- Dosarul nr.
- 3ra-65/23
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 9 octombrie 2024
- Părțile
- Căpătînă Ion vs Ministerului Justitiei al Republicii Moldova, tert Biroul Asociat de Avocati sect. Râscani
- Pe scurt
- Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art. 246 din Codul administrativ
3ra-65/23 — Obligarea furnizării informației, repararea prejudiciului moral
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Căpățină Ion, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Căpățînă Ion împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, terț Biroul Asociat de Avocați sectorul Râșcani, municipiul Chișinău cu privire la constatarea nesoluționării corespunzătoare a cererii, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (Dosarul nr. 3ra-65/23 NR. PIGD 2-18197532-01-3ra-23012023) Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Invocarea declarativă a faptului că decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Gr. Cazacu, Instanța de apel : A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru 09 octombrie 2024 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Căpățină Ion Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Ion Malanciuc, Președinte, Mariana Ursachi, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 31 octombrie 2018, Căpățînă Ion s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea nesoluționării în termen a cererii, obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 26 septembrie 2018 s-a adresat cu cerere Ministerului Justiției, solicitând eliberarea copiilor actelor și lista semnatarilor coproprietarilor imobilului din str. Armenească, 73, mun. Chișinău, referitor la acordul lor, care a servit drept temei de înregistrare a sediului Biroului Asociat de Avocați sec. Rîșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească 73, inclusiv, să-i fie eliberate copiile actelor și lista semnatarilor coproprietarilor referitor la acordul lor, ce a servit drept temei de înregistrare a adresei juridice a CA „Igor Gărgăun”, la aceiași adresă. La cererea din 26 septembrie 2018 a anexat copia buletinului său de identitate și extrasul din Registrul bunurilor imobile, care confirmă faptul că dânsul este coproprietarul imobilului din str. Armenească 73, mun. Chișinău.
A relatat reclamantul că, prin răspunsul nr.05/2229 din 22 octombrie 2018, recepționat la 23 octombrie 2018, eliberat de secretarul de stat, Nicolae Eșanu, care era fictiv, incomplet și necorespunzător cerințelor înaintate, i s- a comunicat cadrul legal și de către cine a fost înregistrat sediul BAA sec. Rîșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească 73, fără însă să-i fie eliberate copiile actelor solicitate.
Potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil amplasat pe str. Armenească 73, mun. Chișinău, unde își desfășoară activitatea profesională Biroului Asociat de Avocați sectorul Rîșcani, este proprietate privată pe 38 cote-părți, iar, Biroul Asociat de Avocați sectorul Rîșcani nu este proprietar al acestui imobil.
În contextul enunțat, Căpățînă Ion a solicitat admiterea acțiunii, constatarea nesoluționării corespunzătoare a cererii din 26 septembrie 2018, conform Legii cu privire la petiționare și Legii cu privire la accesul la informație, cu obligarea Ministerului Justiției să-i elibereze copiile actelor solicitate prin cererea din 26 septembrie 2018 și anume, copiile actelor și lista semnatarilor coproprietarilor referitor la acordul lor, care a servit temei 1 de înregistrare a sediului Biroului Asociat de Avocați sect. Râșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească, 73 și încasarea din contul Ministerului Justiției în beneficiul său a sumei de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 30 ianuarie 2019, reclamantul Căpățînă Ion a depus cerere, prin care și-a modificat pretențiile din acțiune, solicitând obligarea Ministerului Justiției să-i elibereze informațiile corespunzătoare privind lipsa listelor cu semnături a înregistrării adresei juridice, cât și a lipsei dosarului dat.
La 10 februarie 2020, Căpățînă Ion a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând constatarea nesoluționării corespunzătoare a cererii depuse la 26 septembrie 2018, conform Legii cu privire la petiționare și Legii cu privire la accesul la informație, prin care a solicitat să- i elibereze copiile actelor și lista semnatarilor coproprietarilor referitor la acordul lor, ce a servit temei de înregistrare a sediului Biroului Asociat de Avocați sect. Râșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească, 73; obligarea Ministerului Justiției să-i elibereze copiile actelor solicitate, inclusiv, lista semnatarilor coproprietarilor referitor la acordul lor, care a servit temei de înregistrare a sediului Biroului Asociat de Avocați sect. Râșcani la adresa juridică: mun. Chișinău, str. Armenească, 73 și încasarea din contul Ministerului Justiției în beneficiul său a sumei de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin încheierea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost atras în proces în calitate de terț Biroul Asociat de Avocați sect. Râșcani.
Prin hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea depusă de Căpățînă Ion, ca neîntemeiată.
La 16 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, conform art. 232 alin.(1) din Codul administrativ, Căpățînă Ion a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 09 martie 2022, conform art. 232 alin.(2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Căpățînă Ion și menținută hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
În motivarea soluției sale Curtea de Apel Chișinău a reținut că cererea de acces la informație a fost înregistrată la sediul Ministerului Justiției la 01 octombrie 2018, iar răspunsul pe marginea acesteia a fost expediat reclamantului la 22 octombrie 2018 cu respectarea prevederilor Legii nr.982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație și a dreptului discreționar al autorității publice, în interiorul termenului legal de 15 zile lucrătoare prevăzute de lege, din care motiv instanțele au concluzionat că, lui Căpățînă 2 Ion nu i-a fost încălcat dreptul de acces la informație prin încălcarea termenului de furnizare a informației solicitate.
Prin urmare, argumentul invocat de Căpățână Ion precum că răspunsul Ministerului Justiției ar fi unul incomplet și necorespunzător, nu are justificare, or, conform art.10 din Legea nr.982 din 11 mai 2000 cu privire la accesul la informație, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație.
Instanța de apel a remarcat că, dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate. Or, la emiterea răspunsului nr.05/2229 din 22 octombrie 2018, Ministerul Justiției a acționat transparent, în maniera revendicată de către Căpățînă Ion și cea prescrisă de lege.
A concluzionat instanța de apel că, instanța de fond a dedus că, Ministerul Justiției a emis o decizie favorabilă în furnizarea informației, manifestându-și transparent intenția furnizării informației solicitate, conform prevederilor Legii privind accesul la informație. Instanțele au subliniat că, judecătorul nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece petiționarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.
La 11 decembrie 2022, Căpățînă Ion a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 09 februarie 2023 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 09 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, menționând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.
A mai indicat recurentul că atât instanța de apel, cât și prima instanță au ignorat faptul că, în calitate de coproprietar al imobilului din str. Armenească, 73, mun. Chișinău, nu a primit un răspuns clar și complet de la Ministerul Justiției privitor la existența sau lipsa acordului tuturor coproprietarilor imobilului situat pe adresa sus-menționată, pentru ca sediul Biroului Asociat de Avocați sect. Râșcani să fie înregistrată pe adresa respectivă pentru desfășurare activității profesionale, prin ce i s-a încălcat dreptul de acces la informație. 3
Recurentul a menționat că, în calitate de coproprietar al bunului imobil în litigiu, timp de 4 ani, nu a avut posibilitate să se folosească pe deplin de el.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
20. Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede următoarele: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede: ”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”. 30. Art. XI alin.(3) Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) prevede: ”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
31. Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate la 09 noiembrie 2022, care a fost notificată recurentului la data de 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d. 184, vol.1). Din materialele dosarului rezultă că, instanța de apel a notificat copia deciziei integrale recurentului Căpățînă Ion la 10 ianuarie 4 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.189). Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023). 32. La 13 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Justiției și Biroului Asociat de Avocați sect.
Râșcani copia recursului (inițial și motivat) depus de Căpățînă Ion, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referințelor, cu toate acestea intimații nu au depus referințe (f.d.202). 33. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). 34. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
35. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. 36. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
37. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 38. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul 5 rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 39. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A) 40. Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Căpățină Ion. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 6