3-33/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare

3-33/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la acțiunea depusă de

Ion Bunica împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 21 din 26 noiembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Ion Bunica,

candidat la funcția de membru al Colegiului de Disciplină și Etică din subordinea

Consiliul Superior al Procurorilor” și dispunerea reevaluării candidatului

(Dosarul nr. 3-33/24

NR. PIGD 2-24140121-01-3-09122024)

Evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor

(CSP) conform Legii nr. 26 din 10.03.2022

4 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Bunica împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, privind anularea

deciziei nr. 21 din 26 noiembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Ion Bunica,

candidat la funcția de membru al Colegiului de Disciplină și Etică din

subordinea Consiliul Superior al Procurorilor” și dispunerea reevaluării

candidatului,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

Mihail Calistrov, grefier

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

decembrie 2016, Ion Bunica a fost numit în funcția de procuror în Procuratura

municipiului Chișinău.

Principal, delegat în Secția combatere crime cibernetice din cadrul Procuraturii

Generale.

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor lista candidaților

pentru funcția de membru în Colegiul de Disciplină și Etică din subordinea

Consiliului Superior al Procurorilor, printre care se afla și reclamantul Ion Bunica,

în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

Bunica, candidat la funcția de membru al Colegiului de Disciplină și Etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și

art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate etică, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la

conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și, prin urmare, nu

promovează evaluarea.

decizia Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024.

Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată special

compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare completului

compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă

judecători.

prin care a considerat că cerere de chemare în judecată depusă este neîntemeiată și a

solicitat respingerea acesteia.

ora 9.00 și 3 februarie 2025, ora 13.30. De asemenea Curtea Supremă de Justiție a

convocat părțile în ședința din 30 ianuarie 2025, ora 13.30, 30 ianuarie 2025, ora

13.40 și 30 ianuarie 2025, ora 13.50 , pentru examinarea cererii de recuzare înaintată

de Ion Bunica judecătorilor Ion Malanciuc, Oxana Parfeni și Diana Stănilă.

Pașcan Octavian.

Valeriu Cernei.

că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din Legea nr.

26/2022.

ÎN FAPT

a) Evaluarea externă a reclamantei de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a

candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora.

evaluării și a solicitat ca acesta să completeze și să prezinte declarația de avere și

interese personale pentru ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate

din sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciile publice, și un chestionar privind

integritatea etică, în termen de 7 zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr.

26/2022.

ultimii cinci ani și chestionarul privind integritatea etică completată.

Comisia a colectat informații din multiple surse. Sursele au inclus, în general,

Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General

al Poliției de Frontieră, bănci, instituții financiare, instituții publice, surse deschise

precum rețelele sociale și investigații jurnalistice și rapoartele membrilor societății

civile, iar informațiile primite au fost verificate minuțios din punctul de vedere al

corectitudinii și al relevanței.

4 octombrie 2024, Comisia a solicitat candidatului sa furnizeze informații

suplimentare pentru clarificarea anumitor aspecte. Candidatul a oferit răspunsuri și

documente în termenul stabilit.

dubii cu privire la respectarea criteriilor etice și financiare și l-a invitat să participe

la audieri în ședință publică, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

Candidatul a fost informat că poate solicita acces la materialele de evaluare.

materialele de evaluare, conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

fața Comisiei, în cadrul audierii, candidatul a reafirmat corectitudinea răspunsurilor

sale din chestionarul cu privire la integritatea etică pe care l-a prezentat la 27

decembrie 2023 și a declarat că nu avea rectificări sau completări la răspunsurile pe

care le-a oferit anterior la solicitările de informații ale Comisiei.

a) Implicarea și rolul său în cauza Eșanu vs. Republica Moldova (15230/18, 31

ianuarie 2023)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

judecată special învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitele ei

constituie o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia decide Curtea

Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii

în contencios administrativ (DCC nr.163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC nr.2 din

18 ianuarie 2022, §19).

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor (în cont. – Legea nr. 26/2022) prevede că:

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului

Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate

ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire

a acestora în funcțiile respective.”

„Comisia de evaluare are independentă funcțională și autonomie decizională față de orice

persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de

prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia

de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de

către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate

pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod

numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului

cod.”

10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea

sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai

Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum

și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

enumerate în art. 2 alin.(1) din Legea nr.26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin.(2) din Codul administrativ, anumite aspecte pot

fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale

și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

decembrie 2017 prevede că:

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de

norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția

situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

legi organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26 din

10 martie 2022, însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura

în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or,

excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct

de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii

speciale nr. 26 din 10 martie 2022.

„Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor

sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului

și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție,

actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care activează

sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al candidatului provoacă sau

nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea acestuia cu standardele etice și de conduită

stabilite pentru judecători și procurori.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani

corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor

la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor

impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a

persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2 alin.(2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care

pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art.2 alin.(2) sau

persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2 alin.(2) are

statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea

acesteia.”

„În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată

privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat

ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile

responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat

de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia

comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la

luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot.

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența

unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8, care nu au

fost înlăturate de către persoana evaluată.

Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru

examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru

orice alte proceduri sau procese.”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că:

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și

procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe asigură încrederea cetățenilor

în instituțiile de justiție - încredere în magistrați și în integritatea acestora. Într-o societate care

respectă valorile fundamentale ale democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor

Superioare depinde foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și

credibilitatea apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a procurorilor

urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității acestora. Responsabilitatea și

integritatea sunt printre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul

justiției și de garanție a derulării unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi

a integrității judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al patrulea ciclu

de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii potrivit cărora în funcția de

judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018, accentuează

importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie combătută prin măsuri ferme și, în

mod prioritar, în deplină armonie cu principiile statului de drept și drepturile omului. Aceasta este

îngrijorată de faptul că multe investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea

opoziției sau prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să respecte și

să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort pentru a spori și menține

încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„Procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în special

imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției

Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea”

candidaților pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita continuitatea calității

de membru și ar interfera cu securitatea mandatului membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica

suspiciunea că intenția din spatele acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin

urmare, ar trebui privite ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează

candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de

verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate corespunzător, că ating

un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește contribuția la încrederea justiției, și

posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr.26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Procurorilor. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Procurorilor, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc.). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul de evaluare a

integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDLAD (2022) 011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În § 120, §123, § 133, §134, § 135

din decizia de inadmisibilitate nr. 42 Curtea Constituțională a constatat următoarele:

„Prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la

evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea

candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o

gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor

constatate de Comisie în fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din

urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare

ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit. a) din Lege. Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de

măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a

stabilit că în calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate personală verificată

de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat

rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare

a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr.26, Curtea a

constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel,

atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie

să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică

și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil

utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește să

ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să

cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau

nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în discuție existența unor dubii

serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și financiară în fața

completului special al Curții Supreme de Justiție.”

„Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5

zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea

Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3

judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de

președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin decret al Președintelui Republicii

Moldova.

Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv.

La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată

special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării candidaților care

nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare

a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat;

c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.

Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de la data

emiterii.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate

drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe

procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de

circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi

considerată o problemă centrală a litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, §83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art. 6

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de

autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan împotriva Ucrainei

(nr. 2) (MC), §43; Nait-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe

un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul

intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie

vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existenta însăși a

dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul

procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o

legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art. 6 §1

să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), §99; Karoly Nagy

împotriva Ungariei (MC), §60; Nait-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Ion Bunica i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute de

lege specială.

Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, procurorii se află în serviciul

societății, sunt responsabili de conduita lor și au datoria ca prin fiecare acțiune și

decizie să onoreze jurământul depus, respectând cele mai înalte standarde de etică și

conduită potrivit principii stabilite, printre care și principiul integrității.

Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016,

„Principiul integrității, potrivit acestui principiu, procurorul trebuie: să respecte

cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură.”

DGI au concluzionat că proiectul de lege revizuit (Legea nr. 26/2022) precizează

clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun impact asupra carierei

candidatului (§39 din Opinia comună menționată).

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a) Argumentele reclamantului:

membru al Colegiului de Disciplină și Etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor, iar din aceste considerente a fost supus procedurii de evaluare a

candidaților la funcția de membru în organul de administrare a judecătorilor și

procurorilor conform procedurii și criteriilor reglementate de Legea nr. 26/2022

privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în

organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Evaluarea a fost

efectuată de către Comisia de evaluare a procurorilor.

al Procurorilor, în adresa Comisiei la 15 decembrie 2023 în vederea evaluării pentru

funcția de membru în Colegiul de Disciplină și Etică din subordinea Consiliului

Superior al Procurorilor, în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

evaluării și a solicitat ca el să completeze și să prezinte declarația de avere și interese

personale pentru ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate din

sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciul public, și un chestionar privind

integritatea etică, în termen de 7 zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr.

26/2022. Reclamantul a prezentat la 27 decembrie 2023 declarația pentru ultimii

cinci ani și chestionarul privind integritatea etică completat.

tuturor chestiunilor abordate de Comisie, totuși, la 30 august 2024, în jurul orei 17.00

candidatul a fost telefonat de către secretariatul Comisiei pre-veting, prin care a fost

informat despre faptul că în adresă i-a fost expediată o nouă rundă de întrebări, și

din ce motive nu se reacționează. Candidatul a oferit răspunsul de rigoare.

națională „Ziua Limbii Române” și este zi liberă, iar art. 102 alin. (l) din Codul

muncii prevede, că durata zilei de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare

se reduce cu cel puțin o oră pentru toți salariații.

întrebări la data de 30 august 2024 ora 16.36, adică în afara programului legal, fiind

impus de situație de a se prezenta la serviciu în următoarea zi pentru a accesa mesajul

și a se pregăti pentru oferirea răspunsurilor, care evident interpelări sau solicitări

către instituții publice sau private nu putea să efectueze nici în ziua de 31 august și

nici în următoarea zi căci era zi de odihnă (duminică), din cauza limitării timpului a

fost nevoit să formuleze răspunsurile în termenul solicitat pentru a nu fi acuzat de

nedepunerea în termen, (se anexează emailul cu solicitare)

finisarea rundelor de întrebări și a primit invitație pentru participarea la audierile

publice. Iar în următoarea zi, 4 octombrie 2024 (era zi de vineri), i s-a expediat o

nouă rundă de întrebări, pentru care urma să dea răspuns cu prezentarea actelor de

referință către ziua de luni 7 octombrie 2024.

disponibile Comisiei, numele dvs. figurează ca fiind implicat în examinarea a doua cauze în care

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit încălcarea de către Republica Moldova a

Convenției Europene a Drepturilor Omului, și anume: cauza Ciorap (nr.5) (nr. 18491/07) -

hotărârea Curții din 15 martie 2016, definitivă din 15 iunie 2016. cauza Eșanu (nr. 15230/18) -

hotărârea Curții din 31 ianuarie 2023.

a. Vă rugăm să indicați dacă oricare din aceste informații le considerați incorecte și să oferiți

informații pe care le considerați corecte. De asemenea, vă rugăm să prezentați documente

confirmative.

b. Vă rugăm să furnizați un scurt rezumat al cazului/cazurilor, inclusiv o prezentare generală

a aspectelor procedurale și de fond.

c. Vă rugam să explicați la ce etapă a proceselor/cauzelor penale menționate ați participat

în calitate de procuror, precum și in ce perioade.

d. Vă rugam să explicați care au fost rolul dvs în cadrul proceselor menționate (ați condus

nemijlocit urmaririrea penală pe cauzele date sau ați reprezentat acuzarea în instanța de

judecată)? ”

din 26 noiembrie 2024 cu privire la candidatura lui Bunica Ion, candidat la funcția

de membru al Colegiul de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor în care se conține soluția prin care: „În temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 26/2022, Comisia a decis: candidatul nu întrunește criteriile de integritate

etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat

a criteriilor de integritate etică și, prin urmare, nu promovează evaluarea”.

