3-31/24 — anularea deciziei

3-31/24 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la acțiunea depusă de

Octavian Lazarev împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor privind

anularea deciziei nr.18 din 7 noiembrie 2024 „cu privire la candidatura lui Octavian

Lazarev, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea

procurorilor din subordinea Consiliul Superior al Procurorilor” și dispunerea

reevaluării candidatului

(Dosarul nr. 3-31/24

NR. PIGD 2-24134465-01-3-25112024)

Evaluarea candidaților la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor

(CSP) conform Legii nr. 26 din 10.03.2022

14 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cererea de chemare în judecată depusă de

Octavian Lazarev împotriva Comisiei de evaluare a procurorilor cu privire la

anularea deciziei nr.18 din 7 noiembrie 2024 „cu privire la candidatura lui

Octavian Lazarev, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția

și evaluarea procurorilor din subordinea Consiliul Superior al Procurorilor” și

dispunerea reevaluării candidatului,

Completul de judecată special pentru examinarea contestațiilor declarate

împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la

funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor,

compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

Mihail Calistrov, grefier

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE SI DE PROCEDURĂ

fost angajat în sistemul Procuraturii Republicii Moldova în calitate de asistent

superior în Procuratura militară Chișinău. De atunci reclamantul a deținut diverse

funcții în organele procuraturii.

iulie 2016, Octavia Lazarev a fost numit în funcția de procuror în Procuratura

municipiului Chișinău.

(oficiul Râșcani).

Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru

în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor lista candidaților

pentru funcția de membru în Colegiul pentru selecție și evaluarea procurorilor din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, printre care se afla și reclamantul

Octavian Lazarev, în vederea evaluării în conformitate cu Legea nr. 26/2022.

Octavian Lazarev, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecție și

evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al procurorilor, în

temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) șic), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din

Legea nr. 26/2022, Comisia a decis că candidatul nu întrunește criteriile de

integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, prin

urmare nu promovează evaluarea.

Justiție decizia Comisiei de evaluare a procurorilor nr. 18 din 7 noiembrie 2024.

Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet de judecată special

compus din 3 judecători. Cauza a fost distribuită pentru examinare completului

compus din judecătorii Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Diana Stănilă

judecători.

prin care a considerat că cerere de chemare în judecată depusă este neîntemeiată și a

solicitat respingerea acesteia.

ora 9.00 și 23 decembrie 2024, ora 13.00. De asemenea Curtea Supremă de Justiție

a convocat părțile în ședința din 18 decembrie 2024, ora 9.30, pentru examinarea

cererii de recuzare înaintată de avocatul Petru Balan judecătorilor Ion Malanciuc și

Oxana Parfeni.

avocatul Petru Balan.

Gladei și Valeriu Cernei.

anunțat că decizia va fi plasată pe pagina web a CSJ, conform art. 14 alin. (9) din

Legea nr. 26/2022.

ÎN FAPT

a) Evaluarea externă a reclamantei de către Comisie

Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale

acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul

justiției, la 10 martie 2022, Parlamentul a adoptat Legea nr. 26, cu modificările

ulterioare. Conform acestei legi, toți candidații la funcția de membru al Consiliului

Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a

candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă

obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a

acestora în funcțiile respective. Este evaluată integritatea etică și financiară a

acestora.

evaluării și a solicitat ca acesta să completeze și să prezinte declarația de avere și

interese personale pentru ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate

din sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciile publice, și un chestionar privind

integritatea etică, în termen de 7 zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr.

26/2022.

pentru ultimii cinci ani și chestionarul privind integritatea etică completată.

Lazare, Comisia a colectat informații din multiple surse. Sursele au inclus, în

general, Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră, bănci, instituții financiare, instituții publice, surse

deschise precum rețelele sociale și investigații jurnalistice și rapoartele membrilor

societății civile, iar informațiile primite au fost verificate minuțios din punctul de

vedere al corectitudinii și al relevanței.

adresa candidatului trei runde de întrebări de clarificare, candidatul furnizând

răspunsuri și documente în termenele stabilite.

la materialele evaluării.

conform art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022.

în ședința publică a Comisiei, în cadrul audierii, candidatul a reafirmat

corectitudinea răspunsurilor sale din chestionarul cu privire la integritatea etică pe

care l-a prezentat la 27 decembrie 2023 și a declarat că nu avea rectificări sau

completări la răspunsurile pe care le-a oferit anterior la solicitările de informații ale

Comisiei.

a) Nedeclararea economiilor în numerar, a venitului și a conturilor bancare:

(i) Nedeclararea unor economii în numerar semnificative pentru anii 2021 și

2022

(ii) Nedeclararea unor porțiuni de venit pentru anii 2016 - 2022

(iii) Nedeclararea conturilor bancare în anul 2018

b) Declararea unui preț de cumpărare mai mic pentru o casă parțial finalizată

în or. Stăuceni

c) Desfășurarea activității de întreprinzător, deținând funcția de procuror

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

judecată special învederează că, aplicarea Codului administrativ și limitele ei

constituie o problemă de interpretare și aplicare a legii asupra căreia decide Curtea

Supremă de Justiție ca instanță de judecată competentă pentru examinarea acțiunii

în contencios administrativ (DCC nr.163 din 01 decembrie 2022, §24, DCC nr.2 din

18 ianuarie 2022, §19).

selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

judecătorilor și procurorilor (în cont. – Legea nr. 26/2022) prevede că:

„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a

integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului

Superior al Magistraturii, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate

ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire

a acestora în funcțiile respective.”

„Comisia de evaluare are independentă funcțională și autonomie decizională față de orice

persoane fizice sau juridice, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv față de

fracțiunile politice și partenerii de dezvoltare care au participat la desemnarea membrilor acesteia.

În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de

prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia

de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de

către aceasta.”

„Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu

procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are

efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă

candidatul respectiv.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate

pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod

numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului

cod.”

10 martie 2022, legiuitorul a indicat că prezenta lege a fost adoptată în vederea

sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai

Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor specializate ale acestora, precum

și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea organelor de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor, dar și, în general, în sistemul justiției.

enumerate în art. 2 alin.(1) din Legea nr.26/2022 este prin natura sa un domeniu

specific de activitate în sensul art. 2 alin. (2) din Codul administrativ. Deși, Codul

administrativ instituie o procedură administrativă și de contencios administrativ

uniformă, totuși, conform art. 2 alin.(2) din Codul administrativ, anumite aspecte pot

fi reglementate prin norme legislative speciale.

decembrie 2017 reglementează că:

„Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor constituționale

și poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituție.”

decembrie 2017 prevede că:

„În cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de

norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția

situațiilor prevăzute la art.5 alin.(3) și (4).”

legi organice, însă prima este una specială. Respectiv, prioritate are Legea nr. 26 din

10 martie 2022, însă, aceasta nu exclude aplicarea Codului administrativ, în măsura

în care legea specială nu conține norme care să reglementeze un anumit aspect. Or,

excluderea integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct

de vedere al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

Codului administrativ urmează a fi aplicate în măsura în care nu contravin Legii

speciale nr. 26 din 10 martie 2022.

„Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate etică dacă:

a) nu a încălcat grav regulile de etică și conduită profesională a judecătorilor, a procurorilor

sau, după caz, a altor profesii, precum și nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau inacțiuni

reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului

și al unui observator imparțial;

b) în privința acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție,

actelor conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.82/2017;

c) nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale, al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al limitărilor.

În cazul lipsei unor reguli de etică și conduită aprobate pentru domeniul în care activează

sau a activat candidatul, se verifică dacă comportamentul din trecut al candidatului provoacă sau

nu suspiciuni rezonabile referitoare la corespunderea acestuia cu standardele etice și de conduită

stabilite pentru judecători și procurori.

Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară dacă:

a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;

b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15 ani

corespunde veniturilor declarate.

Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare verifică:

a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea impozitelor

la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută, precum și a veniturilor

impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și drepturilor de export;

b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor

personale;

c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori a

persoanelor specificate la art.2 alin.(2), precum și cheltuielile legate de întreținerea acestor bunuri;

d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2 alin.(2);

e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte contracte care

pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana specificată la art.2 alin.(2) sau

persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari efectivi este parte contractantă;

f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art.2 alin.(2) are

statut de donatar sau de donator;

g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru justificarea

acesteia.”

„În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată

privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat

ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile

responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat

de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.

Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia

comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.

Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la

luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot.

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența

unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8, care nu au

fost înlăturate de către persoana evaluată.

Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea

candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru

examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru

orice alte proceduri sau procese.”

evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021 (§11), Comisia de la

Veneția și Direcția Generală au observat că:

„Integritatea personală a membrilor care constituie Consiliile Superioare (de judecători și

procurori) este un element esențial al naturii unor astfel de organe asigură încrederea cetățenilor

în instituțiile de justiție - încredere în magistrați și în integritatea acestora. Într-o societate care

respectă valorile fundamentale ale democrației, încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor

Superioare depinde foarte mult, sau esențial, de integritatea personală și de competența și

credibilitatea apartenenței sale.”

alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri extrem de ridicate

de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum un proces de verificare a

judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de competența autorităților

moldovenești să decidă dacă situația predominantă în sistemul judiciar moldovenesc

creează o bază suficientă pentru a supune toți judecătorii și procurorii, precum și

membrii CSM și CSP, la evaluări extraordinare de integritate.

și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea Strategiei privind

asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 și a

Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia nr. 211 din 06 decembrie 2021:

„Identificarea unor pârghii eficiente de întărire a independenței judecătorilor și a procurorilor

urmează a fi corelată cu creșterea responsabilității și integrității acestora. Responsabilitatea și

integritatea sunt printre principalele elemente de asigurare a încrederii cetățenilor în sistemul

justiției și de garanție a derulării unor proceduri echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi

a integrității judiciare constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre

principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.

În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în sistemul

judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În Raportul privind al patrulea ciclu

de evaluare a Moldovei, GRECO este profund îngrijorat de indicii potrivit cărora în funcția de

judecător sunt numiți candidați care prezintă riscuri de integritate.

Comisia Internațională a Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018, accentuează

importanța faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie combătută prin măsuri ferme și, în

mod prioritar, în deplină armonie cu principiile statului de drept și drepturile omului. Aceasta este

îngrijorată de faptul că multe investigații penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea

opoziției sau prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea reală a

corupției.

Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției, individual și în colectiv, să respecte și

să onoreze funcția deținută ca fiind un mandat public și să depună efort pentru a spori și menține

încrederea publicului în sistem.”

acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) a reamintit că:

„Procesul de selecție a membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către

candidați ar trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în special

imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate. În opinia Comisiei de la Veneția și a Direcției

Generale, ar trebui făcută o distincție între verificarea membrilor în exercițiu și „pre-verificarea”

candidaților pentru o poziție în aceste organisme. Ca o chestiune de principiu, securitatea pe

termen determinat al mandatelor membrilor organelor (constituționale) are scopul de a asigura

independența acestora față de presiunile externe. Măsurile care ar periclita continuitatea calității

de membru și ar interfera cu securitatea mandatului membrilor acestei autorități (vetting) ar ridica

suspiciunea că intenția din spatele acestor măsuri ar fi de a influența deciziile acesteia și, prin

urmare, ar trebui privite ca o măsură de ultimă oră. Controalele de integritate care vizează

candidații la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior

al Magistraturii și organele lor specializate reprezintă un proces de filtrare și nu un proces de

verificare judiciară și, ca atare, pot fi considerate, dacă sunt implementate corespunzător, că ating

un echilibru între beneficii a măsurii, în ceea ce privește contribuția la încrederea justiției, și

posibilele efecte negative ale acesteia.”

și DGI au indicat că sunt la curent cu faptul că proiectul articolului 12 reflectă

articolul 8 din Legea nr.26/2022, care reglementează procedura de pre-vetting a

candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și al

Consiliului Superior al Procurorilor. Totuși, ceea ce se permite cu scopul examinării

candidaților, nu neapărat se permite în vederea evaluării extraordinare a

judecătorilor și procurorilor în funcție, mizele sunt mai mari pentru ei și pentru

stabilitatea ordinii juridice în general. Deși criteriile pentru pre-vetting pot fi relativ

flexibile și bazate pe o evaluare globală a integrității candidaților, a antecedentelor,

a relațiilor etc., destituirea unui judecător sau a unui procuror numit în funcție într-

un mod legal trebuie să fie justificată cu referința mai precisă la o conduită

inadecvată, care ar trebuie să fie mai bine definită de lege.

apreciere a Comisiei în ce privește „dubiile serioase” nu este nelimitată (concluziile

trebuie să se bazeze pe date obiective), ea este destul de largă. Eventualele riscuri în

raport cu beneficiile, în cazul neadmiterii unui candidat, deși, integru, însă care nu a

fost în stare să înlăture anumite dubii în privința sa, sunt cu mult mai mici decât în

situația în care este admis un candidat neintegru din considerentul că orice dubiu ar

trebui să fie interpretat în favoarea persoanei. Această stare e determinată atât de

interesul general sporit față de procesul de preselecție în Consiliul Superior al

Procurorilor, cât și de eventuala interferență redusă în drepturile subiecților supuși

evaluării, spre deosebire de consecințele vetting-ului propriu-zis.

pune în discuție dreptul reclamantului de a rămâne în profesie, ci se referă la o

evaluare pre-vetting, adică la un exercițiu unic, de preselecție în organul de

autoadministrare, într-un moment istoric, caracterizat printr-o percepție general

acceptată că lucrurile în justiție merg foarte prost având la bază diferite cauze

(corupție, neprofesionalism, obediență cronică față de politic etc.). În astfel de

circumstanțe este imperios necesar ca persoanele care să acceadă în organele de

autoadministrare să aibă o reputație ireproșabilă, ca să nu existe nici un dubiu în

privința lor. Or, în caz contrar, deciziile adoptate de aceste organe, inclusiv cele prin

care se va răsturna o eventuală propunere care va veni deja din partea unei comisii

vetting, nu se vor bucura de credibilitate și nu vor avea capacitatea de a convinge

publicul larg că sunt corecte.

potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul de evaluare a

integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care vizează

garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de integritate financiară

solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un sistem de control prealabil al

integrității, decizia de a nu recruta un candidat poate fi justificată în cazul unei

simple îndoieli pe baza unei evaluări a riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a

evaluării unui candidat trebuie legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea

inexplicabilă, chiar dacă nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această

avere provine din surse ilegale (a se vedea CDLAD (2022) 011, §§ 9-10).

Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii serioase” cu

privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor încălcări. Această

normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu stabilesc vinovăția

persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală, ceea ce ar necesita cel mai

probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-o anumită măsură, această structură

reduce potențialul unui conflict dintre constatările Comisiei de evaluare și ale altor

organe administrative sau judiciare, menționate anterior.

prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022. În § 120, §123, § 133, §134, § 135

din decizia de inadmisibilitate nr. 42 Curtea Constituțională a constatat următoarele:

„Prin termenul „grav”, legislatorul a limitat marja discreționară a Comisiei de evaluare la

evaluarea integrității etice a candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea

candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită profesională de o

gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate pune în discuție gravitatea încălcărilor

constatate de Comisie în fața completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din

urmă poate aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele particulare

ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în cazul termenilor „reprobabile” și

„inexplicabile” din articolul 8 alin.(2) lit. a) din Lege. Pentru ca Consiliul să-și exercite atribuțiile

constituționale de asigurare a numirii, transferării, detașării, promovării în funcție și aplicarea de

măsuri disciplinare față de judecători (a se vedea articolul 123 din Constituție), legislatorul a

stabilit că în calitate de membri ai acestui organ constituțional trebuie să fie alese persoane

(judecători și non-judecători) cu o înaltă reputație profesională și integritate personală verificată

de Comisia de evaluare în ultimii 15 ani. Prin urmare, Curtea Constituțională a considerat

rezonabilă decizia legislatorului de a stabili o perioadă extinsă de verificare a integrității financiare

a candidaților.

Cu privire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5) din Legea nr.26, Curtea a

constatat că textul criticat instituie un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel,

atunci când Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie

să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de integritate etică

și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea Constituțională a reținut că, definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil

utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește să

ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.

De asemenea, legea obligă Comisia de evaluare să emită o decizie motivată, care trebuie să

cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia Comisiei cu privire la promovarea sau

nepromovarea. Mai mult, legea îi permite candidatului să pună în discuție existența unor dubii

serioase cu privire la respectarea de către acesta a criteriilor de integritate etică și financiară în fața

completului special al Curții Supreme de Justiție.”

„Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5

zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii

prealabile.

Candidatul evaluat poate contesta decizia defavorabilă a Comisiei de evaluare la Curtea

Supremă de Justiție, în cadrul căreia se instituie un complet de judecată special compus din 3

judecători și un judecător supleant. Judecătorii și judecătorul supleant sunt desemnați de

președintele Curții Supreme de Justiție și confirmați prin decret al Președintelui Republicii

Moldova.

Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura

prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv

asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul

respectiv.

La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată

special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii:

a) respingerea cererii de contestare;

b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării candidaților care

nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare

a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare,

și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat;

c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei

Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.

Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de la data

emiterii.”

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26/2022, Curtea Constituțională

a stabilit că:

„legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în care candidatului nu i-au fost asigurate

drepturile procedurale în cadrul procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe

procedurale admise la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de

circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept procedural poate fi

considerată o problemă centrală a litigiului.”

special al Curții Supreme de Justiție să „examineze suficient” problemele centrale

ale eventualelor litigii, Curtea Constituțională a admis că dispozițiile contestate sunt

apte să realizeze obiectivul urmărit de legislator, i.e. să evite situațiile de anulare a

deciziilor Comisiei de evaluare din cauza încălcării unor reguli de procedură

nesemnificative [Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023, §83].

drepturile candidatului în cadrul procedurii de evaluare și prevede:

„Candidatul are următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;

b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de

evaluare;

c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;

d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră

necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în

imposibilitatea de a le prezenta anterior;

e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”

caracter civil” nu poate fi interpretată doar printr-o referință la dreptul intern al

statului pârât; este vorba de o noțiune „autonomă”, care reiese din Convenție. Art. 6

modul de stabilire a „contestației” (lege civilă, comercială, administrativă etc.) și de

autoritatea competentă să o soluționeze (instanță de drept comun, organ

administrativ etc.) [Georgiadis împotriva Greciei, §34; Bochan împotriva Ucrainei

(nr. 2) (MC), §43; Nait-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

unei „contestații” (în limba engleză „dispute”). În plus, trebuie să se întemeieze pe

un „drept” care să poată fi pretins, cel puțin în mod credibil, recunoscut în dreptul

intern, indiferent dacă acest drept este sau nu protejat de Convenție. Trebuie să fie

vorba despre o contestație reală și serioasă, care poate privi atât existenta însăși a

dreptului, cât și întinderea sa sau modalitățile sale de exercitare. În sfârșit, rezultatul

procedurii trebuie să fie în mod direct decisiv pentru dreptul „civil” în cauză, o

legătură foarte slabă ori consecințe îndepărtate nefiind suficiente pentru ca art. 6 §1

să fie aplicabil [Regner împotriva Republicii Cehe (MC), §99; Karoly Nagy

împotriva Ungariei (MC), §60; Nait-Liman împotriva Elveției (MC), §106].

CEDO, a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și articolul 12

alin. (4) din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare

reluate Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează

caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă

reclamantului Octavian Lazarev i-au fost respectate drepturile procedurale prevăzute

de lege specială.

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022,

prevede că:

„La evaluarea conformității cu criteriul de integritate etică, Comisia poate lua în considerare

seriozitatea sau gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de

integritate etică și, în cazul incidentelor minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără

incidente ulterioare. La determinarea gravității, Comisia va lua în considerare toate circumstanțele,

care să cuprindă, dar fără a se limita la următoarele: a. dacă incidentul a fost un eveniment singular;

b. lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa intereselor private

sau publice (inclusiv încrederii publice) – cum ar fi o încălcare obișnuită a regulamentului rutier;

c. sau care nu este perceput de către un observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect față

de ordinea socială care decurge din nerespectarea regulilor și regulamentelor.”

evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022:

„Veniturile sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea financiară, în

măsura în care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea etică, inclusiv, dar

fără a se limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare interzise, evaziune fiscală sau

încălcarea prevederilor privind combaterea spălării banilor.

Anexa definește metoda de calcul a averii nedeclarate.”

și intereselor personale prevede că:

„Subiecții prevăzuți la art.3 alin.(1) declară:

a) veniturile obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei,

concubinul/concubina în anul fiscal precedent;

d) activele financiare deținute de subiectul declarării și membrii familiei,

concubinul/concubina acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi, adică numerarul în monedă

națională sau în valută străină care depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie și care nu

face obiectul unor depuneri în instituțiile financiare. Conturile bancare, unitățile de fond în

fondurile de investiții, formele echivalente de economisire și investire, plasamentele, obligațiunile,

cecurile, cambiile, certificatele de împrumut, alte documente care încorporează drepturi

patrimoniale personale ale subiectului declarării și ale membrilor familiei,

concubinului/concubinei acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi, investițiile directe în monedă

națională sau în valută străină făcute de subiectul declarării și membrii familiei,

concubinul/concubina acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi, precum și alte active financiare,

dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește valoarea a 15 salarii medii pe economie.”

2017 stipulează că:

„(1) Climatul de integritate instituțională se cultivă prin realizarea următoarelor

măsuri:

a) respectarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale.

(3) Nerealizarea măsurilor prevăzute la alin. (1) duce la compromiterea climatului de

integritate instituțională și a integrității în sectorul public, la apariția manifestărilor de

corupție, la afectarea interesului public și atrage declanșarea măsurilor de control al

integrității în sectorul public de către autoritățile anticorupție responsabile sau alte autorități

cu competențe specifice, precum și răspunderea conducătorilor entităților publice și a

agenților publici, în modul stabilit de cap. VI.”

Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, procurorii se află în serviciul

societății, sunt responsabili de conduita lor și au datoria ca prin fiecare acțiune și

decizie să onoreze jurământul depus, respectând cele mai înalte standarde de etică și

conduită potrivit principii stabilite, printre care și principiul integrității.

Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016,

„Principiul integrității, potrivit acestui principiu, procurorul trebuie: să respecte

cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură.”

DGI au concluzionat că proiectul de lege revizuit (Legea nr. 26/2022) precizează

clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea niciun impact asupra carierei

candidatului (§39 din Opinia comună menționată).

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a) Argumentele reclamantului:

membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea CSP,

iar din aceste considerente a fost supus procedurii de evaluare a candidaților la

funcția de membru în organul de administrare a judecătorilor și procurorilor conform

procedurii și criteriilor reglementate de Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri

aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare

ale judecătorilor și procurorilor. Evaluarea a fost efectuată de către Comisia de

evaluare a procurorilor.

la 15 decembrie 2023 în vederea evaluării pentru funcția de membru în Colegiul

pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea CSP, în temeiul art. 9 alin.

(1) din Legea nr. 26/2022.

evaluării și a solicitat ca el să completeze și să prezinte declarația de avere și interese

personale pentru ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate din

sistemul judiciar, al procuraturii și din serviciul public, și un chestionar privind

integritatea etică, în termen de 7 zile, în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr.

26/2022. Reclamantul a prezentat la 27 decembrie 2023 declarația pentru ultimii

cinci ani și chestionarul privind integritatea etică completat.

tuturor chestiunilor abordate de Comisie, totuși, la 23 mai 2024 Comisia a notificat

reclamantul că a identificat anumite aspecte, în privința cărora există dubii cu privire

la respectarea criteriilor de integritate financiară și etică și l-a invitat să participe la

o audiere publică, în temeiul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.

Comisiei.

18 din 7 noiembrie 2024 cu privire la candidatura dlui Octavian Lazarev, candidat

la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor din

subordinea Consiliului Superior al Procurorilor în care se conține soluția prin care:

”În temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5)

din Legea nr. 26/2022, Comisia a decis: candidatul nu întrunește criteriile de

integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la

respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și, prin

urmare, nu promovează evaluarea”.

dlui Octavian Lazarev, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția

și evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, este un

act administrativ individual defavorabil ilegal.

Comisiei de evaluare în partea ce tine de: Nedeclararea economiilor în numerar, a

venitului și a conturilor bancare; Declararea unui preț de cumpărare mai mic pentru

o casă parțial finalizată în or. Stăuceni; Desfășurarea activității de întreprinzător,

deținând funcția de procuror.

cauzele de contencios administrativ soluționate anterior privind procedura de pre-

vetting este constatat cu autoritate de lucru judecat că, textul „dubii serioase” nu este

compatibil cu formalismul și subiectivismul din partea autorității publice pârâte,

acest standard ține de rezultatul evaluării probei pentru a putea fi considerată stabilită

o circumstanță de fapt la nivel ridicat de probabilitate, altul decât standardul în afara

oricărui dubiu.

Comisiei, veridice contextului social-economic al Republicii Moldova, atunci

probabilitatea că un fapt a fost într-un fel sau altul balansează, iar orice dubiu trebuie

tratat în favoarea candidatului, și este un principiu înrădăcinat în idea statului de

drept.

că, în situații similare, Comisia de evaluare a acționat diferit, chiar dacă, pretinsele

încălcări sunt similare.

constituționale fundamentale ale Constituției și acordă un drept subiectiv. Interzice

tratarea acelorași fapte în mod inegal sau a lucrurilor inegale în același mod, cu

excepția cazului în care o abordare diferită ar fi justificată în mod obiectiv. Această

formulare tradițională definește, de asemenea, structura de bază controversată și,

prin urmare, secvența de examinare. Întrebarea de bază este întotdeauna justificarea,

adică dacă ponderea tratamentului (ne) egal este compensată de motivele de fapt

relevante. Gradul de justificare cerut variază în funcție de gravitatea materială a

tratamentului inegal și poate varia de la un simplu test arbitrar la un test bazat pe

aspecte de proporționalitate.

bancare, menționează că Comisia pe parcursul evaluării a fost preocupată de:

Nedeclararea unor economii în numerar pentru 2021 și 2022; Nedeclararea unor

porțiuni de venit pentru anii 2016 – 2022; Nedeclararea conturilor bancare în anul

2018.

reclamantul consideră că chestiunile de fapt abordate de Comisie nu se ridică la

nivelul de severitate pentru ca să fie constatate „dubii serioase” privind

conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară și etică, conform art.

8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022.

candidatul a primit o donație substanțială de la părinții săi în sumă de 500.000 MDL

(est. 23.900 EUR). Donația a fost efectuată în mai multe tranșe, ultima tranșă a

donației având loc în „septembrie sau octombrie 2021”, conform candidatului.

Donația a fost declarată de către candidat în declarația anuală de avere și interese

personale pentru anul 2021 („declarația anuală”) depusă la Autoritatea Națională de

Integritate („ANI”) în martie 2022 ”.

și existența donației respective. Cu această ocazie, reclamantul comunică că, la

soluționarea unor cauze de contencios administrativ anterior, Completul de judecată

special a reținut că conform art. 22 alin. (2) din Codul administrativ drept fapt

notoriu și element cultural național ca, părinții să-și ajute copii, iar copii la rândul

lor să-și ajute părinții. Acest fapt este o expresie a principiului solidarității dintre

membrii familiei, profund înrădăcinat în tradiția și cultura națională. Elementele de

tradiție și cultură definesc conceptul politico-juridic de popor (națiune) ca element

al statului, și pe cale de consecință suveranitatea națională a cărui titular este

poporul. Completul de judecată special a subliniat că, neonorarea de către stat a

sarcinii constituționale de a lua măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai

decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea, lui și familiei lui, cuprinzând hrana,

îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare,

nu exclude posibilitatea de solidaritate economică, financiară și materială între

persoane bazată pe relații de familie, prietenie și altele similare.

fost declarată conform prevederilor procedurale stabilite de Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și intereselor personale.

donația respectivă în sumă de 500.000 MDL conform cerințelor din Capitolul V,

Secțiunea C a acelui formular, în declarația sa anuală pentru anul 2021 depusă la

ANI în martie 2022.

de avere a unor conturi bancare, sume de bani, aparținând candidaților și a ajuns la

concluzii diametral opuse celor din decizia contestată de reclamant.

integrității etice a unui candidat, Comisia poate lua în considerare seriozitatea sau

gravitatea, contextul adiacent și premeditarea asociată oricărui incident de integritate

etică și, în cazul incidentele minore, dacă a existat o perioadă de timp suficientă fără

incidente ulterioare.

inclusiv, dar fără a se limita la următoarele: dacă incidentul a fost un eveniment

singular; lipsa unor prejudicii sau producerea de prejudicii nesemnificative în adresa

intereselor private sau publice (inclusiv încrederii publice) - cum ar fi o încălcare

obișnuită a regulamentului rutier; sau care nu este percepută de către un observator

obiectiv drept atitudine lipsită de respect față de ordinea socială care decurge din

nerespectarea regulilor și reglementărilor.

scopul de a ascunde faptul că a primit această sumă de bani; ANI nu a constatat

încălcarea de către reclamant a regimului declarării averilor și intereselor personale

în această privință; chiar dacă potrivit Legii nr. 26/2022, Comisia nu este legată de

concluziile unor autorități publice, totuși, la caz, absența unor concluzii diferite a

ANI urma a fi luată în calcul de către Comisie în favoarea reclamantului; luarea în

calcul a neincluderii în declarație a economiilor de numerar, cu efect negativ pentru

cariera reclamantului, putea fi făcută de Comisie doar dacă: ar fi fost o practică

obișnuită a reclamantului să nu declare economiile de numerar; nedeclararea ar fi

fost cu scopul să tăinuiască averea; s-ar fi pus la îndoială veridicitatea donației.

semnificative în adresa intereselor publice, nu poate fi percepută de către un

observator obiectiv drept atitudine lipsită de respect față de ordinea socială care

decurge din nerespectarea regulilor și reglementărilor.

evaluare a constatat că candidatul nu a declarat un împrumutul în declarația anuală.

Și totuși, Comisia de evaluare nu a aplicat legea stricto sensu și nu a constatat

existența unor dubii serioase (art.13 alin.(5) din Legea nr. 26/2022) privind

conformitatea candidatei cu criteriul de integritate financiară, conform art. 8 alin. (4)

lit. a) din Legea nr. 26/2022, referitoare la nedeclararea împrumutului, pe motivul

atenuant că la data depunerii declarației anuale datoria candidatei fusese stinsă. Prin

aceasta Comisia de evaluare, încalcă limitele exercitării discreției administrative

(art. 137 alin. (3) și alin. (4) din Codul administrativ).

reclamantul consideră că concluziile Comisiei sânt neobiective si abuzive.

soția candidatului a primit indemnizații din partea statului român, pentru fiecare

dintre cei doi copii ai lor. Aceste indemnizații erau depuse direct, prin transfer

guvernamental într-un cont bancar din România deschis pe numele soției. Acest

venit nu a fost declarat de candidat în niciuna dintre declarațiile sale anuale depuse

la ANI pentru anii 2016 - 2022, în pofida cerințelor clare ale art. 4 alin. (1) lit. din

Legea nr. 133/2016, care prevede că subiectul declarării urmează să declare

„veniturile obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei,

concubinul/concubina în anul fiscal precedent” și în Capitolul II, punctul 8 al Anexei

nr. 1 la această lege, care prevede că se declară „Venitul obținut din alte surse (pensii,

burse, indemnizații, premii, drepturi de proprietate intelectuală etc.)”. În același

timp, în art. 2 din Legea nr. 133/2016, venitul este definit ca orice beneficiu

financiar, indiferent de sursa de proveniență, obținut de subiectul declarării și de

membrii familiei, de concubinul /concubina acestuia atât în țară, cât și în străinătate.

