3r-25/25 — Obligarea eliberării informației solicitate și repararea prejudiciului moral.

La data de 16 ianuarie 2023, Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, solicitând: – constatarea faptului refuzului Agenției de a furniza informația solicitată prin demersul privind accesul la informație nr. 164 din 7 noiembrie 2022 și prin cererea prealabilă nr. 184 din 08 decembrie 2022; – obligarea prezentării informației solicitate prin demersul nr. 164 din 7 noiembrie 2022 și cererea prealabilă nr. 184 din 8 decembrie 2022; – repararea prejudiciului moral cauzat prin refuzul de a prezenta informația solicitată, prin încasarea în beneficiul său a sumei de 15.000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 25 aprilie 2024, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Primarul satului Șestaci a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 14 mai 2024, Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 25 aprilie 2024, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în întregime.

Prin încheierea din 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibil apelul formulat de Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 25 aprilie 2024, pe motiv că apelantul nu a depus, în termenul legal prevăzut de lege, motivarea cererii de apel.

Nefiind de acord cu încheierea menționată, la data de 13 ianuarie 2025, Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, a declarat recurs solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre reexaminare la aceeași instanță.

În motivarea recursului, recurentul susține că încheierea Curții de Apel Chișinău, prin care apelul a fost declarat inadmisibil din cauza nedepunerii motivării în termen, este arbitrară și neîntemeiată, întrucât el ar fi manifestat în mod constant diligență și bună-credință în urmărirea dosarului și în protejarea dreptului său de acces la justiție. Deși legea prevede un termen de 45 de zile pentru redactarea hotărârii motivate, în speță, aceasta ar fi fost transmisă cu mult peste termenul legal – la 12 septembrie 2024 – ceea ce i- ar fi îngreunat exercitarea efectivă a dreptului de apel.

Recurentul afirmă că a verificat zilnic atât poșta electronică a primăriei, cât și pagina oficială a instanței, dar că notificarea conținând hotărârea motivată nu ar fi fost identificată în mesajele primite și, posibil, s- a pierdut automat în mapa spam. El adaugă că a adresat în mod expres instanței, printr-un demers din 2 mai 2024, o solicitare de informare privind motivul pentru care hotărârea nu a fost încă publicată sau expediată.

În plus, Guja Iacob invocă încălcarea dreptului la un proces echitabil și acces liber la justiție, garantate de art. 20 din Constituție și reflectate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. El consideră că o procedură care condiționează admisibilitatea apelului de depunerea unei motivări în termen, în contextul în care instanța de fond întârzie nejustificat motivarea hotărârii, creează o situație de inegalitate și nesiguranță juridică pentru justițiabil.

De asemenea, recurentul susține că normele legale ce permit emiterea unui dispozitiv separat, fără redactarea hotărârii motivate în timp util, sunt neconstituționale, întrucât obligă partea să exercite căi de atac fără a cunoaște temeiurile reale ale soluției instanței. În acest sens, a formulat o cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate privind mai multe prevederi din Codul administrativ și Codul de procedură civilă.

Art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.” 1

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Cu referire la fondul recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul 2 Râșcani, din 25 aprilie 2024, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Primarul satului Șestaci a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 14 mai 2024, Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 25 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, utilizând adresa „primariasestaci@yahoo.com”.

Se constată că, la data de 12 septembrie 2024, ora 11:53, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a transmis prin poșta electronică, la aceeași adresă „primariasestaci@yahoo.com”, copia hotărârii motivate din 25 aprilie 2024, în scopul realizării unei notificări efective și neîntârziate.

Completul de judecată reține că termenul legal de 30 de zile pentru depunerea motivării cererii de apel, stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a început să curgă la data de 13 septembrie 2024 și a expirat la data de 15 octombrie 2024 inclusiv.

Cu toate acestea, apelantul nu a depus motivarea apelului, nici până la data examinării recursului, ceea ce confirmă în mod obiectiv lipsa de diligență procesuală și justifică inadmisibilitatea apelului, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Prin încheierea din 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibil apelul formulat de Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 25 aprilie 2024, pe motiv că apelantul nu a depus, în termenul legal prevăzut de lege, motivarea cererii de apel.

Completul de judecată reiterează că, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului curge de la data notificării hotărârii motivate. Acest termen este imperativ, iar nerespectarea sa atrage, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e), sancțiunea inadmisibilității apelului.

În prezenta cauză, este un fapt necontestat că hotărârea motivată a fost expediată la data de 12 septembrie 2024, la adresa de poștă electronică indicată în mod constant de Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, în toate cererile procesuale și utilizată nemijlocit de acesta pentru comunicarea actelor procedurale către instanța de judecată.

Potrivit art. 98 alin. (1) din Codul administrativ, notificările se adresează reprezentantului legal, iar art. 110¹ alin. (1) prevede expres că notificarea prin poșta electronică este valabilă dacă adresa a fost indicată de persoana notificată – condiție care, în speță, este îndeplinită. 3

Completul de judecată reține că, recursul formulat de Primarul satului Șestaci, Guja Iacob, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2024 este neîntemeiat și urmează a fi respins, întrucât argumentele invocate de recurent nu sunt susținute de fapte obiective și nu justifică înlăturarea temeiului legal reținut de instanța de apel. În mod corect, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibil apelul, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, reținând că apelantul nu a depus, în termenul legal, motivarea cererii de apel.

Contrar susținerilor recurentului, notificarea hotărârii motivate a primei instanțe s-a realizat la data de 12 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, la adresa indicată expres chiar de apelant în cererea de apel. Comunicarea la această adresă electronică a fost efectuată în conformitate cu art. 97 din Codul administrativ, iar lipsa unei confirmări de citire sau imposibilitatea subiectivă a recurentului de a accesa mesajul nu poate constitui un temei de înlăturare a termenului procedural.

Or, partea are obligația legală de a urmări cursul procesului și de a-și exercita drepturile procesuale cu diligență, așa cum impune inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în interpretarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Recurentul susține că notificarea ar putea fi direcționată în mapa SPAM și că, în consecință, nu a avut cunoștință efectivă despre aceasta. Totuși, acest argument nu este de natură să înlăture efectele notificării, întrucât Codul administrativ nu condiționează valabilitatea notificării de citirea efectivă a mesajului, ci doar de transmiterea acestuia la adresa electronică indicată de parte. Filtrarea automată a mesajelor de către furnizorul de email (Yahoo) reprezintă o chestiune de ordin intern, ce ține exclusiv de responsabilitatea destinatarului, și nu poate fi imputată instanței emitente.

Instanțele de judecată nu au obligația legală de a verifica dacă un mesaj a ajuns în „Inbox” sau în „Spam” – aspectul nu este reglementat de lege, iar acceptarea unui astfel de argument ar conduce la relativizarea valabilității tuturor notificărilor electronice, afectând grav securitatea raporturilor procesuale.

Mai mult, recurentul nu a formulat nicio cerere de repunere în termen pentru depunerea motivării apelului și nu a prezentat instanței nicio dovadă obiectivă care să ateste o împiedicare reală și justificată în exercitarea dreptului de apel. În lipsa unor împrejurări de forță majoră sau a unei erori, sancțiunea procedurală aplicată de instanța de apel este legală și proporțională.

Prin urmare, recursul nu este întemeiat, iar încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2024 este legală și temeinică, fiind pronunțată cu 4 respectarea dispozițiilor legale aplicabile cauzei. Respingerea recursului ca nefondat este justificată, întrucât recurentul nu a dovedit existența vreunui motiv de casare în sensul Codului administrativ.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Primarul satului Șestaci, Guja Iacob și menține încheierea 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5