3-38/24 — anularea deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei
- Temei legal
- temeiurile recuzării judecătorului
3-38/24 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la cererea depusă de Corneliu Popescu privind recuzarea
judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare
depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor
cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și dispunerea
reluării procedurii de evaluare a candidatului,
(Dosarul nr. 3-38/24
2-25001653-47231-01-3-06012025-1)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului; invocarea neîntemeiată
a prevederilor art. 50 din Codul administrativ și art. 50 alin. (1) lit. e)
din Codul de procedură civilă.
10 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică cererea depusă de Corneliu Popescu cu
privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special,
Diana Stănilă,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 decembrie 2024, Corneliu Popescu a depus cerere de contestare
împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei
nr. 32 din 18 decembrie 2024 cu privire la candidatura lui Corneliu Popescu,
candidat la funcția de membru a Colegiului de disciplină și etică din
subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, și dispunerea reluării
procedurii de evaluare a candidatului de către Comisia de evaluare.
Conform fișei de repartizare a cererii, cauza nominalizată a fost
repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului-raportor Diana Stănilă,
care conform Dispoziției Președintelui interimar al Curții Supreme de
Justiție nr. 89 din 14 mai 2024, face parte din completul de judecată compus
din Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă (judecători),
membru supleant fiind desemnat judecătorul Lilia Roic-Botezatu.
Prin încheierea din 14 ianuarie 2025 a Curții Supreme de Justiție a fost
primită spre examinare, în procedura contenciosului administrativ, cererea
de contestare depusă de Corneliu Popescu și s-a informat participanții că
aceasta va fi examinată în ședință publică pe 4 februarie 2025, ora 09.00.
Totodată, s-a explicat participanților că urmează să expedieze Curții
Supreme de Justiție prin email, cu cel puțin 5 zile până la data ședinței, sub
sancțiunea decăderii, toate cererile, recuzările, obiecțiile sau excepțiile,
precum și orice probe sau înscrisuri suplimentare.
La 30 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Corneliu
Popescu a depus cerere de recuzare a membrului Completului de judecată
special, Diana Stănilă, de la examinarea cauzei de contencios administrativ,
intentate la cererea de contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva
Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din
18 decembrie 2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a
candidatului.
În motivarea cererii a indicat că la data de 24 decembrie 2024,
judecătorul Diana Stănilă a fost identificată ca fiind participantă la un
eveniment politic și anume la ceremonia de investire a Președintelui
Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul celui de-al doilea mandat.
1
Informația și imagini video în acest sens sunt virale în rețeaua globală de
internet precum și pe mai multe site-uri de socializare.
Corneliu Popescu a notat că, spre deosebire de exprimarea pozițiilor
și opiniilor politice în viața privată, participarea la un miting politic în
numele unui candidat electoral reprezintă un gest public de susținere a
candidatului și/sau a partidului politic. Interzicerea participării la activitatea
politică interzice și participarea judecătorilor la mitingurile politice. Aceste
aspecte au fost descrise în opinia consultativă nr. 1 a Comisiei de etică, emisă
la data de 20 decembrie 2018 și publicată pe site-ul Consiliului Superior al
Magistraturii. La fel, în susținerea celor expuse, urmează a fi luate în
considerare și aprecierile date de către Curtea de la Strasbourg în hotărârea
sa cauza Agrokompleks v. Ucraina (cererea nr. 23465/03), în care aceasta a
subliniat că sfera obligației statului de a asigura un proces de către un
„tribunal independent și imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se
limitează la puterea judiciară. De asemenea, implică obligații asupra
executivului, legislativului și oricărei alte autorități ale statului, indiferent de
nivelul acesteia (a se vedea, pct. 136 din hotărârea de trimitere), Astfel, este
cert stabilit de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului că sfera
obligației statului de a asigura un proces de către un „tribunal independent și
imparțial” în temeiul art. 6.1 din Convenție nu se limitează la puterea
judiciară și implică obligații asupra executivului, legislativului și oricărei
alte autorități ale statului, indiferent de nivelul acesteia. Când se decide dacă
într-o anumită cauză există un motiv legitim de a se teme că un anumit
complet nu este imparțial, părerea ce stă la baza unei asemenea alegații este
importantă, dar nu decisivă. Decisiv este dacă această temere poate fi
justificată obiectiv (Wettstein vs Elveția, nr. 33958/96 44, CEDO 2000-XII).
În ședința de judecată din 10 februarie 2025, reclamantul Corneliu
Popescu și reprezentanții acestuia, avocații Rodion Tocan și Marian
Bucătaru nu s-au prezentat, însă au depus cereri cu privire la amânarea
examinării cererii de recuzare. Instanța de judecată a respins ca fiind
neîntemeiate cererile menționate și a considerat posibilă examinarea cererii
de recuzare a judecătorului Diana Stănilă, în lipsa acestora.
În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul pârâtului – avocatul
Valeriu Cernei a solicitat respingerea cererii depusă de Corneliu Popescu cu
privire la recuzarea judecătorului Completului de judecată special, Diana
Stănilă, invocând în acest sens practica constantă a Curții Supreme de
Justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 14 alin. (4) și (6) din Legea nr. 26/2022:
„În cazul abținerii sau recuzării membrului completului de judecată special,
examinarea cererii respective se face de către ceilalți membri ai completului special, cu
substituirea membrului a cărui abținere sau recuzare se discută de către membrul supleant.
În cazul admiterii cererii de recuzare sau abținere, cauza se examinează cu substituirea
judecătorului vizat de către membrul supleant.
2
Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și
nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului
la care participă candidatul respectiv.”
Art. 202 alin. (1) din Codul administrativ:
„Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină
sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50.”
Art. 50 din Codul administrativ:
„Pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de
asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față
de o exercitare imparțială a funcției.
Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care
acționează pentru autoritatea publică:
a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu
reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;
b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat
în privința unui participant la această procedură;
c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor
până la încheierea procedurii;
d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.”
Art. 202 alin. (4) din Codul administrativ:
„Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul
de procedură civilă.”.
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu exceptia art. 169–171”.
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă:
„Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: … e) are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă:
„Instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată,
care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei”.
Art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„În cazul respingerii cererii, cauza se va restitui spre judecare instanței inițiale”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Raportând prevederile legale citate la circumstanțele cauzei,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de
recuzarea înaintată judecătorului Completului de judecată special, Diana
Stănilă este neîntemeiată și urmează a fi respinsă din motivele ce succed.
Completul de judecată consideră că unicul argument invocat în cererea de
recuzare precum că judecătorul Diana Stănilă a participat la un eveniment
politic, și anume Ceremonia de investire a președintei Republicii Moldova
Maia Sandu în cadrul celui de-al doilea mandat, nu poate constitui temei de
admitere a cererii de recuzare.
3
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că această Ceremonie de investire a președintelui Republicii
Moldova, Maia Sandu, în cadrul celui de-al doilea mandat, nu este în sine un
eveniment politic, ci este un act de stat și un eveniment oficial, solemn,
prevăzut atât de Constituție, cât și de Codul electoral, la care au fost prezenți
personalități din diferite domenii, reprezentanți ai Curții Constituționale,
etc..
În continuare, Completul de judecată reține că în susținerea poziției
sale cu privire la recuzarea judecătorului Diana Stănilă, Corneliu Popescu nu
a argumentat în ce mod a fost compromisă imparțialitatea magistratului și
cum participarea la un eveniment public ar putea influența corectitudinea
deciziilor emise în speța dedusă judecății. Or, prin prisma art.15 alin.(1) lit.
a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995,
judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și
libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.
Subsidiar, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2)-(4) din Legea
nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorul este
persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care
le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sunt
independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii
iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de
restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte,
din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a
jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a
judecătorului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă,
a notat că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea
aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind
imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. Tot,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, a statuat că în
fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a
judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce
privește imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărîrea din 21
decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).
Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune
la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorului Diana Stănilă la
examinarea contestației depuse de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de
evaluare a procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie
2024 și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că cererea de
recuzare depusă de Corneliu Popescu, cu privire la recuzarea judecătorului
Completului de judecată special, Diana Stănilă, este neîntemeiată, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a o respinge.
4
În conformitate cu art. 50, 52, 202 alin. (4), art. 230 din Codul
administrativ, precum și în corespundere cu art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Corneliu Popescu cu privire la recuzarea
judecătorului Completului de judecată special, Diana Stănilă, de la
examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de
contestare depusă de Corneliu Popescu împotriva Comisiei de evaluare a
procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 32 din 18 decembrie 2024 și
dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu
5