În pofida clarității prevederilor legale și a formularului oferit în Anexa nr. 1 la legea

respectivă, candidatul din nou a afirmat că i-a fost dificil să înțeleagă modul de

completare a răspunsurilor și, în pofida anilor săi de experiență în domeniul juridic,

el a pretins că a fost derutat de instrucțiunile oferite de personalul ANI”.

nr. 61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii ”Art. 1 (1) Se

instituie alocația de stat pentru copii ca formă de ocrotire a statului acordată tuturor

copiilor, fără discriminare. (2) Beneficiază de alocație de stat pentru copii toți copiii

în vârstă de până la 18 ani”.

a statului roman, acordat copiilor minori. Aceste sume de bani nu aparțin nici

reclamantului și nici soției acestuia, chiar dacă ea este titularul contului bancar unde

aceste alocații se virează de către autoritățile române. Comisia nu a constatat faptul

că neincluderea alocațiilor în declarațiile de avere a reclamantului a fost făcută cu

scopul de a le tăinui de autoritatea națională de integritate. Comisia nu a constatat

faptul că pe conturile bancare ale soției din România ar mai fi existat și alte sume de

bani care nu ar fi provenit din alocația pentru copii minori. Conform Regulamentului

de evaluare, art. 5 alin. (2), la evaluarea acestui aspect, Comisia urma să ia în

considerare lipsa de seriozitate și gravitate a neincluderii alocațiilor copiilor minori

în declarația de avere, lipsa premeditării acestei nedeclarări.

principiului proporționalității, prevăzut de art. 29 din Codul administrativ, pe motiv

că argumentarea autorității și constatările de mai sus sânt nerezonabile

disproporționate în raport cu scopul urmărit.

comunică instanței următoarele aspecte: În decizia contestată Comisia a indicat că

„Contul bancar al candidatului la Banca „M” nu a fost declarat de către acesta în

declarația sa anuală pentru anul 2017, depusă la 29 martie 2018. Nici celelalte

conturi bancare ale sale sau ale soției sale nu au fost declarate”.

lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022, nedeclararea de către

candidat a averii și intereselor personale în modul stabilit de legislație constituie o

necorespundere atât cu criteriul de integritate financiară, cât și cu criteriul de

integritate etică”. Totuși, Comisia și-a permis să se abată de la această regulă în

cazurile în care „datorită informațiilor detaliate și precise și a explicațiilor

convingătoare oferite (de candidat n.n.). Astfel, candidatul a atenuat preocupările

Comisiei cu privire la acest aspect”.

judecat de către Curtea Supremă de Justiție în cauza Miron Aliona contra Comisiei

de evaluare (dosarul nr. 3-9/23).

magistrat candidat în CSM, care deținând unele conturi bancare care nu au fost

declarate în declarațiile anuale, iar candidata a declarat că în declarațiile sale anuale

nu a declarat niciodată conturile bancare, ci a declarat întotdeauna doar sumele care

au constituit venitul său anual. În acel caz, în cursul audierilor din ședința publică,

candidata a confirmat că nu a declarat contul deschis în 2003, care cel mai probabil

era unul salarial, deoarece a uitat de acel cont. Candidata a explicat că, contul deschis

în 2014 a fost de asemenea unul salarial și, întrucât și-a declarat toate veniturile, a

trecut cu vederea prevederile care impun și declararea conturilor bancare.

conturile bancare și a promovat candidata. Astfel, deși, stricto sensu, sânt incidente

prevederile art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr.

26/2022, Comisia a preferat un tratament mai favorabil candidatului respectiv, un

tratament care este total diferit față de cel de care s-a bucurat reclamantul în prezenta

speță.

Codul administrativ care stabilește limitele exercitării discreției administrative, în

mod special, se încalcă alin. (3) și alin. (4) a art. 137 din Codul administrativ.

finalizată în or. Stăuceni, reclamantul comunică că, problema declarării prețurilor

din contractele de vânzare-cumpărare a unor bunuri mobile și imobile a fost frecvent

abordată de Comisie în privința diferitor candidați evaluați.

Comisiei de evaluare (atât Comisia de evaluare a de evaluare a procurorilor cât și

Comisia de evaluare a judecătorilor) au fost neuniforme, diferite în cazuri similare,

fără ca să fie invocat un motiv suficient și excepțional care pentru un observator

obiectiv ar fi suficient să justifice această diferență de tratament, în această parte art.

137 din Codul administrativ la fel este incident.

la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și

procurorilor a constatat că prețul de achiziție declarat a unui automobil procurat de

candidat a fost cu 200000 lei mai mic decât valoarea acestui automobile stabilită de

Serviciul Vamal, totuși explicațiile oferite de candidat au atenuat preocupările

Comisiei cu privire la acest aspect.

suplimentare, Comisia a crezut explicațiile candidatului. Nu există nici un motiv

plauzibil, de ce în cazul reclamantului Comisia nu a crezut explicațiilor

reclamantului.

exercitării abuzive a discreției administrative și inegalității de tratament, în mod

inexplicabil obiectiv și diferit de situația reclamantului, în acel caz, Comisa de

evaluare a concluzionat că „Deși Comisia consideră că este neetic să accepți

includerea unui preț în contractul de vânzare- cumpărare pentru un apartament

despre care candidatul știe că nu este prețul corect, Comisia concluzionează că,

având în vedere circumstanțele specifice din acest caz, incidentul nu atinge nivelul

de gravitate care să constituie o nerespectare a criteriului de integritate etică. În acest

context, Comisia a luat în considerare faptul că implicarea candidatului în

tranzacțiile de cumpărare și vânzare pentru acest apartament constituie un eveniment

izolat, care a avut loc în urmă cu nouă ani și că candidatul a fost transparent în acest

aspect pe parcursul evaluării. De asemenea, Comisia ia în considerare faptul că

implicarea sa în această tranzacție nu a oferit niciun beneficiu financiar

candidatului”.

semnificativ mai formalistă, severă și subiectivistă în situația sa de către Comisia de

evaluare. Asta în condițiile în care nu există o justificare excepțională pentru o astfel

de diferență de tratament a unor situații similare.

întreprinzător, deținând funcția de procuror, reclamantul comunică instanței de

judecată că nu a practicat niciodată activitate de întreprinzător.

încât pentru a o include în decizie, Comisia urma să dispună de probe incontestabile

în această privință.

administratoarea unei companii și faptul că această companie deține în proprietate

un spațiu comercial subteran cu suprafața de 207 m.p. în mun. Chișinău. Aceste

informații au fost comunicate Comisiei de evaluare. Faptul că mijloacele financiare

de pe conturile salariale ale reclamantului au fost folosite de soția acestuia pentru a

achita servicii comunale aferente acelui spațiu comercial nu constituie o probă

pentru a constata că reclamantul administrează afacerea. Reclamantul comunică că

nu a încheiat un contract matrimonial cu soția, iar mijloacele lor financiare sânt

comune. Asta înseamnă că soția lui era liberă să folosească cardurile salariale ale

soțului pentru orice plăti, fără ca să-și informeze soțul despre asta. Același lucru este

valabil și în privința numerelor de telefon și a emailurilor folosite de soția

reclamantului.

întreprinzător prin intermediar.

practicarea de către un procuror a activității de întreprinzător este un fapt obiectiv

care trebuie probat nu presupus.

explicațiilor reclamantului prin care neagă acest lucru. Aici reclamantul citează

constatările completului de judecată special făcute în cauza Aliona Miron în care

Curtea a constatat că „reclamanta a pus la dispoziția Comisiei toate extrasele

bancare, în care sunt reflectate cheltuielile de construcție, dar în același timp nu a

putut proba fapte inexistente, astfel reclamanta nu a putut proba o negație. Or,

Comisia pornind de la o prezumție falsă, solicită probarea unor circumstanțe

imposibile, fapt ce rezultă din concluzie greșită”.

b) Argumentele pârâtei:

la cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Lazarev, considerând acțiunea

depusă neîntemeiată și care urmează a fi respinsă.

reclamantului în conformitate cu Legea privind unele măsuri aferente selectării

candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor

și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022.

Lazarev la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor

din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor a fost emisă în urma evaluării

realizate cu respectarea în întregime a Legii nr. 26/2022.

succesive, prevăzute de art. 9-12 din Legea nr.26/2022: inițierea procesului:

acumularea datelor inițiale și depunerea declarației de avere și interese personale,

acumularea informației, elucidarea neclarităților depistate, prin solicitarea și

obținerea de la candidat a datelor și informațiilor suplimentare, aprecierea

materialelor acumulate, cu respectarea marjei de discreție a Comisiei.

sa, prevăzute de Legea nr.26/2022. În particular, atunci când a constatat anumite

neclarități, Comisia a oferit reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin

prezentarea datelor și informațiilor suplimentare (în sensul art. 10 alin.(7) din Legea

nr.26/2022), oferind un termen suficient (fapt confirmat implicit de către reclamant

prin prezentarea datelor și informațiilor suplimentare). Mai mult ca atât, atunci când

reclamantul a furnizat documente, acestea au fost luate în considerare de către

Comisie, reclamantului fiindu-i asigurat pe deplin dreptul de a înlătura orice

potențiale suspiciuni privind integritatea sa.

procesului de evaluare. În faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date

și informații, făcând uz de competențele sale legale și cu respectarea obligațiilor

legale. Însă, odată cu apariția unor neclarități și în scopul elucidării acestora,

Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta date și informații

suplimentare.

statutul profesional al candidatului. Comisia nu substituie și nu preia funcțiile

vreunui organ public din Republica Moldova (inclusiv a organelor de urmărire

penală). În speță, Comisia a respectat cu strictețe obiectul mandatului său, fiind

explicită în dispozitivul Deciziei că, Comisia a decis: candidatul nu întrunește

criteriile de integritate financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu

privire la respectarea, de către candidat, a criteriilor de integritate etică și financiară

și, prin urmare, nu promovează evaluarea. Decizia este, deci, în strictă conformitate

cu prevederile art. 13 alin.(5) din Legea nr.26/2022.

stabilite de lege, și anume verificarea integrității etice și a integrității financiare a

candidaților, raportată la criteriile de integritate etică și financiară. Însăși legea

stabilește când, în ce situație, candidatul nu promovează evaluarea, precum urmează:

Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat

existenta unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele

prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.

constatarea Comisiei privind existența dubiilor serioase privind corespunderea

candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară, și posibilitatea

candidatului de a desființa aceste dubii.

reclamantului posibilitatea de a înlătura orice dubiu, prin date și informații

suplimentare. În fiecare dintre adresările sale către reclamant (din 19 iunie 2024, 25

iulie 2024 și 3 septembrie 2024), Comisia a făcut referire la temeiul legal și a oferit

reclamantului posibilitatea prezentării actelor suplimentare.

precum urmează: Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic

pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază

organelor competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă

constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau

procese. Menționează că, în speță, nimic nu îl împiedică pe reclamant să continue

cariera profesională și exercitarea activității sale.

candidatului, rezultă direct și din Nota informativă la proiectul acestei legi, „Reținem

că rezultatul evaluării integrității candidaților la funcțiile de membri ai CSM, CSP

și organele specializate ale acestora nu va avea nici un efect asupra carierei acestora

în calitate de judecători sau procurori. Evaluarea propusă prin intermediul

prezentului proiect se face doar în raport cu funcția pentru care se candidează și nu

are drept scop evaluarea aptitudinilor profesionale ale candidaților”, iar potrivit

prevederilor art.71 alin.(4) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, la

interpretarea actului normativ se ține cont de nota informativă care a însoțit proiectul

actului normativ.

