3r-298/24 — obligarea furnizarii informatiei

La 24 ianuarie 2023, Igor Spînu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat obligarea pârâtului să emite o hotărâre de soluționare a cererii sale din 14 noiembrie 2022 cu privire la furnizarea informației în sensul art.12 alin.(1) al Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal și art.64 alin.(4) din Codul familiei.

Prin hotărârea din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Igor Spînu, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 28; 37-52, Vol.II).

La 19 aprilie 2024, Igor Spînu a depus cerere de apel, contrasemnată de avocatul Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.33-34, Vol.II).

Prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu și reprezentantul său, avocatul Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.62-65, Vol.II).

La 20 noiembrie 2024, Igor Spînu a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu adoptarea unei noi încheieri privind acordarea unui termen pentru înlăturarea neajunsurilor (f.d.69-71, Vol.II).

În susținerea cererii de recurs, recurentul a relatat că are statut de beneficiar de asistență juridică garantată de stat, în temeiul deciziei nr. 0254/ACC din 03 februarie 2023, emisă de coordonatorul Oficiului Teritorial Chișinău a Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, Sergiu Chiruța.

Cererea de chemare în judecată, precum și cererile de concretizare au fost întocmite și depuse personal de el, chiar dacă era asistat de avocat. 1

În perioada 02 august 2024 – 17 august 2024, s-a aflat în afara Republicii Moldova, fapt confirmat prin ștampilele aplicate în pașaport la ieșirea și intrarea în țară.

Totodată, avocatul său, s-a aflat în afara țării în perioada 23 iulie 2024 și până la 30 iulie 2024, conform copiei biletului avia anexat, iar la revenire s-a aflat în concediu medical, astfel încât hotărârea motivată a primei instanțe nu putea fi recepționată la 01 august 2024 pe calea poștei terestre.

De altfel, recurentul a enunțat că instanța de apel a expediat copia încheierii prin intermediul poștei electronice, procedură ce putea fi efectuată de instanța de fond. Or, el a înregistrat cererile de concretizare, semnate electronic, și a anexat toate probele, prin expedierea lor pe poșta electronica a instanței, aceasta fiind o metodă eficientă de notificare a actului judecătoresc în adresa reclamantului și care ar fi preîntâmpinat situația ambiguă creată la moment.

La 16 decembrie 2024, la adresa de e-mail a Ministerului Justiției al Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Igor Spînu. Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Igor Spînu, intimatul nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurent.

Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Igor Spînu s-a conformat dispozițiilor art.242 al Codului administrativ și a depus în termen recursul la data de 20 noiembrie 2024, în condițiile în care a recepționat copia încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău la 12 noiembrie 2024 (f.d.66, Vol.II).

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.” 2

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. (2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art.45 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.”

Art. 97 alin. (1) și (3) lit.a)-d) din Codul administrativ: „(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. (3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 98 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”

Art.109 alin.(1)-(2) din Codul administrativ: „(1) Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. (2) Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.a)-b) și alin. (5) al Codului civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într- un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; 3 b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Igor Spînu, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 28; 37-52, Vol.II).

La 19 aprilie 2024, Igor Spînu a depus cerere de apel, contrasemnată de avocatul Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.33-34, Vol.II).

Prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu și reprezentantul său avocatul Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut la art. 232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.62-65, Vol.II)..

Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Igor Spînu nu a prezentat în termen motivarea apelului, conform art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.

Reiterând dispozițiile art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide reieșind din actele dosarului că instanța de fond a expediat participanților la proces, inclusiv lui Igor Spînu și reprezentantului acestuia, avocatului Vadim Lupan, în corespundere cu dispozițiile art. 97- 98 din Codul administrativ, prin intermediul oficiului poștal, la 25 iulie 2024, copia hotărârii motivate din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.53, Vol.II).

Avocatul Vadim Lupan a recepționat copia hotărârii motivate din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 01 august 2024, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.54, Vol.II). Iar, plicul prin care prima instanță a expediat în adresa lui Igor Spînu copia hotărârii motivate, a fost restituit în adresa instanței judecătorești (f.d.56, Vol.II). 4

Astfel, având în vedere cele enunțate, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de la 02 august 2024 și a expirat la data de 02 septembrie 2024.

Pe parcursul examinării cauzei Igor Spînu a fost reprezentat de avocatul Vadim Lupan, împuternicit prin mandatele anexate la materialele cauzei Seria MA nr. 1750832 din 10 iulie 2023 și nr. 2103608 din 19 aprilie 2024 (f.d.155, Vol.I; f.d.32, Vol.II).

Instanța de recurs reține că Igor Spînu și reprezentatul acestuia avocatul Vadim Lupan au cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, aceștia nu au întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului.

Așadar, Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Vadim Lupan, fiind conștienți că au depus doar apel nemotivat, aveau obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat de aceștia.

Mai mult, Igor Spînu în cererea de apel, contrasemnată de reprezentantul său, avocatul Vadim Lupan, a indicat faptul că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.33-34, Vol.II).

