3-33/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei comisiei de evaluare
- Temei legal
- temeiul recuzarii judecatorului
3-33/24 — anularea deciziei comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse Ion Bunica, cu privire la
recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc,
în cauza de contencios administrativ intentată, la cerere de chemare în
judecată depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei evaluare a procurorilor,
privind anularea deciziei nr. 21 din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării
repetate a candidatului.
(Dosarul nr. 3-33/24
NR. PIGD 2-24140121-01-3-09122024)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului, invocarea neîntemeiată a
prevederilor art. 50 din Codul administrativ
30 ianuarie 2025
Examinând în ședință publică cererea depusă de Ion Bunica, cu
privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Ion
Malanciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Diana Stănilă,
Lilia Roic-Botezaru, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 decembrie 2024, Ion Bunica a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, solicitând anularea deciziei
Comisiei de Evaluare a Procurorilor nr. 21 din 26 noiembrie 2024 „cu privire
la candidatura lui Ion Bunica prin care s-a decis că reclamantul nu întrunește
criteriile de integritate etică, și dispunerea evaluării repetate a candidatului
La 09 decembrie 2024, cauza nominalizată a fost repartizată în mod
aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,
spre examinare în primă instanță judecătorului-raportor Ion Malanciuc.
Prin încheierea din 11 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-
a primit spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, acțiunea
de contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor privind anularea deciziei Comisiei de Evaluare a Procurorilor
nr. 21 din 26 noiembrie 2024 cu privire la candidatura lui Ion Bunica prin
care s-a decis că reclamantul nu întrunește criteriile de integritate etică, și
dispunerea evaluării repetate a candidatului. S-a dispus convocarea
participanților la proces în ședința de judecată stabilită pentru data de 13
ianuarie 2025, ora 09:00, sala nr. 4, în incinta Curții Supreme de Justiție.
La 10 ianuarie 2025, reclamantul Ion Bunica, a depus cerere de
recuzare a judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc, de
la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de
contestare depusă de Ion Bunica împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor cu privire la anularea deciziei și dispunerea evaluării repetate a
candidatului.
În motivare autorul cererii de recuzare menționează că, în temeiul art.
21 alin. (8) al Legii 65 din 30 martie 2023, la 2 mai 2023, Consiliul Superior
al Magistraturii a hotărât prin Hotărârea nr.142/8 transferarea temporară,
pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 10 mai 2023, în funcție de
judecător la Curtea Supremă de Justiție, a mai multor judecători, printre care
1
și judecătorul Ion Malanciuc, căruia i-a fost repartizată pentru examinare și
care examinează nemijlocit cererea de contestare, înaintată de către
subsemnat.
De asemenea indică că, completul constituit ilegal de recuzare, printr-
un aviz consultativ a unei persoane și nu prin Lege de interpretare, reprezintă
un indiciu de tribunal ilegal constituit și judecător imparțial.
Reține reclamantul că, timp de aproape 2 ani de zile, judecătorul Ion
Malanciuc, care nici nu este judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție,
nici nu candidează pentru ocuparea unei funcții vacante în această instanță și
care nici nu au promovat verificarea integrității etice și financiare externe,
este specializat în examinarea contestațiilor anume a contestațiilor declarate
împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor și într-un final poate fi catalogată ca o manevră
administrativă interioară, ce nu afectează obligația acestora de a trece
verificarea vetting.
Astfel consider că prin această modalitate, în prezent judecătorul Ion
Malanciuc, este afectat în independentă sa, atât pe criteriu de termen
dependent de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de
comportament decizional, ori tot Consiliul Superior al Magistraturii care l-a
transferat temporar, va decide în final după evaluarea Comisiei vetting dacă
judecătorul a promovat testul de etică.
În drept reclamantul Ion Bunica a invocat prevederile art. 202, 50, 52
din Codul administrativ.
Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia avocatul Octavian
Pașcan, în ședința de judecată au susținut cerere de recuzare integral.
