului, pornind de la condițiile de fond și formă pentru emiterea actelor administrative și, respectiv, a sancțiunilor ce survin în cazul nerespectării acestora, rezultă că dispoziția contestată urmează a fi anulată de către instanța de judecată. A specificat că din actele atașate la cererea de chemare în judecată, se constată că o procedură în vederea verificării eventualelor abateri comise de reclamant nu a fost inițiată, ultimului nefiindu-i solicitate explicații referitor la circumstanțele descrise. În ceea ce privește invocarea art. 29 alin. (2) și art. 32 din Legea nr. 436 2006 privind administrația publică locală, a notat că acestea nu pot fi reținute întru justificarea dispoziției contestate, or, aceste norme juridice prevăd doar atribuția primarului de a emite dispoziții cu caracter normativ și individual în domeniile atribuite prin lege.

Totodată, este irelevantă și invocarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b), alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 136/2016 privind statutul municipiului Chișinău, potrivit cărora, primarul general numește, modifică, suspendă și încetează raporturile de serviciu sau de muncă, în condițiile legii, cu personalul primăriei, pretorii etc., iar restul temeiurilor de drept invocate – art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Legea nr. 136/2016 poartă un caracter general și nu au tangență cu încetarea mandatului persoanei cu funcție de demnitate publică. A reiterat că dispoziția primarului general al mun. Chișinău nr. 107/2-dc din 24 februarie 2020 cu privire la revocarea dlui Oleg Rațoi din funcția de pretor al sectorului Botanica urmează a fi anulată, ca fiind ilegală în fond, cu restabilirea sa în funcția anterior deținută.

3 A conchis că potrivit prevederilor art. 89 alin. (1) și art. 90 alin. (2) Codul muncii, în cazul restabilirii în funcție, Primăria mun. Chișinău urmează să-i achite salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu 24 februarie 2020 și pînă la restabilirea în funcție, precum și să-i repare prejudiciul moral cauzat ca urmare a revocării ilegale din funcție, pe care îl estimează la suma de 50 000 de lei. A mai explicat că prin cererea prealabilă expediată la 18 decembrie 2020, în adresa Primarului general al mun.

Chișinău, a solicitat revocarea pe cale extrajudiciară a dispoziției nr. 107/2-dc din 24 februarie 2020, prin care a fost revocat ilegal din funcție, precum și repararea prejudiciului material cauzat: achitarea salariului mediu pentru perioada de absență forțată de la muncă, începînd cu 24 februarie 2020 și pînă la restabilirea în funcție și a sumei de 50 000 de lei în calitate de prejudiciu moral, însă în termenul prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns la cererea prealabilă. Astfel fiind, a concluzionat că prin emiterea dispoziției contestate, i s-a îngrădit dreptul la muncă și libertatea de a munci. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 89, 90 Codul muncii, art. 224 Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea dispoziției Primarului general al mun. Chișinău nr. 107/2-dc din 24 februarie 2020 „Cu privire la revocarea lui Oleg Rațoi din funcția de pretor al sectorului Botanica”, restabilirea în funcția anterior deținută și obligarea Primarului general al mun. Chișinău să emită actul administrativ în acest sens, repararea din contul pârâtului a prejudiciului material sub formă de despăgubire în mărimea salariului mediu pentru absența forțată de la muncă din data de 24 februarie 2020 până la restabilirea în funcția, repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată. La 18 februarie 2021, Oleg Rațoi, reprezentat de avocatul Dorel Rotaru a depus cerere de completare și concretizare a acțiunii, prin care și-a menținut solicitările invocate inițial în cererea de chemare în judecată, totodată anexând și copiile mai multor documente.

Prin încheierea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță Diana Guba. Prin încheierea din 25 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, au fost declarate admisibile pretențiile din acțiunea depusă de Oleg Rațoi împotriva Primarului general al mun. Chișinău și terții Pretura sect. Botanica și Diana Guba cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea prejudiciului material și moral cauzat. Prin hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea parțial. A fost anulată dispoziția Primarului general al mun.

Chișinău nr. 107/2-dc din 24 februarie 2020 „Cu privire la revocarea lui Oleg Rațoi din funcția de pretor al sectorului Botanica”, ca neîntemeiată. A fost obligat Primarul general al mun. Chișinău să emită actul administrativ privind achitarea în beneficiul lui Oleg Rațoi a salariului pentru 4 perioada absenței forțate de la muncă, începând cu data de 24 februarie 2020 și până la restabilirea în funcție, precum și despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în mărimea unui salariu mediu lunar al salariatului. În rest, a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția privind repararea prejudiciului moral cauzat în mărimea ce depășește un salariu mediu lunar și pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată.

