3r-298/24 — obligarea furnizarii informatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea furnizarii informatiei
- Temei legal
- Omisiunea depunerii in termenul prevazut la art 232 alin 2 din Codul administrativ a motivarii apelului.
3r-298/24 — obligarea furnizarii informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Igor Spînu,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată depusă de Igor Spînu împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova cu privire la obligarea furnizării informației,
împotriva încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3r-298/24
NR. PIGD 2-23011351-01-3r-16122024)
Omisiunea depunerii în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din
Codul administrativ a motivării apelului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Sîrbu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
09 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Igor Spînu.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 ianuarie 2023, Igor Spînu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat
obligarea pârâtului să emite o hotărâre de soluționare a cererii sale din
14 noiembrie 2022 cu privire la furnizarea informației în sensul art.12
alin.(1) al Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter
personal și art.64 alin.(4) din Codul familiei.
Prin hotărârea din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Igor Spînu, s-a respins ca
fiind neîntemeiată (f.d. 28; 37-52, Vol.II).
La 19 aprilie 2024, Igor Spînu a depus cerere de apel, contrasemnată de
avocatul Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi
decizii privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată
(f.d.33-34, Vol.II).
Prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu și reprezentantul său,
avocatul Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în
termenul prevăzut la art. 232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.62-65,
Vol.II).
La 20 noiembrie 2024, Igor Spînu a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
casarea acesteia, cu adoptarea unei noi încheieri privind acordarea unui
termen pentru înlăturarea neajunsurilor (f.d.69-71, Vol.II).
În susținerea cererii de recurs, recurentul a relatat că are statut de
beneficiar de asistență juridică garantată de stat, în temeiul deciziei
nr. 0254/ACC din 03 februarie 2023, emisă de coordonatorul Oficiului
Teritorial Chișinău a Consiliului Național pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat, Sergiu Chiruța.
Cererea de chemare în judecată, precum și cererile de concretizare au
fost întocmite și depuse personal de el, chiar dacă era asistat de avocat.
1
În perioada 02 august 2024 – 17 august 2024, s-a aflat în afara
Republicii Moldova, fapt confirmat prin ștampilele aplicate în pașaport la
ieșirea și intrarea în țară.
Totodată, avocatul său, s-a aflat în afara țării în perioada 23 iulie 2024
și până la 30 iulie 2024, conform copiei biletului avia anexat, iar la revenire
s-a aflat în concediu medical, astfel încât hotărârea motivată a primei instanțe
nu putea fi recepționată la 01 august 2024 pe calea poștei terestre.
De altfel, recurentul a enunțat că instanța de apel a expediat copia
încheierii prin intermediul poștei electronice, procedură ce putea fi efectuată
de instanța de fond. Or, el a înregistrat cererile de concretizare, semnate
electronic, și a anexat toate probele, prin expedierea lor pe poșta electronica
a instanței, aceasta fiind o metodă eficientă de notificare a actului
judecătoresc în adresa reclamantului și care ar fi preîntâmpinat situația
ambiguă creată la moment.
La 16 decembrie 2024, la adresa de e-mail a Ministerului Justiției al
Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Igor
Spînu.
Până la data stabilită pentru examinarea cererii de recurs depuse de Igor
Spînu, intimatul nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra
argumentelor invocate de recurent.
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că Igor Spînu s-a conformat
dispozițiilor art.242 al Codului administrativ și a depus în termen recursul la
data de 20 noiembrie 2024, în condițiile în care a recepționat copia încheierii
din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău la 12 noiembrie 2024
(f.d.66, Vol.II).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea
încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva
încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să
soluționeze recursul.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ:
„(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una
dintre următoarele decizii:
b) respinge recursul;
(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești
fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita
participanții la proces.”
2
Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea contestată.”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ:
„(1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
(2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd:
e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.232 alin.(2).”
Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu
bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
(2) Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își
îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate.”
Art.45 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin
reprezentanții lor.”
Art. 97 alin. (1) și (3) lit.a)-d) din Codul administrativ:
„(1) Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod.
(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;
b) notificare prin poștă cu act de notificare;
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.”
Art. 98 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat,
conform art.45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.”
Art.109 alin.(1)-(2) din Codul administrativ:
„(1) Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de
recepție.
(2) Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”
Art.22 alin. (1), (3), (4) lit.a)-b) și alin. (5) al Codului civil:
„(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-
un scop juridic.
(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția
cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:
a) cînd este predată destinatarului;
3
b) cînd este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa
acesteia, la sediul destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului
persoană fizică;
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre
cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului
invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 16 aprilie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă
de Igor Spînu, s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 28; 37-52, Vol.II).
La 19 aprilie 2024, Igor Spînu a depus cerere de apel, contrasemnată
de avocatul Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea
unei noi decizii privind admiterea integrală a cererii sale de chemare în
judecată (f.d.33-34, Vol.II).
Prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibil apelul depus de Igor Spînu și reprezentantul său avocatul
Vadim Lupan împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, din motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul
prevăzut la art. 232 alin.(2) din Codul administrativ (f.d.62-65, Vol.II)..
Materialele cauzei atestă că pentru a decide astfel, instanța de apel a
conchis că Igor Spînu nu a prezentat în termen motivarea apelului, conform
art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.
Reiterând dispozițiile art. 232 alin. (2), art. 236 alin. (1) și (2) lit. e)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide reieșind din actele dosarului că instanța de fond a expediat
participanților la proces, inclusiv lui Igor Spînu și reprezentantului acestuia,
avocatului Vadim Lupan, în corespundere cu dispozițiile art. 97- 98 din
Codul administrativ, prin intermediul oficiului poștal, la 25 iulie 2024, copia
hotărârii motivate din 16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f.d.53, Vol.II).
Avocatul Vadim Lupan a recepționat copia hotărârii motivate din
16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 01 august 2024, fapt
confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.54, Vol.II).
Iar, plicul prin care prima instanță a expediat în adresa lui Igor Spînu copia
hotărârii motivate, a fost restituit în adresa instanței judecătorești
(f.d.56, Vol.II).
4
Astfel, având în vedere cele enunțate, termenul de prezentare a
motivării apelului împotriva hotărârii primei instanțe a început să curgă de
la 02 august 2024 și a expirat la data de 02 septembrie 2024.
Pe parcursul examinării cauzei Igor Spînu a fost reprezentat de
avocatul Vadim Lupan, împuternicit prin mandatele anexate la materialele
cauzei Seria MA nr. 1750832 din 10 iulie 2023 și nr. 2103608 din
19 aprilie 2024 (f.d.155, Vol.I; f.d.32, Vol.II).
Instanța de recurs reține că Igor Spînu și reprezentatul acestuia
avocatul Vadim Lupan au cunoscut despre neajunsurile cererii de apel, însă
într-un mod nejustificat, având la dispoziție 30 de zile, aceștia nu au
întreprins acțiuni, care ar dovedi intenția de a prezenta motivarea apelului.
Așadar, Igor Spînu și reprezentatul său avocatul Vadim Lupan, fiind
conștienți că au depus doar apel nemotivat, aveau obligația de a întreprinde
toate măsurile necesare, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță,
fapt, însă ignorat de aceștia.
Mai mult, Igor Spînu în cererea de apel, contrasemnată de
reprezentantul său, avocatul Vadim Lupan, a indicat faptul că își rezervă
dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință de
hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.33-34, Vol.II).
La acest capitol se va remarca că Igor Spînu și reprezentatul său
avocatul Vadim Lupan din data notificării copiei hotărârii motivate a primei
instanțe 01 august 2024 și până la data limită pentru prezentarea motivării
apelului 02 septembrie 2024, au avut termen real și suficient de 30 de zile,
întru realizarea acțiunilor procesuale necesare în vederea apărării drepturilor
și intereselor sale legitime.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în
condițiile în care Igor Spînu sau reprezentantul acestuia, avocatul Vadim
Lupan nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate, concluzia instanței de apel, privind declararea
inadmisibilă a apelului, este întemeiată.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea
din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în
conformitate cu normele de drept procedural și cu aprecierea completă a
tuturor probelor și a circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră
legală și întemeiată, or, recurentul-apelant nu a întreprins vre-o acțiune de a
prezenta motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe până la
02 septembrie 2024, ziua în care a expirat termenul pentru realizarea
operațiunilor procesuale nominalizate.
De altfel, motivarea apelului împotriva hotărârii din 16 aprilie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nu a fost prezentată instanței de apel
nici până la data de 05 noiembrie 2024, ziua emiterii încheierii de Curtea de
5
Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Igor
Spînu și reprezentantul său, avocatul Vadim Lupan.
Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
chiar dacă în perioada 02 august 2024 – 17 august 2024, Igor Spînu s-a aflat
în afara Republicii Moldova, data limită pentru prezentarea motivării
apelului a fost 02 septembrie 2024. Respectiv, de la 17 august 2024, data
revenirii în Republica Moldova și până la 02 septembrie 2024, recurentul-
apelant, a dispus de un termen de 16 zile pentru a se interesa de soarta
dosarului și comunicând cu reprezentantul său, sau individual, să depusă în
termen motivarea apelului.
Totodată, instanța de recurs respinge ca nefondat argumentul
recurentului precum că avocatul său, a fost în afara țării în perioada
23 iulie 2024 și până la 30 iulie 2024, conform copiei biletului avia anexat,
iar la revenire s-a aflat în concediu medical, astfel încât hotărârea motivată a
primei instanțe nu putea fi recepționată la data de 01 august 2024 pe calea
poștei terestre.
Aceasta deoarece, conform materialelor cauzei și anume a avizului de
recepție nr. DS8020028296AS, expediat de Judecătoria Chișinău, sediul
Centru la adresa indicată de avocatul Vadim Lupan în cererea de apel și
mandatele avocațiale enunțate supra, și anume mun. Xxxxxx, bd. Xxxxxx,
of.XXX, avocatul Vadim Lupan a recepționat hotărârea motivată a primei
instanțe la data de 01 august 2024 (f.d.54, Vol.II). Sarcina probațiunii că nu
el a recepționat scrisoarea, prin care i-a fost expediată copia hotărâri motivate
revine anume acestuia și acesta nu a demonstrat acest fapt, precum și faptul
că în perioada vizată s-a aflat în concediu medical.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre
emiterea hotărârii judecătorești, având opțiunea de a alege această modalitate
de notificare, prin prisma art. 97 alin. (3) lit.a)-d) din Codul administrativ,
iar apelantul Igor Spînu, fiind parte interesată în soluționarea prezentei
cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale
de acces la instanță.
Complementar, cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție notează că la 31 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul
Centru a publicat hotărârea motivată din 16 aprilie 2024 pe pagina web a
instanțelor judecătorești: www.instante.justice.md, care poate fi indentificată
cu nr. 2-23011351-12-3-24012023.
Iar, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl
constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru
cetățeni.
Astfel, Igor Spînu și reprezentantul acestuia, avocatul Vadim Lupan
fiind conștienți că au depus doar apel nemotivat, în cazul în care nu le-a fost
6
notificată hotărârea motivată a primei instanțe, au avut posibilitatea de a lua
cunoștință de aceasta din surse alternative și a întreprinde toate măsurile
necesare, de a-și proteja drepturile de acces la instanță, prin prezentarea în
termen a motivării apelului, fapt, însă ignorat de aceștia.
La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina
(01 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor
judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită,
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a considerat că, a fost chemată
să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru
a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile,
dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la
evoluția procedurilor sale.
Astfel, în circumstanțele enunțate se constată că hotărârea motivată a
primei instanțe i-a fost notificată lui Igor Spînu și reprezentantului acestuia,
avocatului Vadim Lupan, inițial la 31 iulie 2024, dată la care a fost publicată
pe pagina web a instituției, dar și la 01 august 2024, dată la care a fost
recepționată de la oficiul poștal de către avocatul Vadim Lupan.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că, Igor Spînu nu a prezentat Curții de Apel Chișinău în termenul
stipulat de lege motivarea apelului, în care să demonstreze, prin motivele de
apel formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții
legale, care sunt argumentele de netemeinicie ale hotărârii din
16 aprilie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deși în cererea de apel
a indicat că își rezervă dreptul de a prezenta motivarea apelului după ce va
lua cunoștință de hotărârea motivată a primei instanțe.
În aceeași ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reiterând remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la
cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar Igor Spînu,
fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă
măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță și anume,
să se intereseze de soarta dosarului la intervale rezonabile de timp și să
depună motivarea apelului în termenul stabilit de lege.
Așadar, relevând dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Codul
administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că, Igor Spînu nu a depus diligența necesară în vederea exercitării căii de
atac în termen, deși a cunoscut despre judecarea cauzei și despre adoptarea
hotărârii, or, acesta a fost legal citată pentru examinarea cauzei.
Mai mult, instanța de recurs notează că Igor Spînu a fost reprezentat
de către avocatul Vadim Lupan, care este o persoană abilitată și calificată,
jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile
legale referitoare la modul și termenul de declarare a apelului împotriva
hotărârii judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură
7
nr. 1260 din 19 iulie 2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele
clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești
sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, acțiuni însă
omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65 alin.(1) din Codul
administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului.
Iar, conform art.89 alin.(1) și art. 109 alin.(1)-(2) din Codul
administrativ în coroborare cu art.105 alin.(5) din Codul de procedură civilă,
dacă părțile și alți participanți la proces sînt reprezentați de avocați, citațiile
și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturînd orice
viciu de citare a participanților.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție constată că, instanța de apel corect a declarat inadmisibil apelul
depus de Igor Spînu.
Respectiv, instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de
apel prin încheierea recurată privind declararea inadmisibilă a cererii de apel,
în rezultatul nedepunerii motivării apelului, este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere
obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință
și în termen.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este legală, iar argumentele invocate de Igor Spînu sunt
declarative și neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Igor Spînu împotriva încheierii din
05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8