3rh-2/25 — contestarea actului administrativ

3rh-2/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la respingerea cererii de revizuire depuse de Veaceslav Ciuntu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Veaceslav Ciuntu împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

(Dosarul nr. 3rh-2/25

NR. PIGD 2-17134386-01-3rh-22012025)

Argumentele invocate în revizuire nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449

lit. b) din Codul de procedură civilă. Circumstanța nouă pe care se întemeiază

revizuirea nu a existat la momentul judecării cauzei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holevițcaia

Curtea de Apel Chișinău, jud. E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

Curtea Supremă de Justiție, jud. M. Ghervas, D. Mardari, G. Stratulat, E. Cobzac, V. Boico

09 iulie 2025

Textul corespunde originalului

1

examinând, în lipsa părților, admisibilitatea cererii de revizuire depuse de

Veaceslav Ciuntu împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme

de Justiție,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Fiscal de

Stat cu privire la contestarea actului administrativ.

în urma controlului fiscal prin metoda verificării tematice cu aplicarea metodelor

indirecte de estimare a venitului impozabil al corectitudinii calculării, declarării și

achitării impozitului pe venit la persoana fizică Veaceslav Ciuntu pentru perioada

2012-2015, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a întocmit actul nr. 5-675551,

prelungit prin actul nr. 5-675553, nr. 5-675554 și nr. 5-675555 din 02 august 2016,

prin care a stabilit că Veaceslav Ciuntu pentru perioadele fiscale a anilor 2012-2015

a încălcat prevederile art. 2267 alin. (1) din Codul fiscal, prin neprezentarea

declarațiilor persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma CET08) pentru

această perioadă.

Veaceslav Ciuntu l-a contestat, menționând că autoritatea fiscală nu a luat în calcul

faptul că sursele financiare au fost primite de peste hotarele țării, de la compania

„Thenelinex” LTD, rezidentă în Republica Cipru, al cărei fondator este el, în baza

unui contract civil și reprezintă surse de venit neimpozabile.

septembrie 2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la

actul de control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 397 732,93 MDL,

cu titlu de impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2012,

aplicarea prevederilor art. 261 alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii egală

cu 100 % din suma diminuării ce constituie suma de 397 732,93 MDL, precum și

aplicarea pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform

art. 228 alin. (2) și alin. (3) din Codul fiscal în mărime de 173 755,63 MDL.

octombrie 2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la actul

2

de control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 623 609 MDL cu titlu

de impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2013,

aplicarea prevederilor art. 261 alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii egale

cu 100 % din suma diminuării ce constituie suma de 623 609 MDL, precum și

aplicarea pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform

art. 228 alin. (2) și alin. (3) din Codul fiscal, în mărime de 205 105 MDL.

octombrie 2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la actul

de control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 610 488,92 MDL cu

titlu de impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2014,

aplicarea prevederilor art. 261 alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii egale

cu 100 % din suma diminuării ce constituie suma de 610 488,92 MDL, precum și

aplicarea pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform

art. 228 alin. (2) și alin. (3) din Codul fiscal în mărime de 156 956,70 MDL.

octombrie 2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la actul

de control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 506 505,87 MDL cu

titlu de impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2015,

aplicarea prevederilor art. 261 alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii legale

cu 100 % din suma diminuării ce constituie suma de 506 505,87 MDL, precum și

aplicarea pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform

art. 228 alin. (2) și alin. (3) din Codul fiscal în mărime de 71 619,93 MDL.

deciziilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 230 din 22 septembrie 2016,

nr. 244, nr. 245 și nr. 246 din 13 octombrie 2016 asupra cazurilor de încălcare

fiscală.

decembrie 2016 a fost respinsă contestația fără număr din 03 noiembrie 2016 depusă

de Veaceslav Ciuntu, acesta fiind obligat să execute deciziile nr. 244, nr. 245 și

nr. 246 din 13 octombrie 2016

16 decembrie 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată contestația depusă de Veaceslav

Ciuntu, acesta fiind obligat să execute decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

nr. 230 din 22 septembrie 2016.

eronat s-a constatat că el încălcat legislația fiscală, prin nedeclararea venitului

obținut pentru perioada anilor 2012-2015 și neonorarea obligației de achitare în

termen la buget a impozitului pe venit pentru anii 2012-2015. Or, obiect al impunerii

impozitului pe venit este reglementat de art. 14 din Codul fiscal, care stipulează că

3

venitul obținut peste hotarele țării, în urma realizării contractului, nu poate fi supus

impozitării pe teritoriul Republicii Moldova.

autentificat, inclusiv de către organele fiscale din Republica Cipru, însă această

circumstanță a fost lăsată fără apreciere.

semnată la Nicosia în data de 28 ianuarie 2008 între Guvernul Republicii Moldova

și Guvernul Republicii Cipru privind evitarea dublei impuneri și prevenirea

evaziunii fiscale, și nu a întreprins măsuri pentru a elucida natura mijloacelor

obținute de către Veaceslav Ciuntu pe teritoriul Ciprului.

referire în deciziile sale la un răspuns incomplet emis de Ministerul Finanțelor din

Republica Cipru din 23 decembrie 2015, potrivit căruia „Thenelinex” LTD a fost

fondată în Cipru în data de 08 aprilie 2011, cu număr de înregistrare 248112, însă

persoana fizică Veaceslav Ciuntu nu figurează pe lista angajaților acestei companii

și că, pe perioada anilor 2013-2015, Veaceslav Ciuntu nu a achitat careva taxe în

bugetul Republicii Cipru.

informațiile prezentate sunt eronate, deoarece, a fost indicată incorect denumirea

firmei și anume „Thenelines” LTD în loc de „Thenelinex” LTD.

judecată anularea deciziilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 230 din 22

septembrie 2016, nr. 244, nr. 245 și nr. 246 din data de 13 octombrie 2016 asupra

cazurilor de încălcări fiscale comise de către Veaceslav Ciuntu (nedeclararea

venitului obținut pentru anii 2012-2015 și pentru neonorarea obligației de achitare

în termen la buget a impozitului pe venit pentru perioada 2012-2015) și anularea

deciziilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 311 din 01 decembrie 2016 și

nr. 322 din 16 decembrie 2016 pe marginea contestațiilor depuse de către Veaceslav

Ciuntu.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Veaceslav Ciuntu,

s-au anulat deciziile emise de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nr. 230 din 22

septembrie 2016, nr. 244, nr. 245 și nr. 246 din 13 octombrie 2016. În rest, acțiunea

s-a respins (vol. II, f.d. 32, 35-46).

4

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat și s-a menținut hotărârea din 29 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d. 79, 80-87).

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat decizia din 28 februarie

2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 135-148).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat (vol. III, f.d. 40, 41-52).

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS DUPĂ REJUDECARE

recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat decizia din 12 februarie

2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 iunie 2018 a Judecătorie Chișinău,

sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare

în judecată depusă de către Veaceslav Ciuntu împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la anularea actelor administrative (vol. III, f.d. 115-134).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE

Justiție cerere de revizuire, solicitând în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă casarea deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție

și reexaminarea cauzei cu emiterea unei hotărâri de admitere integrală a acțiunii

înaintate de Veaceslav Ciuntu (vol. III, f.d. 137-140).

ARGUMENTELE REVIZUIRII

prin Raportul de expertiză extrajudiciară nr. 1674-1678 din 24 octombrie 2024,

întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare, expert judiciar Petru Sajin, s-a

constatat că impozitul pe venit calculat de către Inspectoratul Fiscal de Stat

contribuabilului Veaceslav Ciuntu, reieșind din actele de control fiscal nr. 5-675551

5

din 29 iulie 2016 (pentru perioada 2012) în sumă de 397 732,93 MDL, actul de

control fiscal nr. 5-675553 prelungit pe actul nr. 3-555933 (pentru perioada 2013) în

sumă de 623 609 MDL, actul de control fiscal nr. 5-675554 prelungit pe actul nr. 3-

555932 (pentru perioada 2014) în sumă de 610 488,92 MDL și actul de control fiscal

nr. 5-675555 prelungit pe actul nr. 3-555933 (pentru perioada 2015) în sumă de

506 505,87 MDL nu a fost calculat corect din motivul, că în momentul efectuării

controlului și întocmirii actelor de control menționate supra n-au fost luate în vedere

mijloacele bănești primite de către Veaceslav Ciuntu de la Compania „TheNelinex”

LTD, rezidentă a Republicii Cipru, pentru îndeplinirea lucrărilor și prestării

serviciilor, conform contractului de dezvoltare software din 15 ianuarie 2011 în

sumă totală de 11 941 309,47 MDL, inclusiv: anul 2012 – 2 213 551,94 MDL, anul

2013 – 3 464 494,00 MDL, anul 2014 – 3 418 844,68 MDL și în anul 2015 –

2 844 418,85 MDL.

din 24 octombrie 2024 este obiect al probației, deoarece demonstrează că impozitul

pe venit calculat de către Inspectoratul Fiscal de Stat contribuabilului Veaceslav

Ciuntu nu a fost calculat corect, or, mijloacele bănești primite de către Veaceslav

Ciuntu nu constituie venitul său impozabil, ci erau destinate pentru îndeplinirea

lucrărilor și prestării serviciilor, conform contractului de dezvoltare software din 15

ianuarie 2011.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

că legea administrativă nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de

dispoziție, dar stipulează la articolul 195 din Codul administrativ că procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Respectiv, procedura revizuirii urmează

a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

(2) Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin

care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii.

Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în

privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate

a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.”

„(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin

neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

6

(2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”

„Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării anterioare a cauzei.”

„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție:

a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

principiului autorității de lucru judecat (res judicata), atunci când instanțele

judecătorești au oferit o soluție definitivă asupra unei chestiuni litigioase, aceasta nu

mai poate fi repusă în discuție. Însă, acest principiu nu are un caracter absolut și

poate admite derogări doar în prezența unor circumstanțe esențiale și convingătoare,

care justifică redeschiderea procesului.

permite desființarea unei hotărâri irevocabile și reluarea judecății, dar este supusă

unor condiții stricte. În acest sens, Codul de procedură civilă reglementează expres

și exhaustiv, la art. 449, temeiurile în care poate fi solicitată revizuirea.

Veaceslav Ciuntu și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei

hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute

unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru

a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

„circumstanțe nou-descoperite” se înțelege totalitatea faptelor juridice relevante

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea unor drepturi ori

obligații, care au o importanță determinantă pentru soluția ce urma a fi pronunțată în

cauză. Aceste circumstanțe trebuie să fi existat anterior pronunțării hotărârii

irevocabile, dar să fi fost descoperite abia ulterior, nefiind cunoscute și nici

accesibile revizuentului în cadrul judecății inițiale.

procedură civilă presupune îndeplinirea cumulativă a două condiții esențiale:

7

(1) circumstanța invocată să fi existat anterior pronunțării hotărârii; și (2) să fi

devenit cunoscută revizuentului abia după rămânerea definitivă a hotărârii.

să constituie obiect al probării, în vederea stabilirii existenței ori inexistenței unor

fapte juridice apte să influențeze raporturile juridice deduse judecății.

că Veaceslav Ciuntu a invocat, în calitate de circumstanță nou-descoperită, Raportul

de expertiză judiciară nr. 1647-1647 din 24 octombrie 2024, care, în viziunea sa,

constituie obiect al probației, deoarece demonstrează că impozitul pe venit calculat

de către Inspectoratul Fiscal de Stat contribuabilului Veaceslav Ciuntu nu a fost

calculat corect.

invocat nu poate constitui o circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, întrucât a fost întocmit la o dată mult ulterioară

pronunțării deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 septembrie 2020. Or, una

dintre condițiile esențiale prevăzute de lege pentru admisibilitatea revizuirii pe acest

temei este ca fapta sau circumstanța invocată să fi existat înainte de pronunțarea

hotărârii, cerință care, în speță, nu este îndeplinită.

poate fi calificat drept o circumstanță esențială și nou-descoperită în sensul art. 449

lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece nu este o faptă sau o împrejurare care

a existat anterior pronunțării hotărârii.

pot constitui, prin ele însele, circumstanțe nou-descoperite, întrucât ele nu reflectă o

realitate preexistentă neidentificată anterior, ci reprezintă o reevaluare subiectivă și

tardivă a unor fapte deja analizate de instanță în procesul inițial.

nu reflectă o realitate care ar fi existat înainte de 30 septembrie 2020, ci

este rezultatul unei activități probatorii inițiate și finalizate după rămânerea

definitivă a hotărârii. Această împrejurare exclude posibilitatea încadrării raportului

în noțiunea de „circumstanță nou-descoperită”, întrucât nu corespunde cerinței

obiective de temporalitate instituită de lege: aceea ca fapta să fi existat anterior

hotărârii, dar să fi fost necunoscută și imposibil de aflat în mod rezonabil în cursul

procesului inițial.

eludare a caracterului excepțional și limitativ al căii de atac a revizuirii,

transformând această procedură într-o cale indirectă de rejudecare a litigiului, prin

introducerea unor mijloace de probă întârziate, care nu au fost supuse

contradictorialității în procedura anterioară. Aceasta ar afecta stabilitatea

8

raporturilor juridice consacrată prin decizia irevocabilă adoptată de Curtea Supremă

de Justiție și ar aduce atingere principiului securității juridice, consacrat inclusiv în

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

judiciară nr. 1647-1647 din 24 octombrie 2024 nu întrunește condiția prevăzută la

art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă privind existența anterioară a

circumstanței invocate, motiv pentru care nu poate fi considerat un temei valabil de

revizuire a deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Justiție concluzionează că cererea de revizuire depusă de Veaceslav Ciuntu

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă.

de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veaceslav Ciuntu

împotriva deciziei din 30 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

9