La 9 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice și, în aceeași zi, prin intermediul oficiului poștal, Pretura sect. Botanica a depus apel motivat împotriva hotărârii din 12 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea pretențiilor admise. La 12 aprilie 2021, Primarul general al mun. Chișinău a depus apel motivat împotriva hotărârii din 12 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, în partea pretențiilor admise. Prin decizia din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererile de apel depuse de Pretura sect.

Botanica și Primarul general al mun. Chișinău și menținută hotărârea din 12 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. Întru argumentarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că Primarul general al mun. Chișinău a emis dispoziția contestată fără a informa reclamantul despre dreptul lui de intervenire în procedura administrativă și fără a audia persoana vizată cu privire la circumstanțele invocate, până la încetarea mandatului. Or, contrar art. 94 alin. (1) Cod administrativ, o procedură în vederea verificării eventualelor circumstanțe care pun la îndoială competențele lui Oleg Rațoi, nu a fost inițiată, acestuia nefiindu-i solicitate explicații în acest sens.

Mai mult, instanțele de judecată au remarcat că motivele de fapt și de drept, invocate de Primarul general al mun. Chișinău pentru revocarea lui Oleg Rațoi din funcția de pretor al sect. Botanica nu au fost expuse inițial în însuși actul administrativ contestat, dar au fost completate printr-o dispoziție ulterioară, în perioada în care prezenta cerere de chemare în judecată se afla deja pe rolul instanței.

Astfel, au conchis instanțele că actul administrativ individual contestat a fost emis în lipsa inițierii unei proceduri administrative, or, motivarea actelor administrative defavorabile trebuie să conțină obligatoriu o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Pe cale de consecință, având în vedere anularea actului administrativ individual defavorabil, în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1)-(3) Codul muncii, instanțele de judecată au dispus achitarea lui Oleg Rațoi a salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, începând cu 24 februarie 2020 până la restabilirea sa în funcție.

În partea ce ține de pretenția de reparare a prejudiciului moral, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că urmare a eliberării din funcție a reclamantului, ultimului i-a fost cauzată o stare de incertitudine pentru sine și cei apropiați, fiind 5 lipsit de plata salariului, care constituie o importantă sursă de existență, iar suma în mărimea unui salariu mediu lunar al salariatului, dispusă spre încasare, cu titlu de prejudiciu moral, este una echitabilă și proporțională, ce corespunde criteriului stabilit de norma prevăzută la art. 90 alin. (3) Codul muncii. La 20 decembrie 2022, Primarul general al mun. Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 1 martie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este una neîntemeiată, nefondată, lipsită de suport juridic, având la baza acesteia o examinare superficială și neobiectivă a cauzei, fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, inclusiv nefiind constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. A ținut să precizeze că instanța de apel în mod nejustificat a respins solicitarea apelantului privind inadmisibilitatea acțiunii în privința repararea prejudiciului material și moral, acțiune care vine în disonanță cu prevederile Codului administrativ, precum și cu practica judiciară deja stabilită în litigiile similare. Astfel, atât prima instanță, cât și instanța de apel urma să declare inadmisibilă acțiunea în partea pretenției privind compensarea prejudiciului material și moral.

Or, în speță, urmau a fi aplicate și respectate prevederile art. 60 alin. (3) Cod administrativ, care prevede obligativitatea respectării procedurii prealabile privind repararea prejudiciului cauzat prin activitate administrativă ilegală doar de la data în care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă. A remarcat că la acest capitol, prevederile Codului administrativ au determinat formarea unei practici judiciare uniforme, întrucât practica națională deja utilizează calea declarării inadmisibilității pretențiilor accesorii de reparare a prejudiciului material/moral, inserate în cererile de chemare în judecată sau formulate în paralel în cadrul proceselor separate.

A obiectat că este incertă poziția instanței de apel care, în condiții similare, oferă o apreciere total distinctă circumstanțelor cauzei, totodată neglijând normele Codului administrativ. Mai mult, instanța de apel nu a argumentat prin ce respinge invocările apelantului în materia inadmisibilității și nici nu a dat apreciere poziției apelantului, astfel încât acest fapt denotă emiterea unei decizii nemotivate, ultimul fiind neauzit în propria cale de atac. Suplimentar, a relevat că instanța de apel, la emiterea deciziei, în mod nefondat nu a reținut argumentele pârâtului privind motivarea actului administrativ și a conchis nejustificat asupra lipsei cerinței de motivare a dispoziției contestate.

