3ra-65/23 — obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral

3ra-65/23 — obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Căpățină Ion,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Căpățînă Ion împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, terț Biroul Asociat de Avocați sectorul Râșcani,

municipiul Chișinău cu privire la constatarea nesoluționării corespunzătoare

a cererii, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-65/23

NR. PIGD 2-18197532-01-3ra-23012023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate. Invocarea declarativă a

faptului că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Gr. Cazacu,

Instanța de apel : A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

09 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Căpățină Ion

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Mariana Ursachi,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea nesoluționării în termen a

cererii, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.

s-a adresat cu cerere Ministerului Justiției, solicitând eliberarea copiilor

actelor și lista semnatarilor coproprietarilor imobilului din str. Armenească,

73, mun. Chișinău, referitor la acordul lor, care a servit drept temei de

înregistrare a sediului Biroului Asociat de Avocați sec. Rîșcani la adresa

juridică: mun. Chișinău, str. Armenească 73, inclusiv, să-i fie eliberate

copiile actelor și lista semnatarilor coproprietarilor referitor la acordul lor,

ce a servit drept temei de înregistrare a adresei juridice a CA „Igor Gărgăun”,

la aceiași adresă. La cererea din 26 septembrie 2018 a anexat copia

buletinului său de identitate și extrasul din Registrul bunurilor imobile, care

confirmă faptul că dânsul este coproprietarul imobilului din str. Armenească

73, mun. Chișinău.

2018, recepționat la 23 octombrie 2018, eliberat de secretarul de stat, Nicolae

Eșanu, care era fictiv, incomplet și necorespunzător cerințelor înaintate, i s-

a comunicat cadrul legal și de către cine a fost înregistrat sediul BAA sec.

Rîșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească 73, fără însă să-i

fie eliberate copiile actelor solicitate.

amplasat pe str. Armenească 73, mun. Chișinău, unde își desfășoară

activitatea profesională Biroului Asociat de Avocați sectorul Rîșcani, este

proprietate privată pe 38 cote-părți, iar, Biroul Asociat de Avocați sectorul

Rîșcani nu este proprietar al acestui imobil.

constatarea nesoluționării corespunzătoare a cererii din 26 septembrie 2018,

conform Legii cu privire la petiționare și Legii cu privire la accesul la

informație, cu obligarea Ministerului Justiției să-i elibereze copiile actelor

solicitate prin cererea din 26 septembrie 2018 și anume, copiile actelor și

lista semnatarilor coproprietarilor referitor la acordul lor, care a servit temei

1

de înregistrare a sediului Biroului Asociat de Avocați sect. Râșcani la adresa

juridică: mun. Chișinău, str. Armenească, 73 și încasarea din contul

Ministerului Justiției în beneficiul său a sumei de 1 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

reclamantul Căpățînă Ion a depus cerere, prin care și-a modificat pretențiile

din acțiune, solicitând obligarea Ministerului Justiției să-i elibereze

informațiile corespunzătoare privind lipsa listelor cu semnături a înregistrării

adresei juridice, cât și a lipsei dosarului dat.

pretențiilor din acțiune, solicitând constatarea nesoluționării corespunzătoare

a cererii depuse la 26 septembrie 2018, conform Legii cu privire la

petiționare și Legii cu privire la accesul la informație, prin care a solicitat să-

i elibereze copiile actelor și lista semnatarilor coproprietarilor referitor la

acordul lor, ce a servit temei de înregistrare a sediului Biroului Asociat de

Avocați sect. Râșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească, 73;

obligarea Ministerului Justiției să-i elibereze copiile actelor solicitate,

inclusiv, lista semnatarilor coproprietarilor referitor la acordul lor, care a

servit temei de înregistrare a sediului Biroului Asociat de Avocați sect.

Râșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească, 73 și încasarea

din contul Ministerului Justiției în beneficiul său a sumei de 1 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral.

Râșcani a fost atras în proces în calitate de terț Biroul Asociat de Avocați

sect. Râșcani.

Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Căpățînă Ion, ca neîntemeiată.

art. 232 alin.(1) din Codul administrativ, Căpățînă Ion a depus apel împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 09 martie 2022, conform art. 232 alin.(2) din

Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

respins apelul depus de Căpățînă Ion și menținută hotărârea din 13 decembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

de acces la informație a fost înregistrată la sediul Ministerului Justiției la 01

octombrie 2018, iar răspunsul pe marginea acesteia a fost expediat

reclamantului la 22 octombrie 2018 cu respectarea prevederilor Legii nr.982

din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație și a dreptului discreționar

al autorității publice, în interiorul termenului legal de 15 zile lucrătoare

prevăzute de lege, din care motiv instanțele au concluzionat că, lui Căpățînă

2

Ion nu i-a fost încălcat dreptul de acces la informație prin încălcarea

termenului de furnizare a informației solicitate.

răspunsul Ministerului Justiției ar fi unul incomplet și necorespunzător, nu

are justificare, or, conform art.10 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 cu

privire la accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor

de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în

posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație.

informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit

decât în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în

conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica

interesul pentru informațiile solicitate. Or, la emiterea răspunsului

nr.05/2229 din 22 octombrie 2018, Ministerul Justiției a acționat transparent,

în maniera revendicată de către Căpățînă Ion și cea prescrisă de lege.

Ministerul Justiției a emis o decizie favorabilă în furnizarea informației,

manifestându-și transparent intenția furnizării informației solicitate, conform

prevederilor Legii privind accesul la informație. Instanțele au subliniat că,

judecătorul nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei

autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la

cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens,

după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al

autorității publice competente.

instanței de apel, iar la 09 februarie 2023 a prezentat motivarea recursului,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 09 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

instanței de apel, menționând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

au ignorat faptul că, în calitate de coproprietar al imobilului din str.

Armenească, 73, mun. Chișinău, nu a primit un răspuns clar și complet de la

Ministerul Justiției privitor la existența sau lipsa acordului tuturor

coproprietarilor imobilului situat pe adresa sus-menționată, pentru ca sediul

Biroului Asociat de Avocați sect. Râșcani să fie înregistrată pe adresa

respectivă pentru desfășurare activității profesionale, prin ce i s-a încălcat

dreptul de acces la informație.

3

imobil în litigiu, timp de 4 ani, nu a avut posibilitate să se folosească pe

deplin de el.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023) prevede următoarele:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

relevă că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) prevede:

”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei contestate la 09 noiembrie 2022, care a fost notificată

recurentului la data de 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice

(f.d. 184, vol.1). Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel a

notificat copia deciziei integrale recurentului Căpățînă Ion la 10 ianuarie

4

2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

anexată la dosar (f.d.189). Astfel, recursul este depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare

până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023).

Ministerului Justiției și Biroului Asociat de Avocați sect. Râșcani copia

recursului (inițial și motivat) depus de Căpățînă Ion, cu înștiințarea despre

necesitarea prezentării referințelor, cu toate acestea intimații nu au depus

referințe (f.d.202).

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

5

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Căpățină Ion.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

6