La acest capitol se va remarca că Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Vadim Lupan din data notificării copiei hotărârii motivate a primei instanțe 01 august 2024 și până la data limită pentru prezentarea motivării apelului 02 septembrie 2024, au avut termen real și suficient de 30 de zile, întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor și intereselor sale legitime.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în condițiile în care Igor Spînu sau reprezentantul acestuia, avocatul Vadim Lupan nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, concluzia instanței de apel, privind declararea inadmisibilă a apelului, este întemeiată.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată, or, recurentul-apelant nu a întreprins vre-o acțiune de a prezenta motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe până la 02 septembrie 2024, ziua în care a expirat termenul pentru realizarea operațiunilor procesuale nominalizate.

De altfel, motivarea apelului împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nu a fost prezentată instanței de apel nici până la data de 05 noiembrie 2024, ziua emiterii încheierii de Curtea de 5 Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu și reprezentantul său, avocatul Vadim Lupan.

Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că chiar dacă în perioada 02 august 2024 – 17 august 2024, Igor Spînu s-a aflat în afara Republicii Moldova, data limită pentru prezentarea motivării apelului a fost 02 septembrie 2024. Respectiv, de la 17 august 2024, data revenirii în Republica Moldova și până la 02 septembrie 2024, recurentul- apelant, a dispus de un termen de 16 zile pentru a se interesa de soarta dosarului și comunicând cu reprezentantul său, sau individual, să depusă în termen motivarea apelului.

Totodată, instanța de recurs respinge ca nefondat argumentul recurentului precum că avocatul său, a fost în afara țării în perioada 23 iulie 2024 și până la 30 iulie 2024, conform copiei biletului avia anexat, iar la revenire s-a aflat în concediu medical, astfel încât hotărârea motivată a primei instanțe nu putea fi recepționată la data de 01 august 2024 pe calea poștei terestre.

Aceasta deoarece, conform materialelor cauzei și anume a avizului de recepție nr. DS8020028296AS, expediat de Judecătoria Chișinău, sediul Centru la adresa indicată de avocatul Vadim Lupan în cererea de apel și mandatele avocațiale enunțate supra, și anume mun. Xxxxxx, bd. Xxxxxx, of.XXX, avocatul Vadim Lupan a recepționat hotărârea motivată a primei instanțe la data de 01 august 2024 (f.d.54, Vol.II). Sarcina probațiunii că nu el a recepționat scrisoarea, prin care i-a fost expediată copia hotărâri motivate revine anume acestuia și acesta nu a demonstrat acest fapt, precum și faptul că în perioada vizată s-a aflat în concediu medical.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, având opțiunea de a alege această modalitate de notificare, prin prisma art. 97 alin. (3) lit.a)-d) din Codul administrativ, iar apelantul Igor Spînu, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță.

Complementar, cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că la 31 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a publicat hotărârea motivată din 16 aprilie 2024 pe pagina web a instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi indentificată cu nr. 2-23011351-12-3-24012023.

Iar, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni.

Astfel, Igor Spînu și reprezentantul acestuia, avocatul Vadim Lupan fiind conștienți că au depus doar apel nemotivat, în cazul în care nu le-a fost 6 notificată hotărârea motivată a primei instanțe, au avut posibilitatea de a lua cunoștință de aceasta din surse alternative și a întreprinde toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile de acces la instanță, prin prezentarea în termen a motivării apelului, fapt, însă ignorat de aceștia.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

Astfel, în circumstanțele enunțate se constată că hotărârea motivată a primei instanțe i-a fost notificată lui Igor Spînu și reprezentantului acestuia, avocatului Vadim Lupan, inițial la 31 iulie 2024, dată la care a fost publicată pe pagina web a instituției, dar și la 01 august 2024, dată la care a fost recepționată de la oficiul poștal de către avocatul Vadim Lupan.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, Igor Spînu nu a prezentat Curții de Apel Chișinău în termenul stipulat de lege motivarea apelului, în care să demonstreze, prin motivele de apel formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deși în cererea de apel a indicat că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe.

În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterând remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Igor Spînu, fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume, să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să depună motivarea apelului în termenul stabilit de lege.

Așadar, relevând dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, Igor Spînu nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen, deși a cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea hotărârii, or, acesta a fost legal citată pentru examinarea cauzei.

Mai mult, instanța de recurs notează că Igor Spînu a fost reprezentat de către avocatul Vadim Lupan, care este o persoană abilitată și calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului împotriva hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură 7 nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.

Iar, conform art.89 alin.(1) și art. 109 alin.(1)-(2) din Codul administrativ în coroborare cu art.105 alin.(5) din Codul de procedură civilă, dacă părțile și alți participanți la proces sînt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturînd orice viciu de citare a participanților.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu.

Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de apel, în rezultatul nedepunerii motivării apelului, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Igor Spînu sunt declarative și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Igor Spînu împotriva încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8