nr.26/2022, or, în urma evaluării integrității etice și financiare a candidatului, în baza

datelor și informațiilor primite de la candidat și terți, Comisia constată dacă există

sau nu dubii serioase privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de

integritate. Legea nr.26/2022 stabilește expres și explicit marja de discreție a

Comisiei la efectuarea constatărilor sale, prin urmare, soluția oferită de Comisie,

prin decizia de constatare a promovării sau nepromovării evaluării, reprezintă o

apreciere, după intima sa convingere, a faptului dacă există sau nu dubii serioase

privind conformitatea candidatului cu criteriile de integritate financiară și etică. Cu

alte cuvinte, Comisia nu constată existenta sau lipsa conformității candidatului cu

criteriile de integritate, ci doar existenta sau lipsa dubii lor serioase privind

conformitatea. Or, anumite circumstanțe faptice ar putea fi suficiente pentru a

constata că există dubii serioase privind conformitatea, dar în același timp, ar putea

fi insuficiente pentru a constata lipsa de conformitate.

serioase cu privire la conformitatea reclamantului cu criteriile de integritate etică și

financiară ține de oportunitatea Deciziei.

justiției care poate examina actul administrativ numai sub aspectul legalității lui,

inclusiv pentru conformarea acestuia scopului legii. Asta deoarece oportunitatea

actului administrativ derivă din capacitatea pe care o are organul care emite actul de

a alege, dintre mai multe soluții posibile și egale, în aceeași măsură pe cea care

corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut. Dacă legalitatea

face trimitere la litera legii, apoi oportunitatea urmărește corespunderea cu spiritul

legii.

publică trebuie să respecte legalitatea, dar, în același timp, ea are nevoie și de o

anumită libertate de acțiune, ținând seama de faptul că unele măsuri nu pot fi

apreciate pe cale generală, ci doar în contact direct cu realitatea administrativă,

fiindu-i, astfel, lăsat chiar prin lege un anumit grad de libertate de a alege între mai

multe soluții posibile și care este cunoscut în doctrină ca fiind puterea discreționară

a administrației.

apreciind în baza criteriilor de conformitate stabilite de Legea nr.26/2022, raportate

la circumstanțele de fapt rezultate din datele și informațiile acumulate (inclusiv cu

concursul reclamantului), dacă există sau nu dubii serioase privind conformitatea

reclamantului cu criteriile de integritate etică și financiară. Decizia emisă în acest

sens reprezintă realizarea acestei puteri discreționare care nu poate fi supusă unui

control judiciar.

s-ar referi la cazurile unor acțiuni deosebit de arbitrare și inoportune ale emitentului

care conduc la ilegalitate. Așa zisa oportunitate care să poată face obiectul

controlului instanței se referă la situațiile în care starea de inoportunitate este atât de

flagrantă încât ar conduce la ilegalitate, respectiv emiterea actului prin deturnare de

putere sau cu încălcarea competenței.

Curții Supreme de Justiție, or reclamantul nu a argumentat din ce motiv constatările

din alte decizii ale CSJ ar fi aplicabile în prezenta cauză. Dimpotrivă, reclamantul

invocă în mod general anumite extrase din câteva decizii ale CSJ fără nici o

explicație aferentă relevanței acestora. Totodată, constată că reclamantul omite să

invoce în fața instanței și altă jurisprudență a CSJ, unde aceasta în egală măsură a

făcut o serie de constatări pe marginea cauzelor referitoare la deciziile emise urmare

a evaluării efectuate în baza Legii nr.26/2022. Consideră că reclamantul urma să

acționeze cu bună-credință și să invoce în mod obiectiv jurisprudența CSJ care are

ca obiect verificarea legalității deciziilor emise în urma evaluărilor realizate conform

Legii nr.26/2022.

conceptului „dubii serioase” prevăzut de Legea nr.26/2022. De fapt, contrar

alegațiilor reclamantului, notează că deși noțiunea de „dubiu serios” nu este definită

în Legea nr.26/2022, acest fapt nicidecum nu constituie un temei de a oferi

interpretări eronate a acestei noțiuni, or este evident că înțelegerea noțiunii de dubiu

serios poate fi dedus din sensul obișnuit al acestor cuvinte.

unui termen contestat poate fi dedus nu doar cu ajutorul consultanței juridice de

specialitate, ci si din sensul obișnuit al acestuia (a se vedea Berardi și Mularoni v.

San Marino, 10 ianuarie 2019, §54)9. Astfel, înalta Curte a stabilit că instanțele

judecătorești pot stabili caracteristicile esențiale ale obligațiilor pecuniare doar în

baza textului care îl specifică, adică prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare

lingvistică. (pct. 29 din Decizia nr. 122/2019).

Constituțională a analizat noțiunea de dubiu serios, constatând caracterul

constituțional al acesteia și statuând că: „Curtea constată că textul criticat instituie

un standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel, atunci când Comisia

de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat, ea trebuie să

constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea criteriilor de

integritate etică și financiară de către candidat, stabilite de articolul 8 din Lege.

Curtea reține că definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil utilizarea

unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de legislator urmărește

să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor evaluării.”

prevederile Codului administrativ și anume Cartea I (Dispoziții generale) și Cartea

II (Procedura administrativă). Aceste norme însă nu sunt aplicabile în speță, în

virtutea prevederile speciale din Legea nr.26/2022, or potrivit art.14 alin.(6) din

Legea nr.26/2022, Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă

în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite

prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare,

alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. Constată că, doar

procedura de judecare a cauzelor și anume procedura contenciosului administrativ

(Cartea III) din Codul administrativ sunt aplicabile în speță; nu și prevederile din

Codul administrativ care reglementează procedura administrativă (Cartea II); iar în

raport cu procedura în fata Comisiei, se aplică prevederile legii speciale (Legea

nr.26/2022) și Regulamentul Comisiei.

judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative nr. 252/2023:

”Comisiile de evaluare (inclusiv Comisia de evaluare a procurorilor) nu sunt

autorități publice în sensul prevederilor Codului administrativ. Activitatea acestora

nu este publică, cu excepțiile stabilite de prezenta lege și de regulamentele de

organizare și funcționare ale acestora. Astfel, fiind cert că prevederile Codului

administrativ (Cartea I si II) nu sunt aplicabile în prezenta cauză din motiv că

Comisia nu este o autoritate publică în sensul Codului administrativ.

emită o decizie favorabilă de promovare a reclamantului, or, Comisia are o anumită

marjă de discreție, pe care a respectat-o corespunzător. În virtutea prevederilor art.10

alin.(9) din Legea nr. 26/2022, Comisia apreciază materialele acumulate cu

concursul candidatei și terțelor persoane după intima sa convingere. În aprecierea

sa, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu competențe în

domeniul respectiv - art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26/2022. Or, în caz contrar ar

rezulta că Legea nr. 26/2022 s-ar aplica mecanic în sensul că toți candidații ar trebui

în mod obligatoriu promovați. O astfel de concluzie este însă contrară scopului Legii

nr. 26/2022, așa cum el a fost definit chiar de lege (preambul, art. l) și explicat în

Nota informativă aferentă, de care, se va ține cont la interpretarea legii, inclusiv în

judecată.

ridica la nivelul de severitate pentru ca să fie constatate dubii serioase, însă atrage

atenția că această chestiune reprezintă un aspect de oportunitate care nu poate fi pus

în discuție din punctul de vedere a legalității Deciziei. Asta deoarece pretinsa lipsă

a nivelului de seriozitate nicidecum nu poate fi calificată drept o circumstanță care

ar putea duce la promovarea reclamantului și nici o eroare procedurală gravă care ar

fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare. Prin urmare, această

chestiune nu poate fi pusă în discuție, fiind irelevantă pentru analiza legalității

Deciziei.

circumstanțele din cauza Chironeț, or în cauza Chironeț, candidata nu a declarat

împrumutul în anul 2021, deoarece soldul împrumutului era mai mic de 15 salarii

medii lunare pe economie, astfel că, legea nu o obliga să declare această datorie; însă

în prezenta cauză reclamantul avea o atare obligație în ceea ce privește economiile

în numerar. Prin urmare, cert fiind în prezența a două cauze diferite, or în cealaltă

speță candidata nu avea obligația legală de declarare, spre deosebire de prezenta

cauză în care este cert că reclamantul avea o atare obligație (fapt confirmat însăși de

către acesta).

circumstanțele din cauza Lealin, or, în cauza Lealin, candidatul a prezentat mai

multe documente care au confirmat poziția acestuia, inclusiv contractul de vânzare-

cumpărare, dar și mai multe fotografii făcute înainte și după reparații și revopsire

(care arătau de ce automobilul avea o valoarea atât de mică). Astfel, nu corespund

adevărului alegațiile reclamantului precum că este de remarcat că în acel caz că de

candidatul nu a oferit acte sau documente suplimentare, Comisia a crezut explicațiile

candidatului.

care ar permite înlăturarea dubiilor Comisiei cu privire la valoarea imobilului.

Șova Nicolae (decizia CSJ nr.3-8/24 din 25.11.2024, pct. 215): ”Instanța de judecată

conchide că dubiile Comisiei în privința acestui aspect nu au fost înlăturate în ședința

de judecată. Avocatul reclamantului s-a axat asupra problemei neprezentării de către

Comisie a informației obținută de la compania ,,LARA ”, pusă la baza dubiilor

respective, însă a omis să prezinte probe, obținute de la alte agenții imobiliare sau

portaluri de vânzări imobiliare, prin care să confirme/infirme preturile reale existente

pe viată în perioadele de referință”.

chestiunii privind nedeclararea indemnizațiilor pentru anii 2016-2022), or în speță

este aplicabilă legislația Republicii Moldova care expres stabilește că veniturile

includ și indemnizațiile. În plus, faptul că indemnizațiile reprezintă un ajutor de stat

nu exclude faptul că acestea pot fi calificate drept venituri din perspectiva legislației

aferente declarării averii și intereselor. Nu în ultimul rând, faptul că aceste ajutoare

se acordă cu un anumit scop (i.e. în interesele copilului), nu înseamnă că mijloacele

bănești nu reprezintă proprietatea părinților care le primesc.

probațiunii, insistând că Comisia nu poate opera cu sintagme de ”dubii serioase”, or

practicarea de către un procuror a activității de întreprinzător este un fapt obiectiv

care trebuie probat nu presupus.

de evaluare sarcina probațiunii trece asupra candidatului, or prezentarea datelor și

informațiilor suplimentare este un drept al candidatului, însă neexercitarea acestuia

riscă să inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu

întrunește criteriile de integritate.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Decizia Comisie de evaluare a procurorilor

nr. 18 din 7 noiembrie 2024, a fost notificată și recepționată de către reclamantul

Octavian Lazarev la 20 noiembrie 2024. Astfel, în speță reclamantul a respectat

prevederile art. 14 alin.(1) din Legea nr. 26/2022, deoarece cererea de contestare a

fost depusă la 25 noiembrie 2024.

special învederează că, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de

contencios administrativ tine cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei

jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivarea hotărârilor judecătorești

nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. Garcia

Ruiz v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și, pentru

comparație, Petrovic și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special argumentele cu

privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului (hot. Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine; Paun Jovanovic v. Serbia,

2023, §108).

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 26/2022

Codul administrativ sunt legi organice. Legea nr. 26/2022 a fost votată în lectură

finală după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a deciziilor Comisiei de evaluare și de

examinare a contestației împotriva deciziilor adoptate în temeiul Legii nr. 26/2022.

Așa, Legea nr. 26/2022 este una specială. Din motivele expuse supra și prin prisma

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, prioritatea normelor din Legea nr. 26/2022

nu poate genera în această cauză discuții.

Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a

candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora este

reglementată de o lege adoptată de Parlament în anul 2022, după consultarea repetată

cu Comisia de la Veneția. Legea a fost adoptată pentru a asigura integritatea inter

alia a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale

procurorilor și a spori încrederea publică în sistemul de justiție. Comisia de la

Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării externe și a admis că, în contextul

Republicii Moldova, aceasta ar putea avea loc.

este într-o oarecare măsură diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce

privește termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor emise de Comisie,

procedura contenciosului administrativ, etc. Având în vedere că Legea nr. 26/2022

este o lege specială în raport cu Codul administrativ, prevederile Legii nr. 26/2022

au prioritate față de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 26/2022 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 26/2022. Or, excluderea

integrală de la aplicare a Codului administrativ este imposibilă din punct de vedere

al rolului central și legăturii organice a Codului administrativ cu

domeniile/subdomeniile dreptului administrativ.

b. Sarcina probațiunii în cadrul evaluării externe

sarcina probațiunii trece asupra candidatului pe parcursul procesului de evaluare. În

faza inițială este în obligația Comisiei de a acumula date și informații, făcând uz de

competențele sale legale (art. 6 din Legea nr. 26/2022) și cu respectarea obligațiilor

legale (art. 7 din Legea nr. 26/2022). Însă, odată cu apariția unor neclarități și în

scopul elucidării acestora, Comisia oferă candidatului posibilitatea de a prezenta

date și informații suplimentare (art. 10 alin. (7) din Legea nr. 26/2022). Prezentarea

datelor și informațiilor suplimentare este un drept, nu o obligație, a candidatului (art.

12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022), însă neexercitarea acestui drept (prin refuz, fățiș

sau tacit, ori prin prezentarea unor date incomplete sau neconcludente) riscă să

inducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește

criteriile de integritate (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022). Respectiv, este în

interesul candidatului să preia sarcina probațiunii, iar acest transfer legislativ nu

numai că nu încălcă, dar și protejează efectiv drepturile candidatului.

candidat a fost dezvoltată la nivel internațional. Astfel, Comisia Europeană pentru

Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția) a remarcat că într-un sistem de vetting

și verificări de integritate, poate fi perfect legitim să se transfere sarcina probei de la

stat la judecătorul/procurorul care solicită recrutarea sau ocuparea unei funcții

(Opinia Comisiei de la Veneția nr. 1064/2021 din 09 februarie 2022 cu privire la

dezvoltarea procesului de vetting în sistemul judiciar, Kosovo; §68). Procesul de

redesemnare, pe de altă parte, transformă toți angajații în solicitanți, iar sarcina

probei revine acestor persoane, care trebuie să facă dovada că sunt apte pentru

exercitarea funcției în cauză (ibidem, §95).

probațiunii nu este contrară Constituției, făcând referire la o opinie a Comisiei de la

Veneția. Această inversare a sarcinii probațiunii nu a fost considerată per se arbitrară

nici de către CtEDO (a se vedea hotărârile Xhoxhaj vs Albania, 2021, §352 și

Sevdari vs Albania, 2022, §130).

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

Justiție poate admite contestația doar dacă constată că, în cadrul procedurii de

evaluare, au fost admise „unele erori procedurale grave, care afectează caracterul

echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la

promovarea evaluării de către candidat”. Această prevedere a apărut în Legea nr.

26/2022 după o hotărâre a Curții Constituționale din 14 februarie 2023, în care s-a

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei de evaluare pentru „erori

de procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin vs Turcia (2020). În §131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă să

examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau de

drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost soluționată

în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă concluzie a Comisiei.

contestațiilor depuse conform Legii nr. 26/2022 este una mai limitată decât cea

prevăzută de Codul administrativ.

Legea nr. 26/2022, iar celelalte temeiuri prevăzute de Codul administrativ pentru

anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

Comisiei. Prin urmare, Curtea Supremă de Justiție poate conchide în aceeași cauză

că unele dubii serioase constatate de Comisie nu există, iar alte dubii există.

Existența unui singur dubiu este suficient pentru nepromovarea evaluării externe.

După cum rezultă din art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022, Curtea Supremă de

Justiție nu poate admite contestația dacă constată existența cel puțin a unui dubiu

prevăzut la art. 8 alin. (2)-(5) al acestei legi.

reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată special nu

va da apreciere tuturor argumentelor invocate de către reclamantul Octavian Lazarev

în cererea de contestare, ci va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile

statuate de către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și

anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia de

evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare, precum și

celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau conduce la

promovarea evaluării de către candidatul Octavian Lazarev.

Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare nu constată dacă un candidat întrunește sau

nu criteriile de integritate și/sau existența a careva încălcări ale candidaților, ci doar

existența sau lipsa unor circumstanțe faptice suficiente ce permit să se ajungă la

concluzia că există dubii serioase privind conformitatea candidatei cu criteriile

legale de integritate sau, după caz, insuficiente pentru a constata lipsa de

conformitate.

privind necorespunderea candidatului cu criteriile de integritate etică și financiară,

aceasta acordă candidatului posibilitatea de a desființa aceste dubii, prin darea de

explicații la întrebările formulate și prezentarea probelor în susținerea poziției sale.

prin decizia nr. 18 din 7 noiembrie 2024 cu privire la candidatura dlui Octavian

Lazarev, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecție și evaluarea

procurorilor din subordinea Consiliului Superior al procurorilor, în temeiul art. 8

alin. (2) lit. a) și c), alin. (4) lit. a), alin. (5) lit. b) și art. 13 alin. (5) din Legea nr.

26/2022, Comisia a decis că candidatul nu întrunește criteriile de integritate

financiară și etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de

către candidat a criteriilor de integritate etică și financiară și nu promovează

evaluarea.

a. Nedeclararea economiilor în numerar, a venitului și a conturilor bancare:

(i) Nedeclararea unor economii în numerar semnificative pentru anii 2021 și

2022;

(ii) Nedeclararea unor porțiuni din venitul pentru anii 2016-2022;

(iii) Nedeclararea conturilor bancare în anul 2018;

b. Declararea unui preț de cumpărare mai mic pentru o casă parțial finalizată

în or. Stăuceni;

c. Desfășurarea activității de întreprinzător, deținând funcția de procuror:

evaluare, pe marginea aspectelor financiare și etice menționate supra, raportate la

criteriile de evaluare prevăzute la art. 8 din Legea nr. 26/2022, Completul de judecată

special remarcă următoarele.

Procuraturii (CSP), precum și în vederea sporirii încrederii societății în activitatea

organelor specializate ale CSP, dar și, în general, în sistemul justiției, conform

competențelor atribuite în baza Legii nr. 26/2022, Comisia de evaluare avea

obligația să verifice dacă candidatul a Octavian Lazarev nu a încălcat grav regulile

de etică și conduită profesională, dacă nu a admis, în activitatea sa, acțiuni sau

inacțiuni reprobabile, care ar fi inexplicabile din punctul de vedere al unui

profesionist în domeniul dreptului și al unui observator imparțial, dacă în privința

acestuia nu există suspiciuni rezonabile privind comiterea actelor de corupție, actelor

conexe actelor de corupție sau faptelor coruptibile în sensul Legii integrității nr.

82/2017, precum și dacă nu a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor

personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, al restricțiilor și/sau al

limitărilor, dar și dacă averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de

legislație, conform art.8 din Legea nr. 26/2022.

etică și financiară doar atunci când întrunește pe deplin toți indicatorii stabiliți la art.

8 alin. (2)-(5) din Legea respectivă, faptul dat rezultă și din art. 5 alin. (1) din

Regulamentul de evaluare al Comisiei de evaluare.

procurorilor, aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27

mai 2016, procurorii se află în serviciul societății, sunt responsabili de conduita lor

și au datoria ca prin fiecare acțiune și decizie să onoreze jurământul depus,

respectând cele mai înalte standarde de etică și conduită potrivit principiilor stabilite,

printre care și principiul integrității.

înalte standarde de integritate și responsabilitate pentru a asigura încrederea

societății în procuratură (pct. 6.3.1 din Codul de etică al procurorilor).

nedeclararea economiilor în numerar, a veniturilor și a conturilor bancare, (i)

nedeclararea unor economii în numeral semnificativ pentru 2021 și 2022, Completul

de judecată special accentuează că, Comisia de evaluare a constatat că, Octavian

Lazarev în anul 2021 a primit o donație substanțială de la părinții său în sumă de

500.000 MDL. Donația fiind efectuată în mai multe tranșe, ultima transă a donației

a avut loc în septembrie sau octombrie 2021, conform candidatului. Donația a fost

declarată de către candidat în declarația anuală de avere și interese personale pentru

anul 2021 depusă la ANI în martie 2022. În același timp, în pofida cerințelor de la

art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea și anexa nr. 1 la această lege, candidatul nu a declarat

economiile în numerar în sumă de 500.000 MDL conform cerințelor din Capitolul

V, Secțiunea C a acelui formular, în declarația sa anuală pentru anul 2021 depusă la

ANI în martie 2022. Potrivit declarațiilor candidatului către Comisie, el a continuat

să dețină, în numerar, suma de 500.000 MDL pe parcursul anului 2022 și în martie

2023, când a depus declarația pentru anul 2022. Totuși, în pofida cerințelor clare ale

Legii nr. 133/2016 și Anexei nr. l la această lege, candidatul nu a declarat acele

economii în numerar în declarația sa anuală pentru anul 2022 depusă la ANI în

martie 2023. Candidatul a început să declare numerarul abia în declarația pentru anul

2023 (depusă în martie 2024, după ce procesul curent de evaluare începuse deja de

ceva timp).

26/2022) cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate

financiară și etică, conform art. 8 alin. (2) lit. c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din

Legea nr. 26/2022, cu referire la nedeclararea economiilor în numerar în suma de

500.000 MDL în declarațiile sale anuale pentru anii 2021 și 2022, care nu au fost

înlăturate de candidat.

candidatului Octavian Lazarev criteriilor de integritate, prin prisma constatărilor

reținut de către Comisia de evaluare în decizia nr. 18 din 7 noiembrie 2024 și a

argumentelor relevante invocate de către reclamant în cererea de chemare în

judecată, Completul de judecată special consideră că, candidatul Octavian Lazarev

nu a înlăturat dubiile Comisiei de evaluare cu privire la integritatea sa etică și

financiară cu referire la nedeclararea economiilor în numerar, a veniturilor și a

conturilor bancare, (i) nedeclararea unor economii în numeral semnificativ pentru

2021 și 2022.

candidatului cu criteriul de integritate financiară și etică, conform art. 8 alin. (2) lit.

c), alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022, cu referire la nedeclararea

economiilor în numerar în suma de 500.000 MDL în declarațiile sale anuale pentru

anii 2021 și 2022, care nu au fost înlăturate de candidat. Or, în pofida cerințelor din

Legea nr. 133/2016 și Anexa nr. 1 a acestei legi, candidatul nu a declarat economiile

în numeral în sumă de 500.000 MDL, conform cerințelor din Capitolul V, Secțiunea

C a formularului, în declarațiile sale anuale pentru anii 2021 și 2022 depuse la ANI.

