3ra-623/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-623/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-623/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

DECIZIE

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Elena Cobzac

Victor Boico

examinând în ședință publică recursul declarat de către Serviciul Fiscal de

Stat,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Veaceslav Ciuntu împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din data de 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat,

cu participarea: reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat, Tatiana Andriuța,

Veaceslav Ciuntu și avocatului Ludmila Armanu-Ghemu,

constată:

La 20 ianuarie 2017 Veaceslav Ciuntu a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului Fiscal de Stat,

prin care a solicitat anularea deciziilor nr. 230 din 22 septembrie 2016, nr. 244,

nr.245 și nr.246 din data de 13 octombrie 2016 privind sancționarea lui Veaceslav

Ciuntu pentru nedeclararea venitului obținut pentru anii 2012 – 2015 și pentru

neonorarea obligației de achitare în termen la buget a impozitului pe venit pentru

perioada 2012 – 2015 și anularea deciziilor nr. 311 din 01 decembrie 2016 și nr.

322 din 16 decembrie 2016 pe marginea contestațiilor depuse de către Veaceslav

Ciuntu.

În motivarea acțiunii Veaceslav Ciuntu a indicat că la 29 iulie 2016

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în urma controlului fiscal prin metoda

verificării tematice cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului

impozabil al corectitudinii calculării, declarării și achitării impozitului pe venit la

persoana fizică Veaceslav Ciuntu, pentru perioada 2012-2015, a întocmit actul nr.

5-675551, prelungit prin actul nr. 5-675553, nr. 5-675554 și nr. 5- 675555 din 02

august 2016, prin care a stabilit că Veaceslav Ciuntu pentru perioadele fiscale a

1

anilor 2012-2015 a încălcat prevederile art. 2267, alin. (1) din Codul fiscal, prin

neprezentarea declarațiilor persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma

CET08) pentru această perioadă.

Nefiind de acord cu actul Inspectoratului Fiscal de Stat sus-numit, Veaceslav

Ciuntu l-a contestat, menționând că autoritatea fiscală nu a luat în calcul faptul că

sursele financiare au fost primite de peste hotarele țării, de la compania

„Thenelinex” LTD, rezidentă în Republica Cipru, a cărei fondator este el, în baza

unui contract civil și reprezintă surse de venit neimpozabile.

Prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 230 din 22 septembrie

2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la actul de

control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 397 732,93 lei, cu titlu de

impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2012, aplicarea

prevederilor art. 261, alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii egală cu 100 %

din suma diminuării ce constituie suma de 397 732,93 lei, precum și aplicarea

pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform art. 228, alin.

(2) și alin. (3) din Codul fiscal în mărime de 173 755,63 lei.

Prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 244 din 13 octombrie

2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la actul de

control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 623 609 lei, cu titlu de

impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2013, aplicarea

prevederilor art. 261, alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii egale cu 100 %

din suma diminuării ce constituie suma de 623 609 lei, precum și aplicarea pentru

încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform art. 228, alin. (2) și

alin. (3) din Codul fiscal în mărime de 205 105 lei.

Prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 245 din 13 octombrie

2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la actul de

control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 610 488,92 lei, cu titlu de

impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2014, aplicarea

prevederilor art. 261, alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii egale cu 100 %

din suma diminuării ce constituie suma de 610 488,92 lei, precum și aplicarea

pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform art. 228, alin.

(2) și alin. (3) din Codul fiscal în mărime de 156 956,70 lei.

Prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 246 din 13 octombrie

2016 au fost respinse argumentele expuse în dezacordul cu privire la actul de

control și s-a decis a calcula și a încasa la buget suma de 506 505,87 lei, cu titlu de

impozit pe venit obținut de către persoana fizică în perioada anului 2015, aplicarea

prevederilor art. 261, alin. (5) din Codul fiscal și încasarea amenzii egale cu 100 %

din suma diminuării ce constituie suma de 506 505,87 lei, precum și aplicarea

pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, conform art. 228, alin.

(2) și alin. (3) din Codul fiscal în mărime de 71 619,93 lei.

Veaceslav Ciuntu, nefiind de acord cu deciziile Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat nr. 230 din 22 septembrie 2016, nr. 244, 245 și 246 din 13

octombrie 2016 asupra cazurilor de încălcare fiscală, a depus contestații.

Prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 311 din 1 decembrie

2016 a fost respinsă contestația fără număr din 03 noiembrie 2016 depusă de

Veaceslav Ciuntu, ultimul fiind obligat să execute deciziile nr. 244, 245 și nr.246

din 13 octombrie 2016, iar potrivit deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat

nr. 322 din 16 decembrie 2016 a fost respinsă ca neîntemeiată contestația depusă

2

de Veaceslav Ciuntu, ultimul fiind obligat să execute decizia Inspectoratului Fiscal

Principal de Stat nr. 230 din 22 septembrie 2016.

În susținerea ilegalități deciziilor organului fiscal Veaceslav Ciuntu a indicat

că în mod eronat a fost abordată încălcarea legislației fiscale și, anume,

nedeclararea venitului obținut pentru perioada anilor 2012 – 2015 și neonorarea

obligației de achitare în termen la buget a impozitului pe venit pentru anii 2012-

Codul fiscal, potrivit căruia, venitul obținut peste hotarele țării, în urma realizării

contractului, nu poate fi supus impozitării pe teritoriul Republicii Moldova.

La caz, contractul prezentat de reclamant este autentificat și de organele

fiscale din Republica Cipru, circumstanță de care nu a ținut cont organul fiscal.

De asemenea, Serviciul Fiscal de Stat a lăsat fără apreciere argumentul

invocat de contribuabil și, anume, existența Convenției semnate la Nicosia în data

de 28 ianuarie 2008 între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii

Cipru, privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale, aplicabil în

cazul său, nu a întreprins măsuri pentru a elucida natura mijloacelor obținute de

către reclamant pe teritoriul Ciprului.

Reclamantul a mai menționat că în deciziile contestate se face referire la un

răspuns incomplet al Ministerului Finanțelor din Republica Cipru din 23 decembrie

2015, potrivit căruia „Thenelinex” LTD a fost fondată în Cipru pe data de 08

aprilie 2011, cu număr de înregistrare 248112, însă persoana fizică Veaceslav

Ciuntu nu figurează pe lista angajaților acestei companii, totodată, făcând mențiune

asupra faptului că pe perioada anilor 2013-2015, Veaceslav Ciuntu nu a achitat

careva taxe în bugetul Republicii Cipru. În opinia lui Veaceslav Ciuntu această

concluzie este nefondată, iar informațiile prezentate sunt eronate, deoarece, a fost

indicată incorect denumirea firmei și anume „Thenelines” LTD în loc de

„Thenelinex” LTD.

Prin hotărârea din data de 29 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către

Veaceslav Ciuntu, s-au anulat deciziile emise de Inspectoratul Fiscal Principal de

Stat nr. 230 din 22 septembrie 2016, nr. 244, nr. 245 și nr. 246 din 13 octombrie

2016, în rest s-a respins acțiunea. (f.d. 32,35-46, vol. II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 28 februarie 2019 a respins

apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, a menținut hotărârea din data de 29

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d 79,80-87, vol. II)

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 27 noiembrie 2019 s-a

admis recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat decizia din data

de 28 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. ( f.d.135-148, vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 12 februarie 2020 a respins

apelul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat. (f.d 40,41-52, vol. III)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Serviciul Fiscal de Stat

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi hotărâri prin care hotărârea instanței de fond să fie casată parțial

în partea admiterii acțiunii. (f.d. 57, 65-71, vol. III)

În motivarea recursului Serviciul Fiscal de Stat a indicat că instanța de apel nu

a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și

3

nu a dat о apreciere corectă probelor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat,

acordând prioritate argumentelor intimatului, care nu au avut un suport probatoriu.