A opinat că de către administrația publică locală a fost realizată cerința motivării actului administrativ, iar instanța de apel, contrar prevederilor art. 123 Cod administrativ, a conchis că actul administrativ individual nu este motivat, 6 deși motivarea necesară a fost recuperată de autoritatea publică ulterior, încălcare care nu duce la nulitatea actului administrativ și care poate fi remediată (efectuată) până la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță. Prin urmare, faptul emiterii celei din urmă dispoziții nu constituie, în maniera expusă de către instanță, drept recunoașterea lipsei argumentării la faza inițială a actului administrativ, dar constituie o măsură prevăzută și permisă de Codul administrativ, care nu a făcut decât să completeze dispoziția emisă inițial.

A mai evidențiat că, cadrul normativ actual nu prevede anumite cerințe concrete de numire și eliberare din funcție a demnitarului, actul de revocare reprezentând un drept legal al Primarului general, care decide modul în care activitatea autorității executive municipale este organizată. Astfel, Primarul general este în drept să decidă asupra eliberării din funcție a pretorului, prerogativă care poate fi realizată doar în condițiile expres prevăzute de Legea privind statutul municipiului Chișinău, Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, fapt care a și fost realizat de către autoritatea publică.

La fel, contrar concluziilor la care a ajuns instanța de apel, a opinat că autoritatea publică, la emiterea actului administrativ individual, a întreprins o măsură rezonabilă și proporțională în virtutea art. 29 Cod administrativ, or, orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. Într-o altă ordine de idei, a specificat că mandatul de pretor al lui Oleg Rațoi a expirat la data de 18 iulie 2021 și, drept urmare, în asemenea circumstanțe, cerința reclamantului de restabilire la locul de muncă nu poate fi executată, întrucât nici angajatorul nu poate fi obligat la achitarea salariului pentru perioada ce excede mandatul prevăzut de lege.

La 22 decembrie 2021, Pretura sect. Botanica a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 9 martie 2022, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii. În argumentarea recursului și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, pe care o consideră neîntemeiată și pasibilă de casare. A opinat că dispoziția contestată de către reclamant este una legală, fiind emisă de către un organ competent, conform legislației în vigoare și cu respectarea procedurii stabilite.

A accentuat că acțiunea a fost depusă cu încălcarea termenului legal privind contestarea actului administrativ, motiv din care aceasta urma a fi declarată inadmisibilă, or, actul administrativ contestat a fost emis și notificat reclamantului la data de 24 februarie 2020. De asemenea, a precizat că, cadrul normativ actual nu prevede anumite cerințe concrete și exhaustive de numire și de eliberare din funcție a demnitarului, actul de revocare reprezentând un drept legal al Primarului general, care decide modul în care activitatea autorității executive municipale este organizată. La 12 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Preturii sect. Botanica, Dianei Guba, lui Oleg Rațoi, avocatului Dorel Rotaru și 7 Primarului general al mun.

Chișinău copia cererilor de recurs depuse de Pretura sect. Botanica și Primarul general al mun. Chișinău, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursurilor declarate. La 5 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Oleg Rațoi, reprezentat de avocatul Dorel Rotaru a depus referință la recursurile declarate de Primarul general al mun. Chișinău și Pretura sect. Botanica, prin care a solicitat declararea inadmisibilității acestora. Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție alte referințe nu au parvenit. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. În speță, se constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință publică la 1 decembrie 2021 (f. d. 246 vol. I). Materialele cauzei atestă și faptul că la 20 decembrie 2021, Primarul general al mun.

Chișinău a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 (f. d. 7 vol. II). Este cert și faptul că la 22 decembrie 2021, Pretura sect. Botanica a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 10 vol. II). Decizia motivată din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Primarului general al mun. Chișinău și, corespunzător, Preturii sect. Botanica la 8 februarie 2022, fapt confirmat prin avizele de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 12, 13 vol. II). Se mai constată că la 1 martie 2022, Primarul general al mun. Chișinău a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 19-28 vol. II).

Actele dosarului confirmă și faptul că la 9 martie 2022, Pretura sect. Botanica a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 31-34 vol. II) Astfel, recursurile depuse de Primarul general al mun. Chișinău și Pretura sect. Botanica împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău sunt în termen. Examinând temeiurile invocate în recursurile depuse de Primarul general al mun. Chișinău și Pretura sect. Botanica, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră inadmisibile, din următoarele motive.

8 În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). 9 Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Primarul general al mun. Chișinău și Pretura sect. Botanica.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Primarul general al mun. Chișinău și Pretura sect. Botanica se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 10