3r-122/25 — obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Termenul de prezentare a apelului motivat este imperativ si de decadere
3r-122/25 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Ursu Veaceslav,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ursu Veaceslav către Casa Națională de Asigurări
Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ,
împotriva încheierii din 10 martie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-122/25
PIGD 2-23084922-01-3r-07052025)
Termenul de prezentare a apelului motivat este imperativ și de decădere.
Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, A. Braga, A. Cașcaval
9 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Ursu Veaceslav
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 14 iunie 2023, Ursu Veaceslav a înaintat o acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
solicitând obligarea acesteia să emită un act administrativ individual
favorabil.
Prin hotărârea din 7 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost respinsă acțiunea formulată de Ursu Veaceslav împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, privind anularea
deciziei CTAS Râșcani nr. 92/2023/44638 și a deciziei CNAS nr. U-1119/23
din 31 mai 2023, emise la cererea prealabilă, precum și obligarea pârâtei de
a emite un act administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei
pentru vechime în muncă, cu includerea în calcul a tuturor plăților salariale
primite în cele 12 luni anterioare concedierii.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ursu Veaceslav a
declarat apel nemotivat la data de 13 iunie 2024, împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 7 iunie 2024.
Prin încheierea Curții de Apel Centru din 10 martie 2025, apelul
formulat de Ursu Veaceslav împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 7 iunie 2024 a fost declarat inadmisibil, pe motiv că motivarea
apelului nu a fost depusă în termenul legal prevăzut de art. 232 alin. (2) din
Codul administrativ.
La 11 aprilie 2025 Ursu Veaceslav a depus recurs împotriva încheierii
din 10 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând anularea încheierii
recurate cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru.
În motivarea recursului recurentul a menționat că apelul nemotivat a
fost depus în mod justificat, întrucât la momentul formulării apelului nu
cunoștea conținutul hotărârii motivate, care nu îi fusese comunicată. El
afirmă că hotărârea motivată nu i-a fost niciodată notificată oficial, iar
comunicarea indicată în încheierea instanței nu a avut loc în fapt – nici el,
1
nici membrii familiei sale nu au primit vreo notificare sau plic poștal cu
hotărârea.
Recurentul a invocat că a manifestat diligență și s-a adresat personal
la judecătorie în mod repetat (cel puțin de patru ori în lunile iunie–septembrie
2024), solicitând comunicarea hotărârii, dar a fost descurajat de grefier și de
personalul de la recepție, care i-au spus să aștepte primirea prin poștă. În
susținerea poziției sale, recurentul afirmă că încheierea contestată face
referire la o comunicare poștală, dar nu există nicio probă concretă a
efectuării efective a acestei înștiințări, iar art. 232 Cod administrativ
stabilește că termenul pentru depunerea motivării apelului curge de la
momentul notificării hotărârii motivate, nu de la simpla tentativă de
comunicare.
Astfel, recurentul consideră că termenul legal pentru motivarea
apelului trebuie să curgă din momentul în care a luat efectiv cunoștință de
hotărârea motivată, adică 28 martie 2025, și nu din data presupusei expedieri.
Prin urmare, solicită casarea încheierii din 10 martie 2025 și repunerea
cauzei pe rol, cu acordarea posibilității de a depune motivarea apelului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții
la proces.”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
2
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”
Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169–171.”
Art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,
datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un
eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea
actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină
prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, se reține că
încheierea contestată a fost pronunțată de Curtea de Apel Centru la data de
10 martie 2025, fiind expediată recurentului prin intermediul oficiului poștal,
conform scrisorii de însoțire a actului judecătoresc nr. 1061 din 25 martie
Totuși, la dosar nu se regăsește avizul de recepție care să ateste data
concretă la care recurentul a primit efectiv încheierea contestată. Prin
urmare, în lipsa unui înscris concludent care să certifice momentul
recepționării, completul de judecată reține că cererea de recurs depusă de
Ursu Veaceslav la data de 11 aprilie 2025 a fost formulată în termenul
prevăzut de art. 242 din Codul administrativ pentru exercitarea căii de atac
în recurs.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de
judecată menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim
pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării
3
acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror
li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Completul de judecată reține că, dispozitivul hotărârii din 7 iunie 2024
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost pronunțat în lipsa reclamantului
Ursu Veaceslav, însă, conform mențiunii din dosar (f.d. 40), o copie a
acestuia i-a fost comunicată prin semnătură la aceeași dată, ceea ce atestă
luarea cunoștinței cu soluția primei instanțe.
Ulterior, la data de 28 noiembrie 2024, hotărârea motivată a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 7 iunie 2024, a fost expediată lui
Ursu Veaceslav prin intermediul serviciului poștal, la adresa indicată în
cererea de apel: mun. Chișinău, bd. Moscova 15/1, ap. 3.
Conform informațiilor rezultate din sistemul de urmărire al trimiterilor
poștale al Î.S. „Poșta Moldovei” (Track & Trace), la data de 29 noiembrie
2024, livrarea a fost nereușită, întrucât destinatarul lipsea de la domiciliu.
Totuși, factorul poștal a lăsat aviz de sosire la adresa destinatarului, prin care
acesta era informat despre posibilitatea ridicării trimiterii de la oficiul poștal.
Potrivit pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, în lipsa
destinatarului, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru
primirea trimiterii. Totodată, pct. 101 din aceleași Reguli stabilește că
trimiterile poștale interne se păstrează în unitatea poștală timp de 15 zile
calendaristice, în așteptarea destinatarului, din ziua următoare sosirii la
oficiul poștal.
Întrucât Ursu Veaceslav nu s-a prezentat pentru a ridica plicul ce
conținea hotărârea motivată, aceasta a fost restituit instanței de judecată la
data de 16 decembrie 2024, cu mențiunea poștei „nereclamat”.
În conformitate cu art. 105 alin. (3) din Codul administrativ, atunci
când notificarea prin poștă nu este posibilă, înscrisul se consideră notificat
odată cu atașarea înștiințării scrise, ceea ce s-a realizat prin lăsarea avizului
de către factorul poștal.
Prin urmare, completul de judecată statuează că data notificării
hotărârii motivate este 16 decembrie 2024 – data returnării trimiterii poștale
cu mențiunea „nereclamat”, dat fiind că nicio altă probă nu infirmă această
constatare.
În temeiul art. 232 alin. (2) Cod administrativ, termenul de 30 de zile
pentru prezentarea motivării apelului a început să curgă de la 17 decembrie
2024 și a expirat la 15 ianuarie 2025, zi lucrătoare.
Cu toate acestea, până la momentul pronunțării încheierii din 10 martie
2025, Ursu Veaceslav nu a depus motivarea apelului, iar în cererea de apel
nu a solicitat repunerea în termen și nu a anexat probe care să demonstreze
4
imposibilitatea obiectivă de a efectua actul procedural în termen, potrivit art.
65 alin. (1)–(2) și art. 237 alin. (1) din Codul administrativ.
Completul de judecată reține că recurentul Ursu Veaceslav avea
obligația procesuală de a asigura recepționarea corespondenței expediate de
instanță, mai ales în contextul în care era conștient de existența unei hotărâri
defavorabile și cunoștea că urmează comunicarea hotărârii motivate.
Neprezentarea recurentului la oficiul poștal pentru recepționarea
hotărârii, deși informat prin aviz de sosire, este un act imputabil exclusiv
acestuia, echivalent cu refuzul de a recepționa înscrisul procedural. Astfel,
instanța de recurs nu poate reține o împrejurare justificativă a depășirii
termenului legal.
Dreptul de acces la instanță, deși garantat de art. 6 §1 CEDO, nu este
absolut și poate fi supus unor condiții procedurale rezonabile, precum
respectarea termenelor legale (a se vedea cauza Tinnelly & Sons Ltd și alții
c. Regatul Unit, hotărârea din 10 iulie 1998).
De asemenea, conform jurisprudenței CtEDO (Van Harn c. Germania,
Pîrnău și alții c. R. Moldova, SA Universul c. R. Moldova), părțile au
obligația de a manifesta diligență în exercitarea drepturilor procesuale și de
a urmări activ soarta cauzei.
Reținând că recurentul a fost citat legal la judecarea cauzei în primă
instanță, a participat la proces, a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii și a
indicat corect adresa de corespondență, însă nu a asigurat recepționarea
hotărârii motivate, instanța de recurs reține că acțiunea sa pasivă a condus la
decăderea din dreptul de a motiva apelul în termen.
În consecință, având în vedere că termenul de 30 de zile prevăzut de
art. 232 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea motivării apelului
a fost depășit fără prezentarea unor justificări temeinice, instanța de apel a
declarat, în mod legal și întemeiat, apelul ca inadmisibil, în conformitate cu
dispozițiile art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Or, Ursu Veaceslav, fiind direct interesat de soluționarea prezentei
cauze în calea de atac a apelului, nu a manifestat diligența necesară în
vederea îndeplinirii obligațiilor sale procedurale cu bună-credință, respectiv
nu a depus motivarea apelului în interiorul termenului legal. Acest fapt este
confirmat inclusiv prin propria sa afirmație, potrivit căreia a luat cunoștință
de conținutul hotărârii motivate la data de 28 martie 2025, dar, până la
momentul examinării recursului de către instanța de recurs, nu a depus la
dosar motivarea apelului.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de Ursu Veaceslav
împotriva încheierii din 10 martie 2025 este neîntemeiat, întrucât nu sunt
întrunite condițiile legale pentru admiterea acestuia, iar argumentele
invocate de recurent sunt contrare situației de fapt reținută în cauză și
dispozițiilor legale aplicabile.
Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din
10 martie 2025 a Curții de Apel Centru reflectă nu doar aplicarea corectă a
5
legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile
respectării procedurii.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Ursu Veaceslav împotriva încheierii din
10 martie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
6