Autoritatea publică recurentă a susținut că Veaceslav Ciuntu este subiect al

impunerii, conform cerințelor de la norma art. 13, alin. (1), lit. b) din Codul fiscal.

Or, conform informațiilor prezentate de către instituțiile financiare în conturile

bancare deschise pe numele persoanei fizice Veaceslav Ciuntu au fost înregistrate

intrări de mijloace bănești - transfer regulat de peste hotarele Republicii Moldova.

În opinia reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat, transferurile regulate de

peste hotarele Republicii Moldova de la compania „Thenelinex” LTD au fost

efectuate pe numele lui Veaceslav Ciuntu ca persoană fizică pentru activitatea în

Republica Moldova și nicidecum pe numele și pe contul vreunei reprezentanțe ale

companiei „Thenelinex” LTD în Republica Moldova, al căruia administrator se

declară a fi Veaceslav Ciuntu.

Acest fapt a fost confirmat de Veaceslav Ciuntu în explicațiile date

Serviciului Fiscal de Stat că sursa mijloacelor financiare, primite de peste hotarele

țării, este compania „Thenelinex” LTD, rezidentă a Ciprului, la care Veaceslav

Ciuntu este fondator și director.

Serviciul Fiscal de Stat a mai indicat că concluzia instanțelor de judecată este

contradictorie circumstanțelor de fapt și de drept cât și materialului probatoriu din

dosar. Nu este clar în baza căror probe, înscrisuri, instanțele au concluzionat că

persoana fizică Veaceslav Ciuntu a încasat sumele de la compania „Thenelinex”

LTD nu ca rezultat al activității desfășurate în Republica Moldova, dar pentru

activitatea desfășurată pe teritoriul Republicii Cipru, în lipsa vreunui document,

eliberat de organul competent al statului străin respectiv, care ar confirma achitarea

(reținerea) impozitului pe venit peste hotarele Republicii Moldova sau că banii

respectivi au fost impozitați în țara de origine (Republica Cipru), pentru a nu

admite dubla lor impozitare și care ar combate răspunsul Ministerului Finanțelor

din Cipru, prezentat de Serviciul Fiscal de Stat.

În întâmpinarea recursului, la 26 iunie 2020 a depus referință Veaceslav

Ciuntu, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat cu

menținerea deciziei instanței de apel din data de 12 februarie 2020, menționând că

argumentele organului fiscal sunt declarative și lipsite de suport probator și care au

fost examinate minuțios de către instanțele de judecată ierarhic inferioare.

Instanța de recurs observă că litigiul a fost inițiat în instanța de judecată la 20

ianuarie 2017 în condițiile legii materiale Legea contenciosului administrativ nr.

793- XIV din 10 februarie 2000 și legii procedurale Codul de procedură civilă.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina

în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

4

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În speța dedusă judecății hotărârea instanței de fond a fost adoptată la 29

iunie 2018, iar decizia instanței de apel, care este obiect al controlului judecătoresc

în recurs, a fost pronunțată la 12 februarie 2020, după intrarea în vigoare a Codului

administrativ. Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în

aplicare a Codului administrativ, se vor verifica în conformitate cu prevederile

Codului administrativ.

La etapa examinării procedurii de admisibilitate de natură procedurală a

recursului, prin prisma articolului 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a

verificat dacă actul judecătoresc de dispoziție contestat poate constitui obiectul

recursului, dacă recursul este formulat de persoana îndreptățită, dacă acesta nu a

fost depus în mod repetat și dacă a fost declarat în termen.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia Curții de Apel

Chișinău din data de 12 februarie 2020, emisă ca instanță de apel, care intră în

categoria de acte specificate în articolul 244, alin. (1) din Codul administrativ.

Cererea de recurs nu este depusă în mod repetat, fiind depusă de către o persoană

împuternicită.

Succesiv, completul de admisibilitate a constatat că în sensul art. 245 din

Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Astfel, completul de admisibilitate a opinat că, în speță, calea de atac în

ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece decizia

instanței de apel a fost pronunțată la 12 februarie 2020, în prezența

reprezentantului Serviciului Fiscal de Stat. Decizia motivată a fost notificată

autorității publice recurente la 15 aprilie 2020. (f.d. 55, vol. III)

Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de

18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de

urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data

încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului pentru Serviciul Fiscal

de Stat după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020 și s-a

consumat la 16 iunie 2020.

Serviciul Fiscal de Stat a depus recurs motivat în interiorul termenului, la 13

iunie 2020.

La 01 iulie 2020, examinând admisibilitatea recursului declarat de către

Serviciul Fiscal de Stat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, în scopul respectării prevederilor art.6

CEDO, l-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

5

Prin încheierea din data de 08 iulie 2020 completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a considerat necesar

de a convoca o ședință publică la care au fost citați participanții la proces pentru a

se pronunța asupra problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs depusă

de către Serviciul Fiscal de Stat, pentru a-și prezenta argumentele și a răspunde la

concluziile părții adverse. (f.d. 92-93, vol. III)

Ședința publică a avut loc în sediul Curții Supreme de Justiție la data de 17

septembrie 2020. La ședință s-au prezentat reprezentantul Serviciului Fiscal de

Stat Tatiana Andriuța în baza procurii nr.264 din data de 27 noiembrie 2019,

intimatul Veaceslav Ciuntu și avocatul Ludmila Armanu-Ghemu în baza

mandatului din data de 16 decembrie 2019.

Reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat, Tatiana Andriuța a susținut

integral cererea de recurs, solicitând admiterea ei în sensul în care a fost

formulată, indicând că transferurile bănești au fost pe contul persoanei fizice

Veaceslav Ciuntu, care avea obligația să declarare aceste sume și să achite

impozitele, indiferent dacă sumele constituie salariu sau venit din contracte

civile, atât timp cât nu a demonstrat că sumele au fost impozitate în Republica

Cipru și că autoritatea competentă a Ciprului, care poate elibera această

informație conform Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea

evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit încheiată între Guvernul

Republicii Moldova și Guvernul Republicii Cipru, este Ministerul Finanțelor.

Reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat a susținut că în urma sesizării

Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor a fost efectuat un control

fiscal al contribuabilului Veaceslav Ciuntu în calitate de subiect al impunerii. În

cadrul controlului s-a stabilit că Veaceslav Ciuntu ca persoană fizică este cetățean

și rezident al Republicii Moldova cu domiciliul statornic în Republica Moldova,

care nu desfășura activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale a

obținut venituri impozabile din surse aflate în afara Republicii Moldova pentru

activitatea lui în Republica Moldova, iar venitul indicat în actul de control este

obiect al impunerii fiind calificat ca surse primite din afara Republicii Moldova

pentru activitatea în Republica Moldova.