Bunica Ion, candidat la funcția de membru al Colegiul de disciplină și etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, este un act administrativ individual

defavorabil ilegal.

conform cerințelor legale, comunicând că motivarea unei decizii administrative

emise de către autoritatea pârâtă nu poate fi limitată la simpla invocare a prevederilor

legale, ci trebuie sa conțină cu exactitate elementele de drept și de fapt care să

permită, pe de o parte, destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei,

iar pe de alta parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

pârâtă nu poate fi limitată la simpla invocare a prevederilor legale, ci trebuie sa

conțină cu exactitate elementele de drept și de fapt care să permită, pe de o parte,

destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de alta parte, să

facă posibilă exercitarea controlului de legalitate.

stabili toate circumstanțele de fapt a speței, fapt care l-a determinat a concluziona că

aceștia aveau o poziție apriori de nepromovare a candidatului, iar audierea a fost

doar formalism.

au stat la baza emiterii lui, reprezintă, din perspectiva jurisprudenței CEDO, o

exercitare arbitrară a puterii publice (a se vedea hot. CEDO Lupșa împotriva României;

cererea nr. 10.337/04, § 31 - 34).

autoritatea publică pârâtă, prin omisiunea de a motiva actul administrativ, nu a

acționat într-un mod corespunzător și cu maximă consecvență (a se vedea hot. CEDO

din 08.07.2008, Megadat.com S.R.L. v. Republica Moldova, nr. 21151/04, § 72; Beyeler

v. Italy [GC], nr. 33202/96. § 120, ECHR 2000-1).

din 26 noiembrie 2024 cu privire la evaluarea lui Ion Bunica, candidat la funcția de

membru al Colegiului de Disciplină și Etică din subordinea Consiliului Superior al

Procurorilor prin care s-a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate

etică, deoarece au fost constatate dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate etică, este semnată cu semnătură electronică

doar de către Cristopher Lehmann la data de „03.12.2024, ora 14:54:02” și expediată

prin intermediul poștei electronice la data de 3 decembrie 2024 ora 16.18.

https://vettinmud.ortz/activitatea-comisiei/deeiziile-comisiei/ , urmare acordului

expres confirmat în acest sens.

intermediul poștei electronice a fost depusă contestație la Curtea Supremă de Justiție

în formă electronică, iar în formă fizică a fost depusă la Curtea Supremă de Justiție

la data de 9 decembrie 2024.

poștei electronice a primit copia încheierii din 11 decembrie 2024, prin care a fost

informat despre primirea spre examinare în procedura contenciosului administrativ,

acțiunea de contestare depusă și solicitarea de la pârât de prezentare a referinței și a

dosarului candidatului Ion Bunica.

poștei electronice XXXXX, a primit un mesaj de la poșta electronică XXXXX cu

următorul conținut „Stimate domnule BUNICA, Prin prezentul mesaj, Comisia de

evaluare a procurorilor expediază în adresa dvs. varianta redactată din 12 decembrie

2024 a Deciziei nr.21 din data de 26 noiembrie 2024”.

Lehmann la data de „12.12.2024, ora 12:31:06”.

https://vettinumd.oru/aetivitatea-eomisiei/deciziile-comisiei/, iar cea anterioară a

fost ștearsă.

din 3 decembrie 2024 și cea de-a doua din 12 decembrie 2024. Dacă cea „de-a doua

decizie” este de rectificare, urma să fie o decizie aparte cu alt număr și cu altă dată.

Iar ambele variante a deciziilor publicate pe site-ul Comisiei.

varianta recepționată la data de 3 decembrie 2024, însă, Comisia fără să solicite

acordul său de publicare a noi Decizii, a publicat unilateral pe site-ul instituției

această nouă versiune din 12 decembrie 2024.

Decizie cu un conținut diferit decât cea semnată la data de 3 decembrie 2024, motiv

din care și aceasta urmează a fi anulată.

corectare, rectificare sau modificarea a deciziilor emise de către Comisie, iar ceea ce

a comis Comisia de Evaluare a Procurorilor este o inepție juridică.

s-a schimbat radical și sensul.

cum a confirmat candidatul însuși la audiere, „la demersul meu adresat instanței de

judecată a fost aplicată arestarea preventivă în privința lui Eșanu "... ". Iar în

Decizia semnată la 12 decembrie 2024 este sintagma „...Așa cum a confirmat

candidatul însuși la audiere, „eu eram persoana care a întocmit procesul-verbal de

reținere a persoanei …”.

fiind una greșită, unde la pct.5 este indicat că candidatul Ion Bunica deține funcția

de „procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău, delegat în Secția

combatere crime cibernetice din cadrul Procuraturii Generale”, însă de facto acesta

deține funcția de ,,procuror în Procuratura municipiului Chișinăul, Oficiul

Principal, delegat în Secția combatere crime cibernetice a Procuraturii Generale”.

a Procurorilor încă o dată demonstrează caracterul ilegal al deciziilor adoptate, or

Comisia, instituită prin Legea nr.26/22, nu are dreptul să se expună direct asupra

vinovăției unui procuror, în contextul unei condamnări a Republicii Moldova la

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

candidatului, dar nu poate avea putere legală decisivă în lipsa unei constatări oficiale

prin acte legale sau hotărâri judecătorești. De asemenea, orice astfel de opinie poate

fi contestată de către candidat, iar Comisia nu poate înlocui o procedură juridică

formală de evaluare a legalității comportamentului, prin încercări disperate de

rectificare nedefinită legal, ca într-un final să-și argumenteze soluția adoptată cu

încălcarea actelor normative în vigoare.

careva proceduri disciplinare în special după cauza Esanu vs. Republica Moldova.

la Consiliul Superior al Procurorilor, cu prezentarea ulterioară instanței a răspunsului

primit.

b) Argumentele pârâtei:

la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bunica, considerând acțiunea depusă

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.

reclamantului în conformitate cu Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

funcția de membru al Colegiului de Disciplină și Etică din subordinea Consiliului

Superior al Procurorilor a fost emisă în urma evaluării realizate cu respectarea în

întregime a Legii nr. 26/2022.

succesive, prevăzute de art. 9-12 din Legea nr.26/2022: inițierea procesului:

acumularea datelor inițiale și depunerea declarației de avere și interese personale,

acumularea informației, elucidarea neclarităților depistate, prin solicitarea și

obținerea de la candidat a datelor și informațiilor suplimentare, aprecierea

materialelor acumulate, cu respectarea marjei de discreție a Comisiei.

