3-33/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare

Î N C H E I E R E

cu privire la respingerea cererii depuse Ion Bunica, cu privire la

recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă,

în cauza de contencios administrativ intentată, la cerere de chemare în

judecată depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei evaluare a procurorilor,

privind anularea deciziei nr. 21 din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării

repetate a candidatului.

(Dosarul nr. 3-33/24

NR. PIGD 2-24140121-01-3-09122024)

Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului, invocarea neîntemeiată a

prevederilor art. 50 din Codul administrativ

30 ianuarie 2025

Examinând în ședință publică cererea depusă de Ion Bunica, cu

privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special,

Diana Stănilă,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Lilia Roic-Botezaru, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, solicitând anularea deciziei

Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 „cu privire

la candidatura lui Ion Bunica prin care s-a decis că reclamantul nu întrunește

criteriile de integritate etică, și dispunerea evaluării repetate a candidatului

aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,

spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.

a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, acțiunea

de contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a

procurorilor privind anularea deciziei Comisiei de Evaluare a Procurorilor

nr. 21 din 26 noiembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ion Bunica prin

care s-a decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate etică, și

dispunerea evaluării repetate a candidatului. S-a dispus convocarea

participanților la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 13

ianuarie 2025, ora 09:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.

recuzare a judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, de

la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de

contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a

procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a

candidatului.

decembrie 2024, judecătoarea Diana Stănilă a fost identificată ca fiind

participantă la un eveniment politic și anume la Ceremonia de investire a

președintei Republicii Moldova Maia Sandu în cadrul celui de-al doilea

1

mandat. Informația și imagini video sunt virale în rețeaua globală de internet

precum și pe mai multe site-uri de socializare.

în viață privată, participarea la un miting politic în numele unui candidat

electoral reprezintă un gest public de susținere a candidatului și/sau a

partidului politic. Interzicerea participării la activitatea politică interzice și

participarea judecătorilor la mitingurile politice.

din Codul administrativ.

Pașcan, în ședința de judecată au susținut cerere de recuzare integral.

Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se

abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”

„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să

acționeze persoanele care:

a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;

b) sânt membri de familie ai unui participant;

c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,

reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;

d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură

administrativă;

e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau

activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de

supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică

persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura

administrativă;

f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în

afara calității lor funcționale/de serviciu.

Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau

dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul

sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație

sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză.

Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sânt:

a) logodnicul/logodnica;

2

b) soțul/soția;

c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;

d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată

sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).

Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când

căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă

persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”

„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de

asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față

de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă

ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea

probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.”

„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în

Codul de procedură civilă.”.

„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:

e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte

împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea

hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005,

cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod

obiectiv (a se vedea hot. CtEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, §

58).

că motivele invocate de către reclamant și reprezentantul acestuia, nu cad

3

sub incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul

administrativ.

e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă

cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect,

în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială

obiectivitatea și nepărtinirea lui.

argumentele reclamantului și a reprezentantului reclamantului, care

consideră că prezenta judecătorului Diana Stănilă la ceremonia de depunere

a jurământului și investire în funcție a Președintelui Republicii Moldova,

Maia Sandu, ar constitui o manifestare politică incompatibilă cu statutul de

magistrat. Or, ceremonia de învestire în funcție a Președintelui Republicii

Moldova este un act de stat și un eveniment oficial, solemn, prevăzut atât de

Constituția Republicii Moldova, cât și de Codul electoral, nefiind un

eveniment politic sau un miting electoral.

Președintelui Republicii Moldova reprezintă o etapă instituțională

obligatorie în exercitarea funcției supreme în stat, conform prevederilor

constituționale. La astfel de ceremonii sunt prezenți, în mod obișnuit,

reprezentanți ai tuturor puterilor statului, inclusiv ai autorității judecătorești,

ceea ce nu poate fi interpretat ca un act de susținere politică.

instituții importante din stat, dar și alte personalități notorii, printre care

președintele Curții Constituționale, președintele Parlamentului Republicii

Moldova, prim-ministrul Republicii Moldova, foștii șefi de stat, președintele

Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare,

membri ai Guvernului, deputați din Parlament, membri ai corpului

diplomatic, actori și alții, în total în lista persoanelor care au fost invitate la

eveniment fiind aproximativ 500 de persoane.

calitate oficială, ca reprezentant al Curții Supreme de Justiție, care este

instanța judecătorească supremă în Republica Moldova, dar nu în nume

personal sau ca exponent al unei opțiuni politice.

reprezentatul său au interpretat greșit norma privind interdicția desfășurării

activităților politice din art. 8 alin. (32) lit. b) din Legea nr. 544/1995. Or,

această prevedere vizează implicarea activă a magistraților în acțiuni care

pot genera suspiciuni privind afilierea politică, cum ar fi participarea la

4

mitinguri de susținere electorală, promovarea unor candidați politici sau

exprimarea unor opinii partizane.

implicarea într-un miting electoral. Spre deosebire de un miting politic,

ceremonia de învestire este o procedură formală, care se desfășoară în baza

Constituției și a legilor statului. Interdicția participării la activități politice nu

include participarea la evenimentele instituționale unde sunt prezenți

reprezentanți ai tuturor ramurilor puterii de stat.

participarea judecătorului Diana Stănilă la ceremonia solemnă de învestire a

Președintelui Republicii Moldova nu poate fi interpretată ca o manifestare

politică sau ca o acțiune ce ar afecta imparțialitatea și prestigiul justiției și nu

poate trezi îndoieli rezonabile unui observator obiectiv privind

imparțialitatea ei la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ,

deoarece la acea ceremonie nu au fost discutate cauze concrete, în special

cauza reclamantului.

invocate pentru recuzarea judecătorului Diana Stănilă nu se încadrează în

temeiurile prevăzute nici de Codul administrativ, nici de Codul de procedură

civilă. Cu atât mai mult că, prin prisma art. 1 alin. (3) și (4) din Legea cu

privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii

instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se

supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și

acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau

intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv

judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere

independenței individuale a judecătorului. Iar, art. 15 alin. (1) lit. a) din

aceiași Lege stipulează că judecătorii sunt obligați să fie imparțiali.

recuzare depusă de Ion Bunica, cu privire la recuzarea judecătorului Curții

Supreme de Justiție, Diana Stănilă, este neîntemeiată, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Ion Bunica, cu privire la recuzarea

judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la

5

examinarea cauzei de contencios administrativ, depusă de Ion Bunica

împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, privind anularea deciziei nr. 21

din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării repetate a candidatului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

6