Cu referire la argumentul lui Veaceslav Ciuntu precum că banii transferați pe

contul său personal în Republica Moldova constituie plata pentru crearea unui soft

și pentru activitatea desfășurată în baza unui contract civil, încheiat cu compania

„Thenelinex” LTD, rezidentă în Republica Cipru, precum și cheltuielile companiei

pentru desfășurarea activității comerciale, reprezentantul recurentului a declarat că

Veaceslav Ciuntu nu a demonstrat că aceste sume au fost impozitate în Republica

Cipru sau că o parte din bani au fost folosiți în interesul companiei, ori banii au

fost ridicați de pe cont în numerar.

Faptul neimpozitării venitului în Republica Cipru este confirmat prin

răspunsul Ministerului Finanțelor din Republica Cipru din 23 decembrie 2015

potrivit căruia pe perioada anilor 2013-2015 Veaceslav Ciuntu nu a achitat careva

taxe în bugetul Republicii Cipru. Atât în perioada controlului, cât și după control

Veaceslav Ciuntu nu a prezentat probe ce ar confirma că banii transferați pe contul

său personal au fost impozitați în Republica Cipru, iar Veaceslav Ciuntu nu a

justificat care era scopul transferării banilor pe contul lui personal și retragerii în

numerar.

6

Astfel, reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat a susținut că veniturile

obținute prin transfer de către Veaceslav Ciuntu din Republica Cipru urmau să fie

declarate ca alte veniturile și supuse impozitării.

În ședința publică a instanței de recurs intimatul Veaceslav Ciuntu a solicitat

respingerea recursului, indicând că este fondatorul și directorul companiei

„Thenelinex” LTD, creată în anul 2009 în Republica Cipru și că banii transferați

din Republica Cipru sunt destinați pentru cheltuielile companiei și plata salariului

directorului.

În opinia lui Veaceslav Ciuntu, aceste sume de bani nu pot fi impozitate de

către autoritățile fiscale ale Republicii Moldova.

Acesta a mai indicat că, fiind director al companiei „Thenelinex” LTD și

pentru a avea posibilitatea de a gestiona banii companiei peste hotarele Republicii

Cipru, între companie și acesta a fost încheiat contract civil, care îi permite lui să

administreze banii companiei în interesul companiei „Thenelinex” LTD, care se

ocupă cu vânzările online. Astfel, banii primiți prin transfer de la compania

„Thenelinex” LTD au fost retrași de acesta de pe cont în Republica Moldova și

cheltuiți în interesul companiei. Acest fapt este reflectat în rapoartele statistice ale

întreprinderii, dar care nu pot fi prezentate întrucât se află în Republica Cipru.

Avocatul Ludmila Armanu-Ghemu în interesele lui Veaceslav Ciuntu a pledat

pentru respingerea recursului, indicând că Veaceslav Ciuntu conform contractului

civil din data de 15 ianuarie 2011, încheiat cu compania „Thenelinex” LTD, este

dezvoltatorul nr. 1 al companiei, iar banii transferați de către companie din

Republica Cipru pe contul personal a lui Veaceslav Ciuntu în Republica Moldova

au fost retrași de ultimul și transferați către freelanceri pentru a procura link-uri în

scopul îmbunătățirii activității companiei, care se ocupă cu vânzările online.

Avocatul a menționat că activitatea lui Veaceslav Ciuntu constă în lucru

online și poate fi efectuată din orișice țară. Consideră că nu s-a demonstrat faptul,

că intimatul ar fi activat pe teritoriul Republicii Moldova și că locul prestării

serviciilor de către Veaceslav Ciuntu este în Republica Cipru.

Atât intimatul Veaceslav Ciuntu cât și avocatul Ludmila Armanu-Ghemu au

criticat răspunsul Ministerului Finanțelor din Republica Cipru din 23 decembrie

2015 ca fiind eronat, insistând că banii transferați pe contul lui Veaceslav Ciuntu

au fost declarați în Republica Cipru, iar probațiunea în acest sens trebuie să fie

demonstrată de către Serviciul Fiscal de Stat.

Verificând argumentele invocate în recurs și referință, pe baza materialelor

din dosar și declarațiilor participanților la proces date în ședința publică a instanței

de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia temeiniciei recursului din

considerentele ce preced.

Recapitulând succint esența litigiului, instanța de recurs constată că

reclamantul-intimat Veaceslav Ciuntu este cetățean al Republicii Moldova,

rezident, cu domiciliul statornic în Moldova.

Totodată, Veaceslav Ciuntu insistă că din anul 2009 este fondator și director

al companiei „Thenelinex” LTD, rezidentă a Ciprului.

În Republica Moldova nu este înregistrat ca întreprinzător.

Ca persoană fizică Veaceslav Ciuntu deține mai multe conturi bancare active.

În special contul MOLDMD2X nr.22595840467031/USD, în care au fost

7

înregistrate pe parcursul anilor 2012-2015 intrări de fonduri sub formă de

transferuri regulate lunare de peste hotare cu sursa de proveniență neidentificată în

sume mari.

La sesizarea Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor, Serviciul

Fiscal de Stat a efectuat un control fiscal al veniturilor contribuabilului, în special

corectitudinea calculării, declarării și achitării impozitului pe venit.

Potrivit actului de control nr. 5-675551, prelungit prin actul nr. 5-675553, nr.

5-675554 și nr. 5- 675555 din 02 august 2016, întocmit de către Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat, în urma controlului fiscal prin metoda verificării tematice

cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil, al corectitudinii

calculării, declarării și achitării impozitului pe venit la persoana fizică Veaceslav

Ciuntu, pentru perioada 2012-2015, s-a stabilit că ultimul în perioadele fiscale

supuse controlului a încălcat prevederile art. 2267, alin. (1) din Codul fiscal, prin

neprezentarea declarațiilor persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (forma

CET08) pentru această perioadă.

Pentru fiecare an în parte autoritatea fiscală a emis decizii de sancționare a

contribuabilului.

Astfel, prin decizia nr. 230 din 22 septembrie 2016 s-a constatat transferul de

peste hotare la contul personal al contribuabilului a sumei de 2 213 551,94 MDL

cu retragerea acesteia din cont fără probe de utilizare și fără probe că ar fi un venit

neimpozabil, s-a constatat a fi venit nedeclarat și s-a decis a calcula și a încasa la

buget suma de 397 732,93 MDL, cu titlu de impozit pe venit obținut de către

Veaceslav Ciuntu în perioada anului 2012, s-a încasat amenda egală cu 100 % din

suma diminuării ce constituie suma de 397 732,93 MDL, precum și aplicarea

pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere, în mărime de

173 755,63 MDL.

Prin decizia nr. 244 din 13 octombrie 2016 autoritatea fiscală a constatat

transferul de peste hotare la contul personal al contribuabilului a sumei de

3 464 494,00 MDL cu retragerea acesteia din cont fără probe de utilizare și fără

probe că ar fi un venit neimpozabil, s-a constatat a fi venit nedeclarat și s-a decis a

calcula și a încasa la buget suma de 623 609,00 MDL, cu titlu de impozit pe venit

obținut de către Veaceslav Ciuntu în perioada anului 2013, s-a încasat amenda

egală cu 100 % din suma diminuării ce constituie suma de 623 609,00 MDL,

precum și aplicarea pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere în

mărime de 205 105,00 MDL.

Prin decizia nr. 245 din 13 octombrie 2016 autoritatea fiscală a constatat

transferul de peste hotare la contul personal al contribuabilului a sumei de

3 418 844,68 MDL cu retragerea acesteia din cont fără probe de utilizare și fără

probe că ar fi un venit neimpozabil, a constatat a fi venit nedeclarat și a decis a

calcula și a încasa la buget suma de 610 488,92 MDL, cu titlu de impozit pe venit

obținut de către Veaceslav Ciuntu în perioada anului 2014, s-a încasat amenda

egală cu 100 % din suma diminuării ce constituie suma de 610 488,92 l MDL,

precum și aplicarea pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere în

mărime de 156 956,70 MDL.

Prin decizia nr. 246 din 13 octombrie 2016 autoritatea fiscală a constatat

transferul de peste hotare la contul personal al contribuabilului a sumei de

2 844 418,85 MDL cu retragerea acesteia din cont fără probe de utilizare și fără

probe că ar fi un venit neimpozabil, a constatat a fi venit nedeclarat și a decis a

8

calcula și a încasa la buget suma de 506 505,87 MDL, cu titlu de impozit pe venit

obținut de către Veaceslav Ciuntu în perioada anului 2015, s-a încasat amenda

egală cu 100 % din suma diminuării ce constituie suma de 506 505,87 MDL,

precum și aplicarea pentru încălcările legislației fiscale a majorării de întârziere în

mărime de 71 619,93 MDL.

Prin deciziile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 311 din 01 decembrie

2016 și nr. 322 din 16 decembrie 2016 s-au respins contestațiile lui Veaceslav

Ciuntu, care a fost obligat să execute deciziile Inspectoratului Fiscal Principal de

Stat nr. 244, 245, nr.246 din 13 octombrie 2016 și nr. 230 din 22 septembrie 2016.

Veaceslav Ciuntu a depus prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a

solicitat anularea deciziilor nr. 230 din 22 septembrie 2016, nr. 244, 245 și 246 din

13 octombrie 2016 privind sancționarea lui Veaceslav Ciuntu pentru nedeclararea

venitului obținut pentru anii 2012 – 2015 și pentru neonorarea obligației de

achitare în termen la buget a impozitului pe venit pentru perioada 2012 – 2015,

motivând că Serviciul Fiscal de Stat eronat a considerat că salariul primit în

Republica Cipru urmează să fie impozitat în Republica Moldova, precum că banii

primiți și utilizați pentru dezvoltarea afacerii în Republica Cipru pot fi impozitați

în Republica Moldova.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au emis hotărârile sus - citate,

indicând că cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Ciuntu este

întemeiată, deoarece acesta nu se încadrează în lista subiecților impozabili,

neobținând în perioada 2012-2015 venituri impozabile din surse aflate în

Republica Moldova sau din orice alte surse aflate în afara Republicii Moldova

pentru activitatea din Republica Moldova.

Colegiul lărgit conchide că instanțele de judecată, descriind circumstanțele

cauzei în cronologia lor, incorect le-au apreciat și incorect au interpretat normele

de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, adoptând o soluție

greșită privind admiterea cererii de chemare în judecată, prin urmare ambele

hotărâri urmează a fi casate cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Competența instanței de recurs de a casa hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare și a adopta o hotărâre nouă este stabilită expres în lege. Articolul 248 din

Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. c) că, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de

apel și emite o nouă decizie.

În argumentarea noii soluții instanța de recurs reține următoarele circumstanțe

de fapt și de drept.

Pentru început instanța de recurs menționează că prin prisma art. 6, alin. (1)

din Codul fiscal impozitul reprezintă o plată obligatorie cu titlu gratuit.

Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice și

juridice, care generează venit dintr-o anumită activitate sau care posedă un anumit

gen de avere. Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar,

deoarece impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor bănești

necesare acoperirii cheltuielilor publice.

În conformitate cu art. 13, alin. (1), lit. b) din Codul fiscal subiecții impunerii

sunt persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară

activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri

impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova și din orice surse aflate în

afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.

9

Conform art. 14, alin. (1), lit. b) din Codul fiscal (în vigoare în perioada de

referință) obiect al impunerii îl constituie: venitul din orice surse aflate în

Republica Moldova, inclusiv facilitățile acordate de angajator, precum și din orice

surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova,

cu excepția deducerilor și scutirilor la care au dreptul, obținut de persoanele fizice

rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfășoară activitate de

întreprinzător.

Din conținutul normelor de drept sus- citate rezultă că este subiect al

impunerii persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfășoară

activitate de întreprinzător, iar obiectul impunerii constituie venitul impozabil

obținut pe parcursul perioadei fiscale, din orice surse aflate în afara Republicii

Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova.

Din sensul art. 5, pct. 5, lit. a) din Codul fiscal rezultă că persoana rezidentă

este orice persoană fizică care are domiciliu permanent în Republica Moldova.

La caz, s-a constatat că Veaceslav Ciuntu este persoana fizică rezidentă

cetățean al Republicii Moldova, care nu se încadrează în prevederile Legii nr. 845-

XII din 03 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, nu desfășoară

activitate de întreprinzător înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova, nu

conduce vreo reprezentanță sau filială a întreprinderilor străine.

Veaceslav Ciuntu nu a negat că este rezident al Republicii Moldova. Din actul

de control fiscal rezultă că Veaceslav Ciuntu în perioada supusă controlului fiscal a

locuit și a activat în Republica Moldova, a obținut venit sub formă de salariu net de

la SRL „Moldinfolex” firma rezidentă în Republica Moldova și anume pentru anul

2012 suma de 30 300 lei, pentru anul 2013 suma de 40 402,0 lei și pentru anul

2014 suma de 3 400 00 lei.

Argumentul lui Veaceslav Ciuntu și a avocatului Ludmila Armanu-Ghemu

precum că activitatea lui nu a avut loc în Republica Moldova, ori aceasta constă în

activate online și poate fi exercitată din orișice țară, nu poate fi reținut, deoarece

probe în acest sens Veaceslav Ciuntu nu a prezentat. Mai mult, s-a constatat că în

perioada fiscală 2012-2014 Veaceslav Ciuntu era angajat al SRL „Moldinfolex” și

locuia stabil pe teritoriul Republicii Moldova.

Veaceslav Ciuntu a invocat că el este fondator și administrator a companiei

„Thenelinex” LTD, rezidentă a Ciprului și că activitatea lui de întreprinzător are

loc pe teritoriul Ciprului, unde este remunerat și achită impozitele.

În condițiile respective instanța de recurs a analizat prevederile Convenției

încheiate la 18 ianuarie 2008 între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul

Republicii Cipru pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu

privire la impozitele pe venit.

În conformitate cu Convenția se consideră impozite pe venit toate impozitele,

percepute pe venitul total sau pe elementele de venit. Impozitele existente asupra

cărora se aplică Convenția, în particular, sunt: a) în Moldova: impozitul pe venit;

b) în Cipru: (i) impozitul pe venit; (ii) impozitul pe venitul corporativ; (iii)

contribuția specială pentru apărarea republicii, și (iv) impozitul pe câștigurile de

capital.