prevăzute de Legea nr.26/2022. În particular, atunci când a constatat anumite

neclarități, Comisia a oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare (în sensul art. 10 alin. (7) din Legea

nr.26/2022), oferind un termen suficient (fapt confirmat implicit de către reclamant

prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare). Mai mult ca atât, atunci când

reclamantul a furnizat documente, acestea au fost luate în considerare de către

Comisie, reclamantului fiindu-i asigurat pe deplin dreptul de a înlătura orice

potențiale suspiciuni privind integritatea sa.

procesului de evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date

și informații, făcând uz de competențele sale legale și cu respectarea obligațiilor

legale. Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora,

Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații

suplimentare.

statutul profesional al candidatului. Comisia nu substituie și nu preia funcțiile

vreunui organ public din Republica Moldova (inclusiv a organelor de urmărire

penală). În speță, Comisia a respectat cu strictețe obiectul mandatului său, fiind

explicită în dispozitivul Deciziei că, Comisia a decis: candidatul nu întrunește

criteriile de integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea, de către candidat, a criteriilor de integritate etică și, prin urmare, nu

promovează evaluarea. Decizia este, deci, în strictă conformitate cu prevederile art.

13 alin.(5) din Legea nr.26/2022.

stabilite de lege, și anume verificarea integrității etice și a integrității financiare a

candidaților, raportată la criteriile de integritate etică și financiară. Însăși legea

stabilește când, în ce situație, candidatul nu promovează evaluarea, precum urmează:

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existenta unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

constatarea Comisiei privind existența dubiilor serioase privind corespunderea

candidatului cu criteriile de integritate etică și posibilitatea candidatului de a

desființa aceste dubii.

reclamantului posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații

suplimentare. În fiecare dintre adresările sale către reclamant (din 25 iulie 2024, 30

august 2024, 12 septembrie 2024, 23 septembrie 2024 și 04 octombrie 2024),

Comisia a făcut referire la temeiul legal și a oferit reclamantului posibilitatea

prezentării actelor suplimentare.

precum urmează: Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază

organelor competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă

constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau

procese.

cariera profesională și exercitarea activității sale.

candidatului, rezultă direct și din Nota informativă la proiectul acestei legi,

„Reținem că rezultatul evaluării integrității candidaților la funcțiile de membri ai

CSM, CSP și organele specializate ale acestora nu va avea nici un efect asupra

carierei acestora în calitate de judecători sau procurori. Evaluarea propusă prin

intermediul prezentului proiect se face doar în raport cu funcția pentru care se

candidează și nu are drept scop evaluarea aptitudinilor profesionale ale

candidaților”, iar potrivit prevederilor art.71 alin.(4) din Legea nr. 100/2017 cu

privire la actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota

informativă care a însoțit proiectul actului normativ.

nr.26/2022, or, în urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza

datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia constată dacă există

sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de

integritate. Legea nr.26/2022 stabilește expres și explicit marja de discreție a

Comisiei la efectuarea constatărilor sale, prin urmare, soluția oferită de Comisie,

prin decizia de constatare a promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o

apreciere, după intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase

privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate financiară și

etică. Cu alte cuvinte, Comisia nu constată existenta sau lipsa conformității

candidatului cu criteriile de integritate, ci doar existenta sau lipsa dubii lor serioase

privind conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea fi suficiente pentru

a constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp, ar putea

fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate etică și

financiară ține de oportunitatea Deciziei.

justiției care poate examina actul administrativ numai sub aspectul legalității lui,

inclusiv pentru conformarea acestuia scopului legii. Asta deoarece oportunitatea

actului administrativ derivă din capacitatea pe care o are organul care emite actul de

a alege, dintre mai multe soluții posibile și egale, în aceeași măsură pe cea care

corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut. Dacă legalitatea

face trimitere la litera legii, apoi oportunitatea urmărește corespunderea cu spiritul

legii.

publică trebuie să respecte legalitatea, dar, în același timp, ea are nevoie și de o

anumită libertate de acțiune, ținând seama de faptul că unele măsuri nu pot fi

apreciate pe cale generală, ci doar în contact direct cu realitatea administrativă,

fiindu-i, astfel, lăsat chiar prin lege un anumit grad de libertate de a alege între mai

multe soluții posibile și care este cunoscut în doctrină ca fiind puterea discreționară

a administrației.

apreciind în baza criteriilor de conformitate stabilite de Legea nr.26/2022, raportate

la circumstanțele de fapt rezultate din datele și informațiile acumulate (inclusiv cu

concursul reclamantului), dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea

reclamantului cu criteriile de integritate etică și financiară. Decizia emisă în acest

sens reprezintă realizarea acestei puteri discreționare care nu poate fi supusă unui

control judiciar.

s-ar referi la cazurile unor acțiuni deosebit de arbitrare și inoportune ale emitentului

care conduc la ilegalitate. Așa zisa oportunitate care să poată face obiectul

controlului instanței se referă la situațiile în care starea de inoportunitate este atât de

flagrantă încât ar conduce la ilegalitate, respectiv emiterea actului prin deturnare de

putere sau cu încălcarea competenței.

nu a avut timp suficient pentru a răspunde la întrebările Comisiei, or acesta nu a

explicat care anume circumstanțe nu s-a reușit a fi elucidate. În plus, e de notat că

reclamantul nici nu a depus vreo cerere de prelungire a termenului pentru expedierea

răspunsurilor la întrebările adresate. În același timp, deși invocă faptul că a fost lipsit

de dreptul de a prezenta probe fapt ce poate fi catalogat și ca o încălcare a dreptului

la apărare, prin cauzarea situației de imposibilitate a furnizării informațiilor

relevante întrebărilor formulate, reclamantul nu a explicat care anume probe nu a

reușit să le prezinte și în ce mod acestea ar fi putut modifica răspunsurile furnizate

Comisiei.

conceptului „dubii serioase” prevăzut de Legea nr.26/2022. De fapt, contrar

alegațiilor reclamantului, notează că deși noțiunea de „dubiu serios” nu este definită

în Legea nr.26/2022, acest fapt nicidecum nu constituie un temei de a oferi

interpretări eronate a acestei noțiuni, or este evident că înțelegerea noțiunii de dubiu

serios poate fi dedus din sensul obișnuit al acestor cuvinte.

unui termen contestat poate fi dedus nu doar cu ajutorul consultanței juridice de

specialitate, ci si din sensul obișnuit al acestuia (a se vedea Berardi și Mularoni v.

San Marino, 10 ianuarie 2019, §54)9. Astfel, înalta Curte a stabilit că instanțele

judecătorești pot stabili caracteristicile esențiale ale obligațiilor pecuniare doar în

baza textului care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare

lingvistică. (pct. 29 din Decizia nr. 122/2019).

Constituțională a analizat noțiunea de dubiu serios, constatând caracterul

constituțional al acesteia și statuând că: „Curtea constată că textul criticat instituie

un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia

de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să

constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea reține că definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil utilizarea

unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește

să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.”

prevederile Codului administrativ și anume Cartea I (Dispoziții generale) și Cartea

II (Procedura administrativă). Aceste norme însă nu sunt aplicabile în speță, în

virtutea prevederile speciale din Legea nr.26/2022, or potrivit art.14 alin. (6) din

Legea nr.26/2022, Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă

în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite

prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare,

alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. Constată că, doar

procedura de judecare a cauzelor și anume procedura contenciosului administrativ

(Cartea III) din Codul administrativ sunt aplicabile în speță; nu și prevederile din

Codul administrativ care reglementează procedura administrativă (Cartea II); iar în

raport cu procedura în fața Comisiei, se aplică prevederile legii speciale (Legea

nr.26/2022) și Regulamentul Comisiei.

judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative nr. 252/2023:

„Comisiile de evaluare (inclusiv Comisia de evaluare a procurorilor) nu sunt

autorități publice în sensul prevederilor Codului administrativ. Activitatea acestora

nu este publică, cu excepțiile stabilite de prezenta lege și de regulamentele de

organizare și funcționare ale acestora”. Astfel, fiind cert că prevederile Codului

administrativ (Cartea I si II) nu sunt aplicabile în prezenta cauză din motiv că

Comisia nu este o autoritate publică în sensul Codului administrativ.

discriminatorie a legii în raport cu acesta prin comparația prezentei cauze cu

circumstanțele din cauza Cherpec, or în cauza Cherpec, dubiile comisiei Pre-Vetting

s-au bazat pe circumstanțele aferente (i) nedepunerii declarațiilor anuale pentru anii

2010 - 2011, și (ii) trei proceduri disciplinare intentate împotriva candidatei între

anii 2014-2016.

circumstanțele din cauza Panea, or, în cauza Panea, dubiile comisiei Pre-Vetting s-

au bazat pe circumstanțele aferente (i) dezechilibrul dintre veniturile și cheltuielile

candidatului în anul 2021, (ii) nedeclararea de către candidat a două conturi bancare

în declarația anuală pentru 2020, soldurile cărora au depășit 15 salarii medii lunare

pc economie, (iii) proceduri disciplinare împotriva candidatului cu privire la

presupuse încălcări etice constând în tergiversări, și (iv) probleme privind

achiziționarea, importarea și înmatricularea automobilului Honda CRV, a./f. 2006 și

subevaluarea acestuia.

fapt diferite, în sensul că nici unul din dubiile referitoare la ceilalți doi candidați nu

se referă la circumstanțe de fapt similare, inclusiv dubiile aferente pretinselor

încălcări etice se referă la tergiversări si nu la eludarea prevederilor constituționale.

(invocate de reclamant) referitoare la răspunderea disciplinară a judecătorilor în

urma emiterii unei hotărâri de către CtEDO.

lipsei dubiilor serioase cu privire la conformarea candidaților cu criteriile de

integritate etică sau financiară. Astfel, Comisia nu reprezintă un organ de atragere la

răspundere disciplinară, ci un organ creat în baza Legii nr. 252/2023, care a efectuat

evaluarea reclamantului în baza Legii nr.26/2022. Or, în temeiul prevederilor art. 10

alin.(9) din Legea nr. 26/2022, Comisia apreciază materialele acumulate cu

concursul candidatei și terțelor persoane după intima sa convingere. În aprecierea

sa, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în

domeniul respectiv - art. 8 alin.(6) din Legea nr. 26/2022.

reclamant cu referire la termenul limită pentru criteriile de integritate etică, or

Comisia a realizat evaluarea reclamantului în baza Legii nr.26/2022, și nu în baza

Legii nr.252/2023. În egală măsură, nici celelalte prevederi legale din Legea

procuraturii referitoare la termenul de prescripție, or acestea se referă la răspunderea

disciplinară, iar la caz nu are loc o atare procedură, ci o evaluare extraordinară

realizată în baza Legii nr.26/2022.

a dublului grad de jurisdicție și (ii) insuficiența controlului judiciar, că aceste

argumente nu reprezintă nici erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și nici circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat, în calitate de temeiuri de admitere a

contestației prevăzute la art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022.

pretinsa încălcare a dreptului reclamantului la viața privată; principiului

independenței Comisiei; și obligației Comisiei dc motivare a Deciziei.

jurisprudenței CtEDO și a prevederilor Codului administrativ (inaplicabile în lumina

celor menționate la pct. 4.1 de mai sus), fără însă a explica în ce mod aceste

constatări ar fi aplicabile în prezenta cauză.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Decizia Comisiei de evaluare a procurorilor

nr. 21 din 26 noiembrie 2024, a fost notificată și recepționată de către reclamantul

Ion Bunica la 3 decembrie 2024. Astfel, în speță reclamantul a respectat prevederile

art. 14 alin.(1) din Legea nr. 26/2022, deoarece cererea de contestare a fost depusă

la 7 decembrie 2024.

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ tine cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. Garcia

Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru

comparație, Petrovic și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot. Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanovic v. Serbia,

2023, §108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022

nu poate genera în această cauză discuții.

Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a

candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora este

reglementată de o lege adoptată de Parlament în anul 2022, după consultarea repetată

cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată pentru a asigura integritatea inter

alia a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

procurorilor și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare. În

faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de

competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor

legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în

scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta

date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art.

12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș

sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să

inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 9 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, §352 și

Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

Justiție poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de

evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr.

26/2022 după o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori

de procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ.

Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru

anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași cauză

că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii există.

Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe.

După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de

Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu

prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Ion Bunica în

cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Ion Bunica.