Reprezentantul pârâtului Comisiei evaluare a procurorilor, avocatul
Vitalie Cernei, au solicitat respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se
abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 49 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să
acționeze persoanele care:
a) înseși au statut de participant la procedura administrativă;
b) sânt membri de familie ai unui participant;
2
c) în virtutea legii sau în baza procurii/împuternicirii în baza semnăturii electronice,
reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant;
d) sânt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură
administrativă;
e) desfășoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau
activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de
supraveghere sau al unui alt organ de acest gen. Această prevedere nu se aplică
persoanelor angajate la o instituție de drept public participantă la procedura
administrativă;
f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acționat în mod similar în
afara calității lor funcționale/de serviciu.
Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau
dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul
sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populație
sau grup profesional ale cărui interese comune sânt atinse de chestiunea în cauză.
Membru de familie în sensul alin.(1) lit. b) și d) sânt:
a) logodnicul/logodnica;
b) soțul/soția;
c) ruda sau afinul pe linie dreaptă sau colaterală până la gradul IV inclusiv;
d) persoanele care printr-un raport de îngrijire creat pe o durată mai îndelungată
sânt legate unele de altele ca părinții cu copilul (părinți educatori și copil îngrijit).
Persoanele indicate la alin.(3) se consideră membri de familie și atunci când
căsătoria pe care se întemeia relația sau comunitatea domestică nu mai există dacă
persoanele sânt legate în continuare între ele ca soț și soție sau ca părinți și copil.”
Art. 50 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă
ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi
contestat în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea
probelor până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii
administrative.”
Art. 202 alin. (4) Cod administrativ, prevede că:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în
Codul de procedură civilă.”.
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prevede că:
3
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă:
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție relevă că:
„În cazul în care buna funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată
din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr.544/1995 cu privire
la statutul judecătorului, din instanțele de nivel inferior judecători care corespund
criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții Supreme de Justiție.
Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puțin 11 dintre posturile de judecător
al Curții Supreme de Justiție, iar judecătorii temporar transferați revin în funcțiile deținute
înaintea transferului. Pe perioada transferului, judecătorii transferați primesc salariul
judecătorului Curții Supreme de Justiție, raportat la vechimea în muncă respectivă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea
hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005,
). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant,
cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod
obiectiv (a se vedea hot. CtEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, §
58).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
motivele invocate de către reclamant și reprezentatul acestuia, nu cad sub
incidența cel puțin a unuia din temeiurile prevăzute de art.50 din Codul
administrativ.
Temeiurile invocate nu se încadrează nici în norma art. 50 alin. (1) lit.
e) din Codul de procedură civilă, conform căreia judecătorul care judecă
cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect,
în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În opinia Completului de judecată, faptul transferului temporar al
judecătorului Ion Malanciuc la Curtea Supremă de Justiție de la instanțe
ierarhic inferioare, precum și lipsa evaluării în baza Legii nr. 65/2023 nu
ridică dubii de imparțialitate a acestui judecător. Or, deși face referire la
aceste norme, reclamantul nu invocă fapte concrete care ar pune la îndoială
abilitatea judecătorului recuzat de a judeca imparțial cauza de contencios
administrativ intentată la contestația lui Ion Bunica.
4
Completul de judecată reține că argumentele invocate pentru
recuzarea judecătorului Ion Malanciuc se referă, în esență, la
inadmisibilitatea de principiu a participării acestora la examinarea oricăror
contestații depuse împotriva deciziilor emise de Comisie în temeiul Legii nr.
26/2022, deoarece nu sunt judecători plenipotențiari ai Curții Supreme de
Justiție.
Conform art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023, în cazul în care buna
funcționare a Curții Supreme de Justiție este grav afectată din cauza
numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate
transfera, cu titlu temporar, din instanțele de nivel inferior judecători care
corespund criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții
Supreme de Justiție.
Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia nu contestă faptul că
în primăvara anului 2023 buna funcționare a Curții Supreme de Justiție a fost
afectată grav ca urmare a demisiei a 20 din cei 25 de judecători în funcție ai
acestei instanțe. Ei nu neagă nici faptul că judecătorul Ion Malanciuc a fost
transferat la Curtea Supremă de Justiție prin hotărârea Consiliului Superior
al Magistraturii și că corespundea la data hotărârii Consiliului Superior al
Magistraturii criteriilor legale de ocupare a funcției de judecător al Curții
Supreme de Justiție. Transferul temporar a fost efectuat în baza unui anunț
public și cu acordul judecătorilor.
Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia pun în discuție
legalitatea însăși a transferului temporar, însă Curtea Constituțională prin
decizia nr. 100 din 10 august 2023 a declarat inadmisibile sesizările pentru
controlul constituționalității articolului 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023.
Instanța constituțională nu a găsit în norma contestată prevederi care ar pune
în discuție independentă judecătorilor transferați temporar la Curtea
Supremă. La moment, articolul 21 alin. (8) din Legea nr. 65/2023 este în
vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executoriu și este opozabil
tuturor.
Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia susțin că judecătorii
transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție nu sunt independenți. Ei
nu au susținut în niciun fel această alegație. Transferul temporar la Curtea
Supremă de Justiție este efectuat de către Consiliului Superior al
Magistraturii, care este garantul independenței judecătorilor. Judecătorii
transferați beneficiază de aceleași garanții de independentă ca și ceilalți
judecători. Durata mandatului judecătorilor transferați temporar este
reglementat în lege, acesta extinzându-se până la numirea a celui de al 11-
lea judecător al Curții Supreme. În orice caz, chiar și după finalizarea
5
transferului temporar, judecătorii nu sunt demiși, ei continuând să exercite
funcțiile de judecător deținute înaintea transferului. Aceste elemente
confirmă caracterul vădit neîntemeiat al alegației cu privire la lipsa de
independentă.
Completul de judecată special notează că argumentul cu privire la
inadmisibilitatea examinării contestației depuse în temeiul Legii nr. 26/2022
de către judecătorii transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție a fost
examinat și respins de mai multe ori de Curtea Supremă de Justiție prin acte
de dispoziție emise până la formularea cererii de recuzare de către reclamant
și reprezentatul acestuia. Drept exemple în acest sens pot servi încheierea din
23 februarie 2024 în cauza nr. 3rh-39/23, încheierile din 08 aprilie 2024 și
18 aprilie 2024 emise în cauza nr. 03-33/23, încheierea din 04 iulie 2024 în
cauza nr. 3-9/24, încheierea din 13 septembrie 2024 în cauza nr. 3-11/24,
încheierile din 13 septembrie și 16 septembrie 2024 în cauza nr. 3-24/24,
încheierea din 17 septembrie 2024 în cauza nr. 3-20/24, încheierea din 24
septembrie 2024 în cauza nr. 3-17/24, dar și încheierile din 10 octombrie
2024, 11 octombrie 2024 și 15 octombrie 2024 în cauza nr. 3-25/24.
Reclamantul Ion Bunica și reprezentatul acestuia a mai susținut că
judecătorul recuzat nu poate participa la examinarea cauzei pe motiv că nu a
fost supus evaluării conform Legii nr. 65/2023. Însă, prezentul litigiu se
referă la o decizie a Comisiei de evaluare a procurorilor, emisă în temeiul
Legii nr. 26/2022. Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, Curtea
Supremă de Justiție examinează contestațiile împotriva deciziilor
defavorabile ale Comisiei într-un complet de judecată special compus din 3
judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt
desemnați de președintele Curții Supreme de Justiție. Legea nr. 26/2022 nu
interzice judecătorilor transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție să
facă parte din acest complet. Prin urmare, acest argument este neîntemeiat.
În contextul celor redate supra, Completul Curții Supreme de Justiție
conchide că motivele invocate în cererea de recuzare nu se referă la
circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și imparțialitate
judecătorului Ion Malanciuc, prin urmare, cererea de recuzare a urmează a fi
respinsă.
În conformitate cu art. 50 alin.(1) și (2), 202 alin.(1), (3) și (4) și
art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă,
6
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Ion Bunica, cu privire la recuzarea
judecătorului Completului de judecată special, Ion Malanciuc, de la
examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată de Ion Bunica
împotriva Comisiei evaluare a procurorilor, privind anularea deciziei nr. 21
din 26 noiembrie 2024 și dispunerea evaluării repetate a candidatului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Diana Stănilă
Lilia Roic-Botezatu
7