Autoritățile competente să aplice Convenția prin art.3 au fost stabilite:

(i) în Moldova, ministrul finanțelor sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în Cipru, ministrul finanțelor sau reprezentantul său autorizat

10

În sensul art. 14, al Convenției sub rezerva prevederilor articolelor 15, 17 și

18, salariile, simbriile și alte remunerații similare, primite de un rezident al unui

Stat Contractant în legătură cu munca salariată, vor fi impuse numai în acest Stat,

cu excepția cazului, când munca salariată este exercitată în celălalt Stat

Contractant. Dacă munca salariată este exercitată în acest mod, remunerațiile astfel

primite de acolo pot fi impuse în acel celălalt Stat.

Instanța de recurs menționează că art. 24, pct. 1 din Convenție stipulează, în

scopul evitării dublei impuneri și prevenirii evaziunii fiscale, că autoritățile

competente ale Statelor Contractante vor face schimb de astfel de informații,

necesare realizării prevederilor prezentei Convenții sau ale legislației interne a

Statelor Contractante referitoare la impozitele vizate de Convenție, în măsura, în

care impunerea nu contravine Convenției. Schimbul de informații nu este limitat de

articolul 1. Orice informație primită de un Stat Contractant va fi tratată ca secret în

același mod ca și informația primită, potrivit legislației interne a acestui Stat și va

fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităților (inclusiv instanțelor judecătorești

și organelor administrative) abilitate cu stabilirea sau perceperea, încasarea forțată

sau urmărirea judiciară, sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele

vizate de Convenție. Asemenea persoane sau autorități vor utiliza informația numai

în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești

publice sau în deciziile judiciare.

Fiindcă în cadrul controlului fiscal Veaceslav Ciuntu a invocat că desfășoară

activitate de întreprinzător în Republica Cipru, unde și achită impozitele,

autoritatea fiscală, utilizând instrumentul prevăzut de Convenție, a solicitat statului

Cipru informația respectivă.

Potrivit răspunsului Ministerului Finanțelor din Republica Cipru din 23

decembrie 2015 Veaceslav Ciuntu pe perioada anilor 2013-2015 nu a achitat

careva taxe în bugetul Republicii Cipru. ( f.d. 93-94, vol.I).

Argumentul lui Veaceslav Ciuntu și a avocatului Ludmila Armanu-Ghemu

precum că răspunsul Ministerului Finanțelor din Republica Cipru din 23 decembrie

2015 nu conține informații veridice dat fiind faptul că în interpelarea autorității

moldovenești numărul de înregistrare și denumirea companiei este indicat greșit,

nu poate fi reținut de instanța de recurs, ori în răspunsul primit de la Ministerul

Finanțelor din Republica Cipru din 23 decembrie 2015 este indicată corect

denumirea companiei, precum și faptul că persoana fizică Veaceslav Ciuntu în

perioada anilor 2013-2015 nu a achitat careva taxe în bugetul Republicii Cipru.

(f.d. 93-94,vol.I)

În ședința de judecată avocatul Ludmila Armanu-Ghemu a declarat că

răspunsul Ministerului Finanțelor din Republica Cipru din 23 decembrie 2015 este

eronat și că nu a solicitat eliberarea acestuia repetat, ori potrivit legislației fiscale

probațiunea este pusă pe seama organului fiscal.

Completul specializat ține să reamintească că art. 93, alin. (1) din Codul

administrativ prevede că fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază

pretențiile. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat a prezentat informația oficială furnizată

de autoritatea competentă a Republicii Cipru conform Convenției, iar intimatul s-a

abținut să combată această probă cu o probă echivalentă.

Faptul că Veaceslav Ciuntu este angajat al companiei „Thenelinex” LTD din

anul 2009 nu necesită a fi confirmat, deoarece perioada supusă controlului fiscal

cuprinde anii 2012 -2015 și care se include în răspunsul Ministerului Finanțelor din

11

Republica Cipru din 23 decembrie 2015. Mai mult, s-a constatat că mijloacele

bănești transferate de către compania „Thenelinex” LTD rezidentă a Ciprului pe

contul personal a lui Veaceslav Ciuntu nu constituie salariul acestuia, dar alte

venituri.

În aceste circumstanțe completul specializat atestă că în perioada fiscală

2012-2015 banii transfetați pe contul personal al lui Veaceslav Ciuntu nu au fost

impozitați în Republica Cipru, fapt confirmat prin răspunsul Ministerului

Finanțelor din Republica Cipru din 23 decembrie 2015, care este eliberat în baza

Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu

privire la impozitele pe venit încheiată între Guvernul Republicii Moldova și

Guvernul Republicii Cipru

Argumentul lui Veaceslav Ciuntu precum că el a achitat impozitele în

Republica Cipru nu poate fi probat prin alte mijloace de probă decât prin dovada

prezentată de către Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru, unica autoritate

competentă în sensul Convenției care poate prezenta asemenea informații. O astfel

de dovadă Veaceslav Ciuntu nu a prezentat instanțelor naționale necătând la faptul

că litigiul se judecă din anul 2017.

Stabilind că Veaceslav Ciuntu nu a achitat careva impozite în perioada de

referință în bugetul Republicii Cipru și că în urma transferurilor regulate de peste

hotare în Republica Moldova el a obținut venituri impunătoare din surse

neidentificate, autoritatea fiscală a verificat dacă aceste venituri au caracter

neimpozabil.

În acest sens art.20 din Codul fiscal a stabilit expres care tipuri de venit nu se

includ în venitul brut impozabil și anume:

a) anuitățile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul

asigurărilor sociale de stat și drepturi de asistență socială achitate din bugetul de

stat, specificate de legislația în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor

internaționale la care Republica Moldova este parte; sumele și despăgubirile de

asigurare, primite în baza contractelor de asigurare și coasigurare, exclusiv primite

în cazul înlocuirii forțate a proprietății conform art.22;

b) despăgubirile și indemnizațiile unice primite, conform legislației, în urma

unui accident de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariați ori de

moștenitorii lor legali;

c) plățile, precum și alte forme de compensații acordate în caz de boală, de

traumatisme, sau în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform

contractelor de asigurare de sănătate;

d) compensarea cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de

serviciu: pentru aparatul Președintelui Republicii Moldova, Parlament și aparatul

acestuia, aparatul Guvernului, în limitele și în modul stabilite de Președintele

Republicii Moldova, Parlament și, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor

salariaților agenților economici legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu, în

limitele stabilite de actele normative și în modul stabilit de Guvern. Compensarea

cheltuielilor salariaților legate de îndeplinirea obligațiilor de serviciu în cazul

depășirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;

d1) restituirea cheltuielilor și plăților compensatorii ce țin de executarea

obligațiilor de serviciu ale militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă

din organele apărării naționale și de ocrotire a normelor de drept, securității statului

și ordinii publice din contul bugetului de stat, și anume:

12

- restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă și

corpului de comandă din organele apărării naționale, securității statului și ordinii

publice și membrilor familiilor lor, al bunurilor personale ale acestora în legătură

cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului și trecerea în rezervă (retragerea),

inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament

balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum și a cheltuielilor

la transportul recruților și rezerviștilor chemați la concentrare sau mobilizare;

- restituirea cheltuielilor de transport tur-retur funcționarilor vamali care își

exercită atribuțiile de serviciu într-o altă localitate decât cea în care își are

domiciliul;

- indemnizația de transfer;

- indemnizația unică de instalare;

- indemnizația unică plătită absolvenților instituțiilor de învățământ militar și

instituției de învățământ superior cu statut de mare unitate specială;

- compensația bănească pentru închirierea spațiului locativ;

- compensația bănească pentru procurarea sau construcția spațiului locativ;

– compensația bănească, echivalentă normelor de asigurare pentru rația

alimentară și echipament, în mărimea stabilită de Guvern;

d2) sumele primite de către persoane fizice și juridice ca despăgubire pentru

prejudiciul cauzat sau/și venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice

pe terenurile aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane;

d3) sumele primite de către persoane fizice și juridice ca despăgubire pentru

prejudiciul ce le-a fost cauzat ca urmare a unei acțiuni ilegale (inacțiuni) ori ca

urmare a unor calamități naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;

d4) sumele primite de proprietari sau deținători pentru bunurile rechiziționate

în interes public, pe perioada rechiziției, conform legislației;

d5) compensația bănească acordată de la bugetul de stat persoanelor

beneficiare ale Programului de stat "Prima casă", în modul stabilit de Guvern;

d6) plățile suportate de angajator conform art.24 alin.(19)–(20);

d7) compensația bănească anuală acordată personalului didactic din instituțiile

publice de învățământ general, conform modului stabilit de Guvern;

e) bursele elevilor, studenților și persoanelor aflate la învățămînt

postuniversitar sau la învățământ postuniversitar specializat la instituțiile de

învățământ de stat și particulare, în conformitate cu legislația cu privire la

învățământ, stabilite de aceste instituții de învățământ, precum și bursele acordate

de către organizațiile filantropice, cu excepția retribuției pentru activitatea

didactică sau de cercetare, indemnizațiile unice acordate tinerilor specialiști

angajați la lucru, conform repartizării, în localitățile rurale;

f) pensiile alimentare și indemnizațiile pentru copii;

h) compensațiile nominative plătite păturilor insuficient asigurate, social

vulnerabile ale populației, precum și prestațiile de asigurări sociale, care nu sînt

achitate sub formă de anuități;

i) patrimoniul primit de către persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova

cu titlu de donație sau de moștenire, cu excepția donațiilor efectuate conform

art.901 alin.(31);

i1) patrimoniul primit de către casele de copii de tip familial cu titlu de

donație;

13

j) veniturile de la primirea gratuită a proprietății, inclusiv a mijloacelor

bănești, conform deciziei Guvernului sau a autorităților competente ale

administrației publice locale;

l) ajutoarele primite de la organizații filantropice – fundații și asociații

obștești – în conformitate cu prevederile statutului acestor organizații și ale

legislației;

m) contribuțiile la capitalul unui agent economic și contribuțiile vărsate în

vederea acoperirii pierderilor financiare și echilibrării activelor nete negative,

prevăzute la art.55;

n) veniturile misiunilor diplomatice și altor misiuni asimilate lor,

organizațiilor statelor străine, organizațiilor internaționale și personalului acestora,

prevăzute la art.54;

o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituțiile medicale de

stat;

p1) câștigurile de la loterii și/sau pariuri sportive în partea în care valoarea

fiecărui câștig nu depășește 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1);

p2) câștigurile de la campaniile promoționale în partea în care valoarea

fiecărui câștig nu depășește mărimea scutirii personale stabilite la art.33 alin.(1);

q) mijloacele bănești plătite, sub formă de ajutor material unic sau de reparare

a prejudiciului, unor categorii de funcționari publici sau familiilor acestora, în

conformitate cu legislația;

r) ajutorul material obținut de persoanele fizice din fondurile de rezervă ale

Guvernului, ale autorităților administrației publice locale, din mijloacele Fondului

de susținere socială a populației, precum și din mijloacele sindicatelor, în

conformitate cu regulamentele care prevăd acordarea unui astfel de ajutor. În cazul

ajutorului material acordat din mijloacele sindicatelor, limita neimpozabilă

constituie un salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de

Guvern, per angajat anual, cu excepția ajutorului acordat în caz de deces și/sau

boală a angajatului sau a rudelor și/sau afinilor de gradul I ai acestuia;

s) ajutorul financiar obținut de către sportivi și antrenori de la Comitetul

Internațional Olimpic, premiile obținute de către sportivi, antrenori și tehnicieni la

competițiile sportive internaționale, bursele sportive și indemnizațiile acordate

loturilor naționale în vederea pregătirii și participării la competițiile internaționale

oficiale;

t) ajutorul financiar obținut de Comitetul Național Olimpic și Sportiv și de

federațiile sportive naționale de profil de la Comitetul Internațional Olimpic,

federațiile sportive europene și internaționale de profil și de la alte organizații

sportive internaționale;

u) premiul național al Republicii Moldova în domeniul literaturii, artei,

arhitecturii, științei și tehnicii, precum și premiile elevilor și profesorilor animatori

acordate, în mărimi stabilite în actele normative în vigoare, pentru performanțele

obținute în cadrul olimpiadelor și concursurilor raionale, orășenești, municipale,

zonale, republicane, regionale și internaționale;

u1) dobânzile de la valorile mobiliare de stat;

w) recompensa acordată membrilor gospodăriilor (familiilor) pentru

participarea la sondajele selective efectuate de organele de statistică;

x) veniturile persoanelor fizice obținute din activitatea în baza patentei de

întreprinzător;

14

y) veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor

individuali și gospodăriilor țărănești (de fermier), de la predarea materiei prime

secundare, inclusiv a deșeurilor și a reziduurilor de hârtie și de carton, de cauciuc,

de plastic și de sticlă (cioburi de sticlă), de metale feroase și neferoase, a

reziduurilor industriale care conțin metale sau aliaje ale acestora și ambalajului

returnabil, precum și a acumulatoarelor electrice uzate;

y1) veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor

individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), de la comercializarea

producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală și a producției din

zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, efectuată în adresa altei

persoane fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor

țărănești (de fermier);

y2) veniturile obținute de persoanele fizice, cu excepția întreprinzătorilor

individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier), de la livrarea laptelui natural;

y3) veniturile obținute de persoanele fizice rezidente (cetățeni ai Republicii

Moldova și apatrizi) de la înstrăinarea locuinței de bază;

z) veniturile obținute în urma utilizării facilităților fiscale;

z2) mijloacele bănești obținute din fondurile speciale și/sau mijloacele

financiare obținute sub formă de grant prin intermediul programelor aprobate de

Guvern, utilizate conform destinației acestora;

z3) compensațiile pagubelor morale;

z4) venitul obținut ca urmare a anulării restanțelor la bugetul public național;

z5) solda bănească a militarilor în termen, a elevilor și cursanților (studenților)

instituțiilor de învățământ militar și ai instituției de învățământ superior cu statut de

mare unitate specială;

z6) veniturile obținute ca urmare a compensării daunei materiale cauzate, în

partea în care compensația acordată nu depășește dauna materială cauzată;

z7) plata depozitelor garantate din Fondul de garantare a depozitelor în

sistemul bancar, conform Legii nr.575-XV din data de 26 decembrie 2003 privind

garantarea depozitelor în sistemul bancar;

z9) venitul din reevaluarea mijloacelor fixe și a altor active, precum și din

reluarea pierderilor din depreciere a mijloacelor fixe și a altor active;

z10) dividendele aferente perioadelor fiscale de până la 1 ianuarie 2008

achitate în folosul persoanelor fizice rezidente;

z11) veniturile sub formă de royalty ale persoanelor fizice în vârstă de 60 ani și

mai mult din domeniul literaturii, artei și științei;

z12) veniturile persoanelor juridice obținute în urma valorificării surselor

financiare externe în cadrul proiectelor și granturilor internaționale ce țin de

dezvoltarea învățământului și cercetării;

z13) veniturile obținute de către organizațiile necomerciale, cultele religioase

și părțile componente ale acestora conform legii în urma desemnării procentuale;

z14) veniturile obținute sub formă de indemnizație pentru munca prestată în

ziua alegerilor, achitată membrilor consiliilor electorale de circumscripție,

membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare și funcționarilor aparatelor

consiliilor și birourilor respective;

z15) plățile suportate de către beneficiarii de lucrări pentru hrana și

transportarea zilierilor, în mărimea stabilită de Guvern;

15

z16) compensația achitată din contul Fondului de compensare a investitorilor

conform Legii nr.171 din 11 iulie 2012 privind piața de capital;

z17) venitul aferent provizioanelor neutilizate care nu au fost deduse în scopuri

fiscale la momentul formării acestora.

Transferurile de bani de peste hotare la contul bancar al lui Veaceslav Ciuntu

în Republica Moldova nu se atribuie la nici unul din veniturile neimpozabile,

enumerate în art.20 din Codul fiscal.

Totodată, s-a stabilit cu certitudine că Veaceslav Ciuntu nu desfășoară

activitate înregistrată de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.

În sensul Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03

ianuarie 1992 antreprenoriat este activitatea de fabricare a producției, executare a

lucrărilor și prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora

în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu și sub

răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-și asigura o sursă permanentă de

venituri

Antreprenor poate fi:

 orice cetățean al Republicii Moldova care nu este îngrădit în drepturi, în

modul stabilit de prezenta Lege și de alte acte legislative;

 orice cetățean străin sau apatrid, în conformitate cu legislația în vigoare;

 un grup de cetățeni sau de apatrizi (un grup de parteneri) din care se constituie

antreprenorul colectiv;

 orice persoană juridică sau fizică în conformitate cu scopurile sale principale și

cu legislația.

Forma organizatorico-juridică a activității de antreprenoriat este

întreprinderea.

Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie

înființată de antreprenor în modul stabilit de legislație.

Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în

conformitate cu prezenta Lege.

Întreprinderea-persoană juridică și întreprinderea-persoană fizică au aceleași

drepturi și obligații, cu excepția răspunderii patrimoniale pentru obligațiile lor.

Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.

Veaceslav Ciuntu nu a demonstrat că a înregistrat pe teritoriul Republicii

Moldova activitatea de antreprenor într-o formă organizatorico-juridică.

Argumentul că activa în numele companiei rezidente a Ciprului „Thenelinex”

LTD nu poate fi reținut de instanță, ori conform Convenției pentru evitarea dublei

impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit el urma să

înregistreze în Moldova o reprezentanță prin care se exercită, integral sau parțial,

activitatea de afaceri a unei întreprinderi. Termenul „reprezentanță permanentă”, în

sensul Convenției, în special, include: a) un loc de conducere; b) o filială; c) un

birou; d) o fabrică; e) un atelier; f) o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră

sau orice alt loc de explorare sau de extracție a resurselor naturale.

Nu poate fi reținut de instanță ca temei de anulare a deciziilor serviciului

Fiscal de Stat nici argumentul lui Veaceslav Ciuntu precum că el a încheiat cu

compania „Thenelinex” LTD contract de dezvoltare software privind scrierea,

programarea și administrarea unui site prin prisma programării în PHP, MYSQL și

16

Database. Astfel, compania „Thenelinex” LTD îi transfera pentru această

activitate bani în contul său personal deschis într-o bancă din Republica Moldova.

Veaceslav Ciuntu în ședința publică a instanței de recurs a mai confirmat că

banii primiți de la compania „Thenelinex” LTD au fost ridicați de către acesta în

numerar, însă o parte din aceștea au fost convertiți în bani electronici și au fost

transferați către freelanceri pentru a procura link-uri în scopul îmbunătățirii

activității companiei, care se ocupă cu vânzări online, totodată acesta nu a negat

faptul ce aceste acțiuni au avut loc în Republica Moldova. A indicat că achitarea cu

alți prestatori de servicii a avut loc cu bani cash din motiv că aceștia refuzau

achitarea prin transferuri bancare.

În aceste circumstanțe corect autoritatea fiscală a calificat venitul obținut de

Veaceslav Ciuntu ca persoană fizică în anii 2012-2015 din transferurile bănești de

peste hotare la contul său bancar în Republica Moldova, pentru activitatea în

Republica Moldova, ca alte venituri impozabile.

Conform art.18 din Codul fiscal se consideră surse de venit impozabile :

a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea

profesională sau din alte activități similare;

b) venitul de la activitatea societăților obținut de către membrii societăților și

venitul obținut de către acționarii/deținătorii de unități (titluri) emise de

organismele de plasament colectiv în valori mobiliare;

c) plățile pentru munca efectuată și serviciile prestate (inclusiv salariile),

facilitățile acordate de angajator, onorariile, comisioanele, primele și alte retribuții

similare;

d) venitul din chirie (arendă);

e) creșterea de capital definită la art.40 alin.(7);

f) venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin.(16);

f1) suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active și la angajamente

condiționale în urma îmbunătățirii calității acestora pe parcursul perioadei fiscale;

f2) suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi

ce țin de nerestituirea împrumuturilor, a ratelor de leasing și a dobânzilor aferente

în urma îmbunătățirii calității și/sau rambursării acestora pe parcursul perioadei

fiscale;

g) venitul obținut sub formă de dobândă;

h) royalty (redevențe);

i) anuitățile, inclusiv primite în baza tratatelor internaționale la care Republica

Moldova este parte; sumele și despăgubirile de asigurare primite în baza

contractelor de asigurare și coasigurare și neutilizate conform art.22. Excepție fac

cele prevăzute la art.20 lit.a);

j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu

excepția cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilității

contribuabilului;

k) dotațiile de stat, primele și premiile care nu sînt specificate ca

neimpozabile în legile prin care se stabilesc aceste plăți;

n) veniturile obținute, conform legislației, ca urmare a aplicării clauzei

penale, în formă de despăgubire pentru venitul ratat, precum și ca urmare a reținerii

arvunei sau restituirii arvunei;

o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menționate și care nu sunt

neimpozabile conform legislației fiscale.

17

În contextul celor menționate completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că Veaceslav

Ciuntu în baza art. 13, alin. (1), lit. b) din Codul fiscal este subiect al impunerii

deoarece este rezident cetățean al Republicii Moldova, nu desfășoară activitate de

întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale 2012-2015 a obținut venituri din

surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lui în Republica

Moldova.

Referitor la faptul dacă veniturile din afara țării primite de către Veaceslav

Ciuntu în perioada fiscală anul 2012 suma de 2 213 551,94 lei, anul 2013 suma de

3 464 494,00 lei, anul 2014 suma de 3 418 844,68,00 lei și anul 2015 în sumă de

2 844 418,85 lei constituie sau nu obiectul impunerii instanța de recurs

menționează că Veaceslav Ciuntu în ședința de judecată nu a negat intrările

respective pe contul personal, menționând că acestea au fost transferate de către

compania „Thenelinex” LTD, rezidentă a Ciprului, în baza unui contract civil,

pentru activitatea în interesul companiei.

Totodată, este de reținut că atât în perioada controlului cât și în ședința

publică a instanței de recurs Veaceslav Ciuntu a insistat că banii transferați de către

compania „Thenelinex” LTD, rezidentă a Ciprului, nu reprezintă un venit obținut

de acesta ca persoană fizică, dar sunt banii companiei care au fost gestionați de

către acesta pentru îmbunătățirea activității companiei și dezvoltarea unui soft, prin

procurarea unor link-uri, precum și achitarea altor servicii.

Astfel, prin prisma art. 14, alin. (1), lit. b) din Codul fiscal (în vigoare în

perioada de referință) instanța de recurs conchide că veniturile obținute de către

Veaceslav Ciuntu din afara țării în perioada fiscală anul 2012 în sumă de

2 322 136,0 lei, anul 2013 în sumă de 5 398 319,47 lei, anul 2014 în sumă de

4 989 272,80 lei și în anul 2015 în sumă de 3 749 989,54 lei constituie obiectul

impunerii și urmau a fi declarate de către acesta în baza art. 18, lit. o) din Codul

fiscal ca alte venituri care nu au fost specificate la literele menționate și care nu

sunt neimpozabile conform legislației fiscale.

Serviciul Fiscal de Stat a susținut că venitul obținut este impozabil și în cazul

în care acesta nu a fost impozitat în Republica Cipru, acest venit urma să fie

declarat de către Veaceslav Ciuntu în Republica Moldova.

Instanța de recurs constată că veniturile obținute de Veaceslav Ciuntu în

perioada fiscală 2012-2015 nu sunt reglementate de Convenția pentru evitarea

dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

încheiată între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Cipru, ori nu

reprezintă venit din proprietăți imobiliare, profituri din activități de afaceri,

profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant din exploatarea în trafic

internațional a navelor maritime sau aeronavelor, profitul întreprinderilor asociate,

dividendele, dobânda, royalty, câștiguri de capital, venituri din munca salarială,

onorariile directorilor, venitul realizat de un rezident al unui Stat Contractant ca un

artist și sportivi, pensii, salariile, simbriile și alte remunerații similare, plătite de un

Stat Contractant, de o subdiviziune politică, de o unitate administrativ-teritorială

sau de o autoritate locală a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate

acestui Stat, subdiviziuni politice, unități administrativ-teritoriale sau autorități

locale, plățile primite de un student sau de un stagiar.

18

Deci, veniturile obținute de către Veaceslav Ciuntu din afara țării în perioada

fiscală anul 2012 suma de 2 213 551,94 lei, anul 2013 suma de 3 464 494,00 lei,

anul 2014 suma de 3 418 844,68,00 lei și anul 2015 în sumă de 2 844 418,85 lei

reprezintă alte venituri prevăzute de art.18, lit. o) din Codul fiscal.

În urma celor relatate instanța de recurs, reține ca fiind neîntemeiată concluzia

instanțelor de judecată precum că Veaceslav Ciuntu nu este subiect al impunerii,

iar venitul obținut nu este obiect a impunerii, indicând că Serviciul Fiscal de Stat

nu a prezentat nici o probă prin care să confirme că veniturile realizate de către

contribuabil de la compania „Thenelinex” LTD, ar fi fost obținut ca rezultat al

activității desfășurate în Republica Moldova, ori acest fapt este combătut prin

materialele dosarului, declarațiile făcute nemijlocit de către Veaceslav Ciuntu în

cadrul ședinței publice a instanței de recurs.

Conform art. 2266, alin. (7) din Codul fiscal obligația de a prezenta dovezi

privind caracterul impozabil al venitului estimat se pune pe seama Serviciului

Fiscal de Stat.

Totodată, potrivit art. 22615, alin. (16) din Codul fiscal pe parcursul efectuării

controlului fiscal, persoana fizică are dreptul să colaboreze cu Serviciul Fiscal de

Stat prin prezentarea suplimentară a oricăror documente, informații, explicații

și/sau altor probe relevante pentru stabilirea situației fiscale.

Din conținutul actului de control nr. 5-675551, prelungit prin actul nr. 5-

675553, nr. 5-675554 și nr. 5- 675555 din 02 august 2016, rezultă că Serviciul

Fiscal de Stat a prezentat dovezi prin care se confirmă caracterul impozabil a

venitului lui Veaceslav Ciuntu, în special și informația furnizată de către

Ministerul Finanțelor al Republicii Cipru, pe când contribuabilul nu a beneficiat de

dreptul său și nu a prezentat probe suplimentare relevante pentru a demonstra că

mijloacele bănești primite de la compania „Thenelinex” LTD nu sunt pentru

activitatea desfășurată pe teritoriul Republicii Moldova.

La caz, contribuabilul a prezentat darea de seamă a companiei „Thenelinex”

LTD pentru o perioadă anterioară perioadei fiscale care a fost supusă controlului,

însă nu a prezentat darea de seamă pe perioada 2012-2015, motivând că darea de

seamă se află în Cipru.

Aici instanța de recurs menționează că contribuabilul nici în fața organului de

control fiscal nici în instanța de judecată nu a beneficiat de dreptul său de a

prezenta probe pertinente, concludente și admisibile în susținerea faptului că aceste

mijloace financiare nu sunt veniturile lui persoanele, dar mijloacele financiare a

întreprinderii, care au fost transferate pe contul său în baza contractului civil și au

fost gestionate în scopul îmbunătățirii activității companiei.

În circumstanțele relatate instanța de recurs ajunge la concluzia că pretențiile

lui Veaceslav Ciuntu cu privire la anularea deciziilor nr. 230 din 22 septembrie

2016, nr. 244, nr.245 și nr.246 din data de 13 octombrie 2016 privind sancționarea

lui Veaceslav Ciuntu pentru nedeclararea venitului obținut pentru anii 2012 – 2015

și pentru neonorarea obligației de achitare în termen la buget a impozitului pe venit

pentru perioada 2012 – 2015 și anularea deciziilor nr. 311 din 01 decembrie 2016

și nr. 322 din 16 decembrie 2016 pe marginea contestațiilor depuse de către

Veaceslav Ciuntu sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Astfel, având în vedere faptul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

interpretat eronat normele de drept material, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

19

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din data de 12

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 29 iunie 2018 a

Judecătorie Chișinău, sediul Rîșcani și de a emite o nouă hotărâre privind

respingerea cererii de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Ciuntu.

Această soluției este compatibilă și cu prevederile art. 6 § 1 CEDO, ori este

prevăzută de lege, iar instanța de recurs într-o ședință publică a facilitat părțile în

contradictoriu să-și prezinte punctul de vedere asupra chestiunilor factologice și de

drept, să răspundă specific și explicit la contraargumentele oponentului. (cauza

Covalenco c. Moldovei)

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. c) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Serviciul Fiscal de Stat.

Se casează decizia din data de 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din data de 29 iunie 2018 a Judecătorie Chișinău, sediul Rîșcani și se

emite o nouă hotărâre, prin care se respinge cererea de chemare în judecată depusă

de către Veaceslav Ciuntu împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

anularea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Elena Cobzac

Victor Boico

20