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

prin decizia nr. 21 din 26 noiembrie 2024 cu privire la candidatura dlui Ion Bunica,

candidat la funcția de membru al Colegiului de Disciplină și Etică din subordinea

Consiliului Superior al procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și art. 13 alin.

(5) din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la conformitatea

candidatului cu criteriul de integritate etică și nu promovează evaluarea.

a. Implicarea și rolul său în cauza Eșanu vs. Republica Moldova (15230/18, 31

ianuarie 2023)

evaluare, pe marginea aspectului etic menționat supra, raportat la criteriile de

evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de judecată special

remarcă următoarele.

Procuraturii (CSP), precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea

organelor specializate ale CSP, dar și, în general, în sistemul justiției, conform

competențelor atribuite în baza Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea

obligația să verifice dacă candidatul Ion Bunica nu a încălcat grav regulile de etică

și conduită profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în

domeniul dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința acestuia nu există

suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor conexe actelor

de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr. 82/2017, precum

și dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor, dar

și dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație, conform

art.8 din Legea nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art.

8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27

mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principiilor stabilite,

printre care și principiul integrității.

înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură (pct. 6.3.1 din Codul de etică al procurorilor).

și rolul său în cauza Eșanu vs. Republica Moldova (15230/18, 31 ianuarie 2023),

Comisia de evaluare a constatat rolul central și a luat în considerare acțiunile

candidatului în cazul detenției preventive prelungite a lui Valentin Eșanu, care a fost

considerată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CtEDO) o privare ilegala de

libertate, încălcând articolul 5§3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

(CEDO). Cauza Eșanu implica detenția preventiva a acestuia pe o perioada totala de

douăzeci și două de luni, „în absența unor motive relevante și suficiente” și cu

încălcarea art. 25 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, care limitează explicit

perioada de detenție preventivă la un termen de cel mult douăsprezece luni. Domnul

Eșanu a contestat în cele din urmă la CtEDO detenția sa prelungită, invocând

articolele 4 și 5 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Urmărirea

penală în privința lui Eșanu a fost inițial pornita în 2014. El a fost reținut la 15 august

2017 și acuzat de spălare de bani și evaziune fiscală. Activitățile examinate în cauza

penală în privința sa ar fi avut loc în perioada 2014 - 2017. La 17 august 2017,

judecătorul de instrucție a dispus arestarea preventivă a reclamantului, invocând

riscurile de a influența martorii, de a manipula probele, de a se eschiva de la

urmărirea penala și de a continua activitatea criminala. Detenția lui Eșanu a fost

prelungita pentru douăsprezece luni, pana la 15 august 2018, cu excepția unei

perioade scurte, din 5 până pe 12 ianuarie 2018. Candidatul a condus urmărirea

penala în privința lui Esanu în perioada 2018 – 2019.

declarația sa scrisă către Comisie: „În perioada 2018 - 2019, am avut în procedură

o cauză penală, în care Eșanu Valentin a avut calitatea de învinuit, și anume cauza

penală nr. 2017790174”. Mai exact, conform declarațiilor scrise ale candidatului

către Comisie, dosarul a fost transferat prin ordinul Procurorului General, Eduard

Harunjen, din 24 august 2018, de la organul de urmărire penala al Direcției generale

urmărire penală a Inspectoratului General al Poliției către Procuratura municipiului

Chișinău, pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale. Candidatul a mai

precizat: „Cauza penală dată a parvenit în Procuratura municipiului Chișinău,

Oficiul Principal, la 5 septembrie 2018 și, conform rezoluției Procurorului-șef al

Procuraturii municipiului Chișinău [...] a fost transmisă în exercitarea mea”. Între

timp, mandatele de arest în privința lui Eșanu fuseseră prelungite de mai multe ori

în decursul primelor douăsprezece luni de detenție, pana la 15 august 2018, când a

fost eliberat. La 5 iulie 2018, cu puțin timp înainte de împlinirea unui an de arest

preventiv la 15 august 2018, procurorii au pornit a doua cauză penală, separată, în

privința lui Esanu, pentru acuzația de tulburare a posesiei. La 14 august 2018,

imediat după eliberarea sa din arest în temeiul acelor noi acuzații din „dosarul

gardului”, Eșanu a fost reținut din nou la poarta penitenciarului, în cauza care a

rămas după disjungerea de la prima cauză în privința sa (cauza penală privind

spălarea de bani și evaziune fiscală). După cum s-a menționat supra, candidatul în

acest caz își asumase între timp întreaga responsabilitate pentru cauza în privința lui

Eșanu cel puțin din 5 septembrie 2018. Din acel moment, el a fost procurorul

responsabil pentru examinarea și semnarea tuturor ordonanțelor și demersurilor din

dosar. Bazându-se pe noile acuzații de spălare de bani și evaziune fiscală, candidatul

însuși a dispus o noua reținere a lui Eșanu pe 14 septembrie 2018, exact „în

momentul în care reclamantul se afla la poarta penitenciarului pentru a fi eliberat din

detenția în al doilea set de proceduri”. Așa cum a confirmat însuși candidatul la

audiere, „Eu eram persoana care a întocmit procesul-verbal de reținere a

persoanei”. Doar a doua zi, pe 15 septembrie 2018, candidatul a prezentat

judecătorului de instrucție un demers pentru autorizarea unei noi rețineri, pe care

candidatul însuși o dispusese. Eșanu a fost din nou plasat în arest preventiv. Această

măsura a fost prelungita în numeroase rânduri până în iunie 2019, când a fost eliberat

(după aproximativ 22 de luni de detenție). În analiza acestor fapte, CtEDO a

subliniat în mod specific, într-un limbaj clar, rolul central al candidatului în

menținerea arestului lui Eșanu pe 14 septembrie 2018 pe aceleași acuzații de

spălare de bani și evaziune fiscală.