Comisia a notat că, din anul 2016 până în anul 2023, soția candidatului a primit

indemnizații din partea statului român, pentru fiecare dintre cei doi copii ai lor.

Aceste indemnizații erau depuse direct, prin transfer guvernamental într-un cont

bancar din România deschis pe numele soției. Acest venit nu a fost declarat de

candidat în niciuna dintre declarațiile sale anuale depuse la ANI pentru anii 2016 -

2022, în pofida cerințelor clare ale art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 133/2016.

reclamant, instanța de judecată constată că, Comisia corect a reținut faptul că,

Candidatul contrat prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 133/2016, care

prevede că subiectul declarării urmează sa declare veniturile obținute de subiectul

declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul fiscal

precedent” și în Capitolul II, punctul 8 al Anexei nr. 1 la această lege, care prevede

că se declară „Venitul obținut din alte surse (pensii, burse, indemnizații, premii,

drepturi de proprietate intelectuala etc.), nedeclararea veniturilor sub formă de

indemnizații în declarațiile sale anuale, pentru o perioadă de șapte ani, din 2016 până

în anul 2022, ridică dubii serioase referitoare la integritatea financiară și etică a lui

Octavian Lazarev.

Comisia de evaluare a reținut că, la 4 ianuarie 2018, candidatul a deschis un cont

bancar la banca „M”, cu un depozit de 100.000 MDL. În comunicarea scrisă cu

Comisia, candidatul a declarat că aceste mijloace reprezintă o parte din venitul

obținut din vânzarea unui automobil Honda. Candidatul a închis acest cont bancar la

data de 7 mai 2018. De asemenea, a remarcat faptul că, la aceste date, candidatul

avea alte șase conturi bancare, cu alte sume, deschise la trei bănci moldovenești. De

asemenea, la datele respective, soția sa avea alte cinci conturi bancare, deschise la

trei bănci moldovenești, precum și contul bancar românesc menționat mai sus.

Contul bancar al candidatului la Banca „M” nu a fost declarat de către acesta în

declarația sa anuală pentru anul 2017, depusă la 29 martie 2018. Nici celelalte

conturi bancare ale sale sau ale soției sale nu au fost declarate. Și aceasta în pofida

cerințelor clare din secțiunea V, partea 1 din anexa nr. 1 la Legea nr. 133/2016,

Comisia având dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile

de integritate etică și financiară, cu referire la nedeclararea de către acesta, în

declarația anuală depusă la 29 martie 2018, a unui cont bancar cu mijloace bănești

care depășeau valoarea a 15 salarii medii lunare, precum și a conturilor bancare

suplimentare, deținute atunci de candidat și de soția sa, dubii care nu au fost atenuate

de candidat.

economiilor în numerar, a veniturilor și a conturilor bancare, respectarea deplină

a prevederilor clare privind declararea averii și a veniturilor din Legea nr. 133/2016

este o responsabilitate fundamentală a funcționarilor publici, inclusiv a procurorilor,

care au obligația de declarare. Nedeclararea subminează obiectivul și intenția unui

regim de declarare a averii. Remarcăm că omisiunile de declarare ale candidatului

vizează sume mari de bani și că aceste omisiuni au avut loc recent. De asemenea,

regimul juridic a fost încălcat în repetate rânduri de către candidat într-o multitudine

de privințe pe parcursul mai multor ani. Totodată, omisiunile de declarare ale

candidatului au continuat chiar și în perioada în care procesul oficial de evaluare a

candidatului la funcția de membru al Colegiului pentru selecție și evaluare a

procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, începuse deja.

conturile bancare, generează dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului

cu criteriile de integritate etică și financiară prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. c), alin.

(4) lit. a) și alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022. Aceste dubii nu au fost atenuate

de către candidat.

reclamantului precum că, la caz nedeclararea economiilor în numerar, a veniturilor

și a conturilor bancare, nu reprezintă un nivel sporit de gravitate care ar duce la

nepromovarea evaluării.

cadrul procedurii de evaluare, cât și în cadrul procedurii judiciare, inclusiv în cererea

de contestare, reclamantul Octavial Lazarev nu a înlăturat dubiile apărute în privința

problemei cu privire la nedeclararea economiilor în numerar, a veniturilor și a

conturilor bancare, în conformitate cu cerințele legale, și nu a combătut probele

dobândite de către Comisia de evaluare. Generalizând ipotezele descrise supra,

Completul de judecată special concluzionează că, din argumentele reclamantului,

prezentate în fața instanței de judecată, nu se constată existența unor circumstanțe

care puteau duce la promovarea evaluării sale în fața Comisiei de evaluare și care ar

justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile

serioase formulate de Comisia de evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022)

cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară conform

art. 8 alin. (4) lit. a) și alin. (5) lit. b) și criteriul de integritate etică conform art. 8

alin. (2) lit. c), din Legea nr. 26/2022 cu referire la nedeclararea economiilor în

numerar, a veniturilor și a conturilor bancare.

economiilor în numerar a fost un eveniment singular, or, în pofida cerințelor legale

reclamantul nu a declarat economiile în numerar în declarația sa anuală pentru anul

2021, precum și nu a declarat aceste economiile în declarație sa anuală pentru anul

2022, astfel la caz nedeclararea economiilor în numerar deținute de către reclamant

nu reprezintă un eveniment singular.

din partea statului român pentru copii minori, nu reprezintă un venit și aceste sume

de bani nu aparțin reclamantului nici soției sale, prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 133/2016, stabilesc că subiectul declarării urmează sa declare veniturile

obținute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina

în anul fiscal precedent” și în Capitolul II, punctul 8 al Anexei nr. 1 la această lege,

care prevede că se declară „Venitul obținut din alte surse (pensii, burse,

indemnizații, premii, drepturi de proprietate intelectuala etc.). În plus faptul că

indemnizația reprezintă un ajutor acest fapt nu exclude responsabilitatea reclamantul

de declarare a acestor indemnizații.

la îndoială corespunderea candidatului cu criteriul de integritate etică.

pentru casă nefinalizată în or. Stăuceni, comisia a constatat că, la 9 iunie 2011,

candidatul și soția sa au cumpărat o casă cu suprafața de 150,9 m.p. și un teren cu

suprafața de 0,05 ha în or. Stăuceni cu 23.120 MDL.

de 61%. Candidatul a menționat că „finalizarea în proporție de 61% a casei (fundație,

acoperiș, structură etc.) includea casa construită în două niveluri, acoperită și cu

pereții interiori.” Comisia consideră, din motivele expuse în prezentul document, că

în privința casei, candidatul a indicat un preț mai mic decât cel achitat cu adevărat.

A subliniat că, prețul contractual al terenului și a construcției, stipulat în contractul

de vânzare-cumpărare din 9 iunie 2011 a fost identic cu valoarea cadastrală a acestor

bunuri (casă și teren) în anul 2011. Conform celor relatate de candidat: „Certificatul

privind valoarea bunului imobil din 2011, pe care l-au obținut vânzătorii, a fost pe

baza inventarierii masive efectuate în Republica Moldova în 1997” . În urma

analizei documentelor cadastrale, s-ar părea că în proporție de 61% casa ar fi fost

construită între anii 2001 și 2005. Această concluzie se desprinde din faptul că

terenul a fost vândut în anul 2001fără nicio mențiune despre o oarecare casă, iar

prima mențiune despre casă apare în Cadastru în anul 2005. Prin urmare, se poate

concluziona, că prețul contractual pentru teren și casă, construită în proporție de

61%, este echivalent cu valoarea terenului singur, așa cum a fost evaluat în anul

de piață a unei case, construită în proporție de 60 - 70%, cu o suprafață totală de

aproximativ 200 m.p. și cu suprafață terenului aferent de 0,06 ha, în mun. Chișinău,

or. Stăuceni, în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2011 era de 815.000 -

950.000 MDL (est. 50.000 - 58.000 EUR). Aceasta este o valoare de aproximativ 50

de ori mai mare decât prețul pe care candidatul a declarat că l-ar fi achitat pentru

casă.

or. Stăuceni de către candidat și soția sa, în anul 2011, a fost de 23.120 MDL.

nu au fost înlăturate în ședința de judecată. Avocatul reclamantului s-a axat asupra

problemei corectitudinii informației obținute de la compania ,,LARA”, pusă la baza

dubiilor respective, însă a omis să prezinte probe, obținute de la alte agenții

imobiliare sau portaluri de vânzări imobiliare, prin care să confirme/infirme prețurile

reale existente pe piață în perioadele de referință a unor bunuri imobile similare.

Totodată, reieșind din explicațiile oferite de către candidat Comisiei de evaluare cu

privire la prețul mic al imobilului, candidatul a răspuns că, prețul de vânzare al

bunului imobil a fost stabilit de către vânzător. La fel a indicat că, reducerea prețului

a fost posibilă din cauza prezenței apelor subterane aproape de suprafață, ceea ce

face multe complicații și incomodități, însă a indicat că careva sisteme speciale

pentru a exclude problema nu a instalat. De asemenea comisia a reținut că,

candidatul a investit ulterior suma de 1.143.880 MDL pentru lucrările de construcție

de finalizare a proporției de 39% din construcție. Deși a furnizat foarte multe

informații cu privire la tipul de îmbunătățiri efectuate la casă, niciuna dintre acestea

nu a avut ca scop rezolvarea problemelor legate de apele subterane; mai degrabă,

după propriile sale cuvinte, „suma de 1.143.880 MDL a fost achitată pentru: „Lucrări

de finisare a casei (39%), în care au intrat uși și ferestre din exterior, tencuiala la

nivel sur interior și exterior, instalarea șapelor pentru podea și conectarea casei la

toate rețelele (apeduct, gaz, electricitate); Lucrări de renovare a casei, care au inclus

schimbarea acoperișului, finisarea fațadei casei, lucrări de decor interior și exterior,

uși din interior, pardoseala, tehnica sanitară și de uz casnic, unele elementele de

mobilier, construcția unei terase în spatele casei și amenajarea teritoriului”.

privește prețul de achiziție a imobilului din or. Stăuceni și factorii care au determinat

stabilirea prețului de vânzare-cumpărare, nu au fost înlăturate de către candidat. În

asemenea circumstanțe, Completul de judecată special consideră că,

neconsecvențele și explicațiile candidatului cu privire la aspectele supuse evaluării

au subminat credibilitatea sa în fața Comisiei de evaluare.

obiectiv este dificil de crezut că prețul de cumpărare indicat de reclamant pentru o

casă cu suprafața de 150,9 m. p și un teren cu suprafața de 0,05 ha în orașul Stăuceni

cu 23.120 MDL, este unul real și nu subestimat.

profesionale, atât în exercitarea atribuțiilor lor, cât și în afara lor, permițând astfel

societății să aibă încredere în justiție. Având în vedere că procurorii acționează în

numele poporului și în interesul public, ei trebuie să fie întotdeauna integri și

întotdeauna să fie conștienți de riscurile corupției și să nu admită aparența unui

comportament corecțional în activitatea sa, iar tranzacțiile cu privire la proprietatea

să fie încheiate într-un mod care să nu provoace îndoieli. Procurorul trebuie să se

comporte întotdeauna, și nu numai în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în mod

onorabil și demn de funcția sa, fiind un exemplu de conduită pentru restul societății.

reținut că anumite încălcări ale funcționarilor publici a obligațiilor cu privire la

declararea averii, pot fi considerate, în general, ca grave. Acestea pot include, printre

altele, nedeclararea principalelor active sau a surselor de venit sau încercări

deliberate de a le ascunde de autorități, incapacitatea de a justifica achiziții majore

prin economii sau resurse legitime și suficiente, deținute la momentul achiziționării;

sau incapacitatea de a justifica un stil de viață excesiv sau cheltuieli extravagante,

care depășesc în mod clar mijloacele legale declarate funcționarului vizat și ale

familiei sale (nr. 40662/19, din 13 decembrie 2022, § 85).

Lazarev nu a desființat dubiile Comisiei de evaluare, ba mai mult ca atât, prin

explicațiile sale, candidata a fortificat dubiile Comisiei, transformându-le în dubii

serioase, aruncând o umbră de îndoială asupra onestității și credibilității candidatului

cu referire la prețul la care candidatul și soția sa ar fi achiziționat casa din or.

Stăuceni. Or, prin prisma art. 5 alin. (4) din Legea nr. 133/2016, responsabilitatea

pentru veridicitatea și deplinătatea informațiilor incluse în declarația averii și

intereselor personale o poartă declarantul, adică persoana care depune declarația.

Respectiv, candidata era responsabilă de informațiile incluse în declarațiile sale

anuale.

deținând funcția de procuror, Completul de judecată special reține constatările

Comisie de evaluare potrivit cărora, conform informației obținute din Registrul de

stat al populației, soția candidatului este proprietara și administratoarea companiei

„V”. Compania sus-menționată deține în proprietate un spațiu comercial subteran cu

suprafața de 207 m.p. în mun. Chișinău.

(„SFS„”), candidatul figurează ca unica persoană de contact dintre SFS și compania

„V”, fiind indicată atât adresa personală de e-mail a candidatului, cât și numărul

personal de telefon al acestuia. Totodată, unul dintre locatarii care închiriază spațiu

de la compania „V”, a confirmat, de asemenea Comisiei că i s-a dat numărul de

telefon personal al candidatului, la care să sune pentru orice comunicare, care ar

putea fi necesară cu privire la probleme legate de spațiul pe care îl închiria. Între anii

2016 și 2022, de pe trei dintre conturile bancare ale candidatului au fost efectuate un

număr de 218 plăti separate pentru servicii prestate către compania „V”. Mai exact,

candidatul a efectuat plăti în numele societății „V” de pe: (1) contul bancar pe care

candidatul își primește salariul de la procuratură, (2) contul bancar pe care candidatul

își primește pensia de la Ministerul Apărării și (3) un cont bancar personal al

candidatului. Aceste plăti au fost efectuate pentru servicii de apă și canalizare,

electricitate, încălzire și securitate pentru spațiul care aparține companiei „V”,

amplasat pe strada „D” din mun. Chișinău. În total, candidatul a achitat suma de

36.926 MDL (est. 1.846 EUR) drept plată pentru aceste servicii prestate către

compania „V”.

contravine prevederilor Codului de etică al procurorilor din 2016, dar și prevederilor

Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratura, implicându-se și desfășurând o activitate

care poate fi interpretată ca fiind antreprenorială în cadrul unei companii comerciale

private, compania „V”, iar aceste acțiuni generează dubii serioase cu privire la

conduita candidatului.

funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată,

precum și cu alte activități remunerate sau neremunerate.

Hotărârea Adunării Generale a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016, procurorul trebuie

să respecte legislația națională și actele internaționale la care Republica Moldova

este parte, principiile judecății echitabile cum sunt prevăzute în articolul 6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a

jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, actele normative ale

Procuraturii, și ale organelor de autoadministrare a procurorilor.

înlăturat dubiile apărute în privința problemei cu privire la pretinsa desfășurare a

activității de întreprinzător, deținând și funcția de procuror, or, argumentele

candidatului că mijloacele financiare de pe conturile sale salariale folosite de soția

acestuia pentru achitarea serviciilor comunale aferente spațiului comercial nu

constituie o probă pentru constatarea că reclamantul administrează afacerea, se

combat prin probele administrate de Comisia de evaluare și menționate supra în

pct.189.

singular, în total în perioada anilor 2016 – 2022 de pe conturile de bancare ale

candidatului au fost efectuate un număr de 218 plăti separate pentru servicii prestate

către compania „V”, în total, candidatul a achitat suma de 36.926 MDL. Plățile erau

efectuate de pe contul bancar pe care candidatul își primește salariul de la

procuratură, contul bancar pe care candidatul își primește pensia de la Ministerul

Apărării și un cont bancar personal al candidatului.

în raport cu alți candidați care au fost evaluați pozitiv în situații similare, Completul

de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție constată că aceasta nu a fost

probată. Astfel, instanței nu i-au fost relevate acele situații comparabile și care ar fi

identice sau aproape identice situației reclamantului, pentru a fi supuse analizei dacă

într-adevăr așa s-a procedat. Astfel, se deduce că sunt absolut neîntemeiate alegațiile

reclamantului, precum că Comisia și-ar fi exercitat discreția sa în mod diferit.

Chironeț cu referire la aspectul nedeclarării economiilor în numerar. Completul de

judecată reține că Octavian Lazarev n-a declarat doi ani la rând economii

impunătoare (în jur de 500 000 lei) și doar cu ocazia inițierii verificării prevetting

le-a menționat. Chironeț Ioana, la rândul său, în 2019 a luat un împrumut de la bancă

în sumă de 140 000 lei pe care l-a stins în 2021. Acest împrumut a fost declarat în

declarațiile pentru 2019 și 2020 și doar în cea pentru 2021 nu a fost menționat,

explicând că nu a făcut-o fiindcă a considerat că nu e necesar odată ce a fost stins în

acel an. Este evident că situațiile nu sunt deloc comparabile pentru a putea fi invocat

tratamentul diferențiat nejustificat (nedeclarare doi ani la rând a unor economii

impunătoare versus nedeclararea o singură dată a unui împrumut care fusese între

stins până la ziua declarării).

referire la aspectul nedeclarării unor conturi în care erau mijloace bănești. Completul

de judecată reține că Octavian Lazarev la 4 ianuarie 2018 a deschis un depozit la o

bancă în sumă de 100 000 lei proveniți din vânzarea unui automobil. Cu ocazia

depunerii delcarației pentru 2017 acest cont bancar n-a fost menționat, la fel cum și

alte șase conturi banacare ale sale și cinci conturi bancare ale soției, cât și contul

bancar romînesc în care erau sume de bani. Chironeț Ioana, la rândul său, în perioada

2012-2015 deținea un cont bancar pe care l-a deschis în 2003 și utilizat ultima dată

în mai 2008. Mai deținea Chironeț Ioana un cont banacar din 2014, salarial, folosit

până în prezent, pe care nu l-a declarat din motivul că eronat considera că nu e cazul

să o facă deoarece declara venitul salarial propriu-zis. Iarăși, este evident că situațiile

nu sunt deloc comparabile pentru a putea fi invocat tratamentul diferențiat

nejustificat (nedeclararea unui cont nefolosit de mult timp și fără rulaj, cât și

nedeclararea unui cont salarial versus nedeclararea a tuturor conturilor pe care le

deținea împreună cu soția pe care erau depozitate mijloace bănești în sumă mai mari

de 15 salarii pe economie).

raport cu Lealin Iurie, Completul de judecată constată că sunt neîntemeiate. Potrivit

estimărilor comisiei Octavian Lazarev a procurat un imobil (teren 0,05 ha și casă de

150,9 m.p., construită în proporție de 61 %), la un preț de circa 50 de ori mai mare

decît cel declarat și recunoscut de către candidat (23 120 lei). Lealin Iurie, împreună

cu soția în 2017 a procurat un teren și o casă la un preț de 980 000 lei, care în viziunea

comisiei ar fi comparabil cu cel de piață, fiind însă mai mic decât cel cadastral, iar

în declarațiile anuale indica tot timpul prețul de cumpărare în loc de cel cadastral.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, Completul de judecată nu percepe în ce

ar consta similititudinea situațiilor pentru a putea da o apreciere dacă tratamentul a

fost diferențiat sau nu.

ce ține de automobilul procurat de ultimul. Or, deși automobilul, potrivit evaluării

în vamă pentru achitarea drepturilor de import ar avea un cost cu circa 200 000 lei

mai mult decât cel menționat în actul de procurare, Lealin Iurie a prezentat poze din

care reiese că mijlocul de transport avea nevoie de reparații substanțiale și că aceste

lucrări au fost efectuate. În acest sens, este evident că nu poate fi comparată situația

procurării automobilului cu procurarea imobilului la un preț prezumtiv de 50 ori mai

mare decât cel recunoscut de candidat.

părții reclamante de a manipula tendențios cu unele date de fapt, comune doar parțial

cu datele altor candidați, dar nu cu toate pentru a se putea susține că situațiile sunt

comparabile, scopul fiind de a se încerca inducerea ideii că candidatul a fost

nejustificat tratat diferențiat în raport cu alții, pentru a obține o soluție pozitivă în

prezenta cauză.

nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea lui

Octavian Lazarev, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și

evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor, a

evaluării în fața Comisiei de evaluare și care ar justifica reluarea procedurii de

evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de

evaluare (art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022) cu privire la conformitatea

candidatei cu criteriul de integritate etică și financiară, conform art. 8 alin. (2) lit. a)

și c) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 26/2022.

în litigiu dedus judecății, nu se regăsesc temeiuri legale de a anula decizia Comisiei

de evaluare a procurorilor nr. 18 din 7 noiembrie 2024 cu privire la reevaluarea lui

Octavian Lazarev, candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și

evaluarea procurorilor din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea

evaluării de către candidată, iar în cadrul procedurii de evaluare și evaluare reluată

nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de evaluare, care să

afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel că cererea de chemare

în judecată depusă de Octavian Lazarev este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de

autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Octavian Lazarev împotriva

Comisiei de evaluare a procurorilor privind anularea deciziei nr.18 din 7 noiembrie

2024 „cu privire la candidatura lui Octavian Lazarev, candidat la funcția de membru

al Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor din subordinea Consiliul

Superior al Procurorilor” și dispunerea reevaluării candidatului

Decizia este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă