3r-47/25 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- neintrunirea conditiilor pentru ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate
3r-47/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Nicolai Negara, reprezentat de
avocatul Alexandru Bernaz, cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea lui Nicolai
Negara împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoane terțe
Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Muncii și Protecției Sociale privind
anularea deciziei adoptate în procedura prealabilă și obligarea emiterii actului
administrativ individual
împotriva încheierii din 4 februarie 2025 a Curții de Apel Centru
Dosarul nr. 3r-47/25
PIGD 2-23189274-01-3r-25022025-2)
Neîntrunirea condițiilor pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Stratulat
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan
16 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Nicolai Negara,
reprezentat de avocatul Alexandru Bernaz cu privire la ridicarea excepției
de neconstituționalitate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stanilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 29 decembrie 2023, reprezentantul reclamantului Nicolai
Negara, avocatul Alexandru Bernaz, a depus acțiunea în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la
anularea integrală a deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 10677/23
din 22.12.2023, adoptată în procedura prealabilă, cu obligarea Casei Naționale
de Asigurări Sociale, să emită în privința reclamantului Negara Nicolai, o
Decizie prin care să fie calculată și achitată, cu începere de la 01 aprilie 2023,
indexarea pensiei în cuantum de 30,2%, conform coeficientului de indexare a
ratei inflației la sfârșitul anului 2022, exprimată prin creșterea prețurilor de
consum în luna decembrie a anului respectiv față de aceeași lună a anului 2021,
așa cum este prevăzut de art. 13 alin. (2) prima frază din Legea nr. 156 din
14.10.1998.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 octombrie
2024, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Nicolai Negara s-a
respins ca neîntemeiată (f.d. 86, 95-113).
În data de 18 noiembrie 2024 avocatul Alexandru Bernaz, în interesele
apelantului Nicolai Negara, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 octombrie 2024. Totodată și-a
rezervat dreptul de a prezenta apelul motivat după primirea hotărârii motivate
(f.d. 92-93)
Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 4 februarie 2025 a
declarat inadmisibil apelul depus de către avocatul Alexandru Bernaz, în
interesele lui Nicolai Negara, din motiv că apelantul nu a depus în termen legal
motivarea cererii de apel (f.d. 132-136).
În data de 13 februarie 2025 avocatul Alexandru Bernaz, în interesele lui
Nicolai Negara a depus recurs împotriva încheierii din data de 4 februarie 2025
a Curții de Apel Centru prin care a solicitat anularea încheierii contestate cu
adoptarea unei noi decizii privind punerea pe rol a apelului (f.d. 139-140).
La data de 3 aprilie 2025 Nicolai Negara, reprezentat de avocatul
Alexandru Bernaz a depus cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de
neconstituționalitate cu sesizarea în acest sens a Curții Constituționale în
vederea exercitării controlului constituționalității a art. 2 alin. (1) din Legea
2
taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023 și a art. 84 alin. (2), art. 188 alin. (1), (2),
art. 121 alin. (5) din Codul de procedură civilă.
În motivarea cererii Nicolai Negara reprezentat de avocatul Alexandru
Bernaz a invocat faptul că se află în prezența unei incertitudini privind
consituționalitatea unei legi, în speță a prevederilor care urmează a fi aplicate
la soluționarea cauzei aflate pe rol în instanța de judecată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art.121 din Codul de procedură civilă:
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor
Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din
oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității
cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii
următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din
Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile
contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până
la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână
pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu
fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea
de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova:
„Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și
hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la 09
februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat
3
Hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din
Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea
nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind
constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui
Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi
aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este
obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de
neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către
oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum și de către instanța de
judecată din oficiu.
Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din
09 februarie 2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din
Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție
constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are
posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în
cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea a
mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de
neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului
la un proces echitabil.
Potrivit § 82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul
ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității
cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul
135 alin. (1) lit. a) din Constituție;
(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia,
sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu.
(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie
competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în
drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile
menționate la paragraful § 82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea
Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a tuturor condițiilor
strict obligatorii prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Din conținutul normelor legale precitate rezultă indubitabil că instanța
de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă prevederile
contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei, la caz a recursului.
4
Prin urmare, prevederile art. 2 alin. (1) din Legea taxei de stat nr. 213 din
31 iulie 2023, art. 84 alin. (2), art. 188 alin. (1), (2), art. 121 alin. (5) din Codul
de procedură civilă solicitate de către recurent să fie supuse controlului
constituționalității nu urmează a fi aplicate la soluționarea recursului. Deci,
instanța limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii condițiilor cu privire la
ridicarea excepției de neconstituționalitate, atestă că nu este întrunită condiția
prevăzută la art. 121 lit. c) Cod procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Nicolai Negara, reprezentat
de avocatul Alexandru Bernaz cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195 și 230 din Codul
administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Nicolai Negara, reprezentat de avocatul
Alexandru Bernaz cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și
sesizarea Curții Constituționale.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
5