15230/18 din 31 ianuarie 2023, CtEDO a statuat: ”De asemenea, Curtea observă că,

după ce instanțele au dispus eliberarea reclamantului, în special la 14 septembrie

2018, el a fost reținut din nou în aceeași zi în contextul altor cauze penale. Cu toate

acestea, Curtea observă că cea de-a treia cauză se referea la aceleași acuzații de

evaziune fiscală și spălare de bani ca și prima investigație, care ar fi fost comise în

perioade de timp suprapuse și că, inițial, acestea făcuseră parte din aceeași cauză

penală, fiind disjunse cu câteva zile înainte ca prima cauză să fie trimisă spre

judecare (a se vedea paragrafele 4 și 8 de mai sus). Prin demararea unor investigații

penale separate cu privire la diferite episoade ale aceleiași presupuse activități

infracționale, procuratura a reușit să eludeze dispozițiile Constituției Republicii

Moldova care limitau termenul de arestare preventivă pentru maxim douăsprezece

luni. Curtea consideră că disjungerea artificială a unei cauze penale în mai multe

investigații penale separate în scopul de a eluda dispozițiile legale obligatorii este

incompatibilă cu Articolul 5 din Convenție (a se compara cu Cosovan v. Republica

Moldova, nr. 13472/18, § 99, 22 martie 2022).”

că CtEDO a constatat deja că candidatul a acționat într-o manieră concepută pentru

a „eluda” Constituția Moldovei (termenul CtEDO). Prin urmare, candidatul nu a

respectat obligațiile prevăzute la art. 6.1.1 din Codul de etică, de a respecta legislația

națională (mai exact, art. 25 din Constituția Moldovei), iar având în vedere că

acțiunile sale au încălcat art. 5 para. 3 din CEDO, nu a respectat nici obligația

prevăzută la art. 6.1.1 din Cod de a respecta actele internaționale la care Republica

Moldova este parte. Totodată, circumstanțele în care candidatul și colegii săi au

încercat să conceapă un mecanism pentru a prelungi detenția dui Eșanu peste

perioada de 12 luni impusă de Constituție, potrivit CtEDO, prin „inițierea unor

investigații penale separate pentru diferite episoade ale aceleiași activități

criminale presupuse”, au arătat o intenție care nu a respectat în mod clar obligația

lor conform art. 6.1.2 din Codul de etică, de a acționa într-un mod corect și onest.

De asemenea, acea conduită și manevrele candidatului și ale colegilor săi au fost

evident în contradicție cu prevederile prevăzut la art. 6.1.4 din același Cod, conform

căruia procurorii trebuie să respecte drepturile participanților la proces, precum și cu

art. 6.2.1 din Cod, care impune procurorilor să își îndeplinească atribuțiile într-un

mod onest, ireproșabil, dând dovadă de o înaltă ținută morală și maximă

corectitudine. În cele din urmă, aceeași conduită contravine obligațiilor prevăzute la

art. 6.3.1, care cere respectarea celor mai înalte standarde de integritate și

responsabilitate pentru a asigura încrederea societății în procuratură.

că, însăși natura efortului de aici, de a prelungi perioada de detenție cu mult peste

limitele impuse de lege, îl pune pe candidat într-un conflict direct cu obligațiile sale

conform art. 6.1.6 din Codul de etică, de a asigura desfășurarea procedurilor penale

cât mai rapid posibil. Într-adevăr, acest comportament a fost menit să aibă efectul

exact opus, prelungind o detenție mult peste limitele legale. Faptul că demersul

candidatului de prelungire a detenției a fost mai târziu autorizat de instanță nu

diminuează în niciun fel vinovăția proprie a candidatului în această chestiune.

faptul că, nu există nicio îndoială că, deși și alți procurori au fost implicați în

eforturile de prelungire ilegală a detenției lui Eșanu, rolul candidatului a fost unul

central, menționând că eșecul colectiv nu justifică obligațiile individuale ale

candidatului. Or, art. 6.5.4 din Codul de etică obligă procurorii să ia atitudine

împotriva oricărei încălcări a legii, indiferent de cine este implicat în acțiunile

ilegale. De asemenea, art. 6.2.3 obligă un procuror să acționeze independent și

imparțial în conformitate cu legea.

26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică,

conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, în ceea ce privește acțiunile sale

de a solicita prelungirea ilegală a detenției inculpatului în cauza Eșanu vs. Republica

Moldova, dubii care nu au fost atenuate de către candidat.

corespunderea candidatului Ion Bunica criteriilor de integritate, prin prisma

constatărilor reținut de către Comisia de evaluare în decizia nr. 21 din 26 noiembrie

2024 și a argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de chemare

în judecată, Completul de judecată special consideră că, candidatul Ion Bunica nu a

înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică cu referire la

acțiunile sale de a solicita prelungirea ilegală a detenției inculpatului în cauza Eșanu

vs. Republica Moldova.

candidatului cu criteriul de integritate etică, conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea

nr. 26/2022, cu referire la acțiunile sale de a solicita prelungirea ilegală a detenției

inculpatului în cauza Eșanu vs. Republica Moldova, care nu au fost înlăturate de

candidat. Or, contrar cerințelor art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022, în privința

candidatului persistă dubii serioase că a încălcat grav regulile de etică și conduită

profesională a procurorilor, precum și a admis, în activitatea sa, acțiuni care ar fi

inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului și

al unui observator imparțial.

cadrul procedurii de evaluare, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv în cererea

de contestare, reclamantul Ion Bunica nu a înlăturat dubiile apărute în privința

problemei cu privire la acțiunile sale de a solicita prelungirea, apreciată de CtEDO

ca fiind vădit ilegală, a detenției inculpatului în cauza Eșanu vs. Republica Moldova,

în conformitate cu cerințele legale, și nu a combătut probele dobândite de către

Comisia de evaluare. Generalizând ipotezele descrise supra, Completul de judecată

special concluzionează că, din argumentele reclamantului, prezentate în fața

instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea

procedurii de evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate

de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la

conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică conform art. 8 alin. (2) lit.

a), din Legea nr. 26/2022 cu referire la încălcarea gravă a regulilor de etică și

conduită profesională a procurorilor și admiterea în activitatea sa.

neconsecvențele și explicațiile candidatului cu privire la aspectele supuse evaluării

au subminat credibilitatea sa în fața Comisiei de evaluare, iar dubiile Comisiei în

privința aspectului invocat n-au fost înlăturate în ședința de judecată.

mai înalte standarde etice și profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în

afara lor, permițând astfel societății să aibă încredere în justiție. Având în vedere că

procurorii acționează în numele poporului și în interesul public, ei trebuie să fie

întotdeauna integri și întotdeauna să fie conștienți de riscurile corupției și să nu

admită aparența unui comportament corecțional în activitatea sa. Procurorul trebuie

să se comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în

mod onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul

societății.

în raport cu alți candidați care au fost evaluați în situații similare, Completul de

judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantului, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat.

Cherpec, or în cauza Cherpec, dubiile comisiei Pre-Vetting s-au bazat pe

circumstanțele aferente (i) nedepunerii declarațiilor anuale pentru anii 2010 - 2011,

și (ii) trei proceduri disciplinare intentate împotriva candidatei între anii 2014-2016.

raport cu Panea, Completul de judecată constată că sunt neîntemeiate, or, în cauza

Panca, dubiile comisiei Pre-Vetting s-au bazat pe circumstanțele aferente (i)

dezechilibrul dintre veniturile și cheltuielile candidatului în anul 2021, (ii)

nedeclararea de către candidat a două conturi bancare în declarația anuală pentru

2020, soldurile cărora au depășit 15 salarii medii lunare pc economie, (iii) proceduri

disciplinare împotriva candidatului cu privire la presupuse încălcări etice constând

în tergiversări, și (iv) probleme privind achiziționarea, importarea și înmatricularea

automobilului Honda CRV, a./f. 2006 și subevaluarea acestuia.

fapt diferite, în sensul că nici unul din dubiile referitoare la ceilalți doi candidați nu

se referă la circumstanțe de fapt similare, inclusiv dubiile aferente pretinselor

încălcări etice se referă la tergiversări si nu la eludarea prevederilor

constituționale.

părții reclamante de a manipula tendențios cu unele date de fapt, comune doar parțial

cu circumstanțele altor candidați, dar nu cu toate pentru a se putea susține că

situațiile sunt comparabile, scopul fiind de a se încerca inducerea ideii că candidatul

a fost nejustificat tratat diferențiat în raport cu alții, pentru a obține o soluție pozitivă

în prezenta cauză.

unui tratament diferențiat s-a invocat și faptul că în privința judecătorilor care au

contribuit la apariția circumstanțelor ce au dus la condamnarea la CtEDO pe cauza

Eșanu, în cadrul procedurilor disciplinare intentate lor, nu s-a constatat faptul

comiterii vreunei abateri disciplinare. Și acest fapt ar demonstra că nici lui Bunica

Ion nu-i poate fi imputat vreun comportament reprobabil din perspectiva rigorilor

legale.

bazată pe expunerea distorsionată a circumstanțelor de fapt. Astfel, în privința

judecătorului V.C. Consiliul Superior al Magistraturii a aplicat sancțiune

disciplinară pe marginea constatărilor făcute de CtEDO în cauza Eșanu. În privința

celorlalți judecători cărora le-au fost intentate proceduri disciplinare, Consiliul

Superior al Magistraturii a închis cazul pe motiv că contestația depusă la acest organ

a fost tardivă și nu pe motiv că nu s-ar fi comis abateri disciplinare.

pune semn de egalitate între acțiunile judecătorilor care au autorizat acțiunile

procurorului/procurorilor și propriu zis acțiunile procurorului/procurorilor, care din

perspectiva constatărilor CtEDO, au avut o contribuție deosebită la violarea

drepturilor domnului Eșanu. Astfel spus, situațiile nu sunt deloc comparabile pentru

a putea invoca un eventual tratament diferențiat.

corectare a erorilor care afecta per ansamblu decizia Comisiei de Evaluare a

Procurorilor.

Procurorilor nu este o autoritate administrativă și prin efectul Legii nr.26/2022 ea

este împuternicită să-și adopte propriul Regulament de organizare. Astfel, Comisia

de Evaluare a Procurorilor stabilește modalitatea de semnare a actelor adoptate,

modalitatea de corectare a eventualilor erori mecanice admise etc.

mecanice fie în modul general practicat de codurile de procedură din Republica

Moldova (o încheiere de corectare a erorii), fie într-un propriu mod adoptat, și anume

prin emiterea unei noi decizii cu același număr dar textul redactat să fie fără erori,

așa cum s-a procedat în prezentat caz în care există prezenta decizia ce conține

erorile mecanice nr.26, semnată la 3 decembrie 2024, și decizia nr.26 corectată,

semnată la 12 decembrie 2024.

punctului 37 din deciziile date s-a schimbat radical și sensul, această afirmație nu a

fost confirmată și prin careva argumente. Or, nu este clar cum, modificarea în pct.

37 al Deciziei a sintagmei „...Așa cum a confirmat candidatul însuși la audiere, „la

demersul meu adresat instanței de judecată a fost aplicată arestarea preventivă în

privința lui Eșanu " cu sintagma „...Așa cum a confirmat candidatul însuși la

audiere, „eu eram persoana care a întocmit procesul-verbal de reținere a persoanei

…” ar fi schimbat radical sensul deciziei.

de președintele Cristopher LEHMANN și prin aceasta s-ar afecta valabilitatea

acesteia, deoarece n-ar conține semnătura tuturor membrilor, Completul de judecată

la fel o respinge ca fiind neîntemeiată. Or, reieșind din cele menționate supra în

pct.168, Comisia de Evaluare a Procurorilor este absolut independentă în stabilirea

modalității de semnare a deciziilor adoptate. Aceste decizii semnate doar de

președinte, la rândul său, se bucură de prezumția că sunt autentice și că reprezintă o

expresie a voinței întregii comisii, atât timp cât nu se aduce nici un argument care să

confirme contrariul.

se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea lui Ion

Bunica, candidat la funcția de membru al Colegiului de Disciplină și Etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, a evaluării în fața Comisiei de

evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind

înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

etică și financiară, conform art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

de evaluare a procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 cu privire la reevaluarea lui

Ion Bunica, candidat la funcția de membru al Colegiului de Disciplină și Etică din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de evaluare și evaluare reluată nu

au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să afecteze

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Bunica este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bunica împotriva

Comisiei evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr. 21 din 26 noiembrie

2024 „cu privire la candidatura lui Ion Bunica, candidat la funcția de membru al

Colegiului de Disciplină și Etică din subordinea Consiliul Superior al Procurorilor”

și dispunerea reevaluării candidatului.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă