2ra-18/24 — repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-18/24 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Direcția de Poliție
mun. Chișinău, reprezentată de Ion Rusu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Liubovi Lupu împotriva Direcției de Poliție municipiului Chișinău,
intervenienți accesorii agentul constatator Ion Cojocaru, Primăria
municipiului Chișinău, cu privire la repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-18/24
PIGD Nr. 2-21168426-01-2ra-04012024)
Recurs declarat după 1 septembrie 2023. Inadmisibilitatea recursului ca urmare a
neinvocării exprese a vreunui temei de admisibilitate în conformitate cu art. 432 alin. (1)
din Codul de procedură civilă, în redacția după 1 septembrie 2023.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. O. Parfeni)
Curtea de Apel Chișinău ( jud. N. Budăi, I. Cotruță, I. Țurcan)
2 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul depus de Direcția de Poliție
mun. Chișinău, reprezentată de Ion Rusu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 noiembrie 2021, Liubovi Lupu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Direcției de Poliție municipiului Chișinău, intervenienți
accesorii Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 16 septembrie 2014,
ora 11:00, a fost reținută de către agentul constatator Ion Cojocaru din cadrul
sectorului Centru, mun. Chișinău, și eliberată la ora 20:30. În timpul reținerii,
i s-a refuzat accesul la un avocat din oficiu, sub pretextul că aceștia pot fi
solicitați doar pe timp de noapte. Totodată, i s-a refuzat inițial accesul la
grupul sanitar, fiind permis ulterior doar în urma intervenției unui echipaj
902 solicitat de nepotul reclamantei.
La eliberare, a fost întocmit procesul-verbal nr. MAI02 655712, în baza
art. 263 alin. (1) Cod contravențional, cu recomandarea aplicării unei amenzi
de 15 unități convenționale. Ulterior, prin decizia nr. 910 din 14 decembrie
2014, Inspectoratul Fiscal i-a aplicat o amendă de 20 unități convenționale.
Prin ordonanța Procuraturii Centru din 9 octombrie 2014 s-a dispus
încetarea procesului contravențional, iar prin hotărârea din 10 decembrie
2018 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău (menținută de instanțele
superioare), au fost anulate atât procesul-verbal, cât și decizia de sancționare,
cu constatarea inexistenței faptei contravenționale.
În drept, reclamanta își întemeiază acțiunea pe prevederile art. 2036
Cod civil, precum și Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și
instanțelor judecătorești, solicitând obligarea Direcției de Poliție
1
municipiului Chișinău, prin intermediul bugetului local – Direcția Generală
Finanțe a Consiliului municipiului Chișinău, la plata sumei de 10.000 lei cu
titlu de despăgubire morală.
Prin încheierea protocolară din 18 ianuarie 2022, instanța a dispus
atragerea în calitate de intervenient accesoriu a agentului constatator Ion
Cojocaru, din cadrul Direcției de Poliție municipiului Chișinău (f.d. 39-40).
La 17 februarie 2023, reclamanta Liubovi Lupu a înaintat o cerere prin
care a solicitat atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a
Primăriei municipiului Chișinău, și excluderea Ministerului Justiției din
proces (f.d. 59).
La 17 februarie 2023, reclamanta a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Direcției de Poliție municipiului Chișinău, având ca intervenient
accesoriu Primăria municipiului Chișinău, solicitând încasarea sumei de
10.000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral, de la bugetul
local, urmare a reținerii nelegale și sancționării contravenționale abuzive
(f.d. 60-64).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 4 mai 2023, a
fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Liubovi Lupu
împotriva Direcției de Poliție municipiului Chișinău, intervenienți accesorii
agentul constatator Ion Cojocaru, Primăria municipiului Chișinău, cu privire
la repararea prejudiciului moral, ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 31 mai 2023, Liubovi Lupu a depus o cerere de apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 mai 2023, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei
noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Liubovi Lupu. S-a casat hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 4 mai 2023, și s-a emis o nouă hotărâre, prin
care: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Liubovi
Lupu împotriva Direcției de Poliție municipiului Chișinău, intervenienți
accesorii agentul constatator Ion Cojocaru, Primăria municipiului Chișinău
2
cu privire la repararea prejudiciului moral. S-a încasat de la Direcția de
Poliție municipiului Chișinău în beneficiul reclamantei Liubovi Lupu
prejudiciul moral în mărime de 3000 lei. În rest, cererea de chemare în
judecată s-a respins, ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în temeiul art. 1 și
art. 2 din Legea nr. 1545/1998, statul este obligat să repare prejudiciile
cauzate prin acțiuni sau inacțiuni ilicite comise de organele de urmărire
penală, de procuratură sau instanțele de judecată în cadrul proceselor penale
și contravenționale. În sensul legii, se consideră acțiuni ilicite inclusiv
reținerile și sancțiunile contravenționale aplicate cu încălcarea normelor
procedurale și materiale.
Conform art. 3 alin. (1) din aceeași Lege, sunt reparabile prejudiciile
cauzate de: reținerea contravențională ilegală, aplicarea ilegală a amenzii
contravenționale, alte acțiuni procedurale care limitează drepturile
persoanelor.
Potrivit art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1545/1998, repararea
prejudiciului se face din bugetul autorității publice responsabile, iar dacă
prejudiciul a fost cauzat de un organ întreținut din bugetul local, repararea
are loc din contul acestui buget.
În raport cu Legea nr. 320/2012 privind activitatea Poliției și statutul
polițistului și Regulamentul aprobat prin HG nr. 547/2019, rezultă că
Direcția de Poliție a municipiului Chișinău este o subdiviziune teritorială cu
personalitate juridică a Inspectoratului General al Poliției, având patrimoniu,
cont trezorial și răspundere juridică proprie.
Prin urmare, Direcția de Poliție municipiului Chișinău este
responsabilă pentru prejudiciul cauzat reclamantei Liubovi Lupu, urmare a
reținerii nelegale și a aplicării ilicite a sancțiunii contravenționale.
Instanța a constatat că, la data de 16 septembrie 2014, reclamanta a
fost reținută timp de peste 9 ore (11:00–20:30), fără întocmirea unui proces-
verbal de reținere, iar ulterior a fost sancționată în baza unui proces-verbal
întocmit contrar legii. Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, procesul-verbal și decizia de sancționare au fost
anulate, cu încetarea procesului contravențional, din motivul că nu există
fapta contravenției.
3
Instanța de apel a reținut că aceste fapte întrunesc elementele unui
prejudiciu moral reparabil, constând în suferințele psihice cauzate de
privarea ilegală de libertate și de etichetarea nejustificată ca făptuitor
contravențional.
Ținând cont de criteriul echității, precum și de durata reținerii și
încălcările procedurale suferite, instanța a apreciat că o despăgubire în sumă
de 3.000 lei este justă și proporțională, fiind capabilă să aducă o satisfacție
echitabilă reclamantei. În rest, cererea a fost respinsă, întrucât valoarea
despăgubirii morale trebuie stabilită nu doar în funcție de gravitatea
prejudiciului, ci și în baza unui criteriu de echitate, pentru a evita acordarea
unei compensații excesive.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 4 ianuarie 2024, Direcția de Poliție municipiului Chișinău,
reprezentată de Ion Rusu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 31
octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei
instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
În susținerea recursului a invocat dezacordul față de decizia instanței
de apel, care a admis acțiunea privind repararea prejudiciului moral intentată
Liubovi Lupu, invocând următoarele:
Instanța de apel eronat a reținut dispozițiile art. 1998, 2025 și 2036 din
Codul civil și art. 3 și 13 din Legea nr. 1545/1998, fără a constata că acțiunea
apelantei nu a fost intentată în baza acestei legi, act legislativ special care
reglementează exclusiv cazurile de răspundere patrimonială a statului pentru
prejudiciile cauzate în procesele penale și contravenționale. Or, conform art.
6 din Legea 1545/1998, dreptul la despăgubire apare doar în baza unei
hotărâri definitive de achitare sau încetare a urmăririi
penale/contravenționale pe temeiuri de reabilitare – condiții neîndeplinite în
prezenta cauză.
Deși procesul-verbal privind contravenția a fost anulat, instanța nu a
reținut, printr-o hotărâre definitivă, caracterul ilicit al acțiunilor autorității
constatatoare, conform cerințelor exprese ale art. 384 alin. (3¹) Cod
contravențional. Așadar, nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru
atragerea răspunderii statului sau a autorității competente.
Instanța de apel a extins eronat sfera răspunderii patrimoniale a
statului, atribuind responsabilitatea Direcției de Poliție municipiului
4
Chișinău ca persoană juridică distinctă, deși potrivit legii, reprezentantul
statului în astfel de cauze este Ministerul Justiției. Reclamanta nu a invocat
în mod expres temeiul legal aplicabil (Legea 1545/1998), iar o astfel de
cerere trebuia adresată exclusiv împotriva instituției competente.
Recurentul subliniază că apelanta nu a prezentat dovezi obiective
privind suferințele psihice invocate. Simpla anulare a unui proces-verbal
contravențional nu echivalează cu o atingere gravă adusă drepturilor
nepatrimoniale, cum sunt cele la libertate, demnitate sau reputație. Conform
art. 2037 Cod civil și pct. 25 din Hotărârea Plenului CSJ nr. 9/2006,
despăgubirea pentru prejudiciu moral trebuie fundamentată pe date
obiective, nu doar pe aprecierea subiectivă a persoanei vătămate.
Se atrage atenția asupra existenței unei alte cauze (nr. 2-26488/21),
soluționată de Judecătoria Chișinău, prin care Liubovi Lupu a obținut deja
despăgubiri morale de la Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, este discutabil dacă
acordarea unei noi despăgubiri nu ar reprezenta o dublă reparație, în lipsa
unui temei legal distinct și valid.
Fapta agentului constatator de a întocmi un proces-verbal nu poate fi
calificată drept ilicită în absența unei hotărâri care să stabilească abuzul sau
excesul de putere. Conform codului contravențional, agentul are obligația de
a constata fapta și de a iniția procedura, acțiuni ce intră în sfera atribuțiilor
sale legale și nu atrag răspundere în sine.
Recurentul solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere lipsa temeiului
legal aplicabil (Legea nr. 1545/1998), absența unei hotărâri definitive care
să stabilească caracterul ilicit al actului constatator, lipsa probelor privind
suferințele psihice reale și inexistența răspunderii directe a Direcției de
Poliție municipiului Chișinău.
Prin referința depusă la 16 mai 2024, reclamanta Liubovi Lupu, a
solicitat respingerea cererii de recurs depusă de Direcția de Poliție
municipiului Chișinău, și menținerea deciziei din 31 octombrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate
5
modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023,
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul
normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate
a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
Recursul declarat de Direcția de Poliție municipiului Chișinău, va fi examinat
prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind
tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
MOTIVAREA INSTANȚEI
6
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 31
octombrie 2023. Copia deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la 28 decembrie 2023, inclusiv prin intermediul
poștei electronice la 28 decembrie 2023 (f.d.148-149). Astfel, recursul
declarat la 4 ianuarie 2024 (f.d.151-158), este în termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, în
redacția în vigoare de la 1 septembrie 2023, recursul este admisibil numai
dacă vizează unul dintre temeiurile expres prevăzute de lege. Deși recursul a
fost formulat ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, autorul acestuia
nu a indicat în mod expres niciunul dintre temeiurile menționate la art. 432
alin. (1), limitându-se la invocarea unor critici generale față de interpretarea
și aplicarea normelor de drept substanțial.
Recurenta susține că instanța de apel ar fi aplicat greșit Legea nr.
1545/1998, întrucât acțiunea nu a fost întemeiată în mod explicit pe această
lege, iar condițiile prevăzute de art. 6 din aceasta (încetarea procesului
contravențional pe temei de reabilitare) nu ar fi fost îndeplinite. Această
critică exprimă un dezacord asupra temeiului juridic aplicabil, dar nu indică
vreo contradicție cu jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție, sau
vreun alt temei de admisibilitate. Instanța de apel corect a reținut
aplicabilitatea Legii nr. 1545/1998, în temeiul deciziei de încetare a
procesului contravențional ca urmare a constatării inexistenței faptei
contravenționale. Raționamentul instanței de apel se încadrează în limitele
unei interpretări rezonabile, fără a putea fi calificat drept arbitrar sau vădit
nerezonabil.
Distinct, în dezvoltarea recursului, Direcția de Poliție a mun. Chișinău,
a afirmat că nu există o hotărâre definitivă care să constate caracterul ilicit al
acțiunilor agentului constatator, ceea ce ar exclude repararea prejudiciului.
Contrar celor afirmate, instanța de apel și-a întemeiat soluția sa pe hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2018, care anulează
procesul-verbal contravențional, din motiv că nu există fapta contravenției,
element ce presupune o constatare indirectă a caracterului ilegal al acțiunilor
agentului constatator.
Argumentul privind inexistența calității procesuale pasive a Direcției
de Poliție municipiului Chișinău ignoră dispozițiile Legii nr. 320/2012 și ale
HG nr. 547/2019, reținute corect de instanța de apel, potrivit cărora Direcția
7
de Poliție este o entitate cu personalitate juridică distinctă și cont bugetar
propriu. Acest argument, a fost tranșat anterior prin încheierea CSJ 2ra-
497/24.
Distinct, recurenta critică aprecierea probelor, susținând că nu au fost
prezentate dovezi obiective ale suferinței morale. Această obiecție ține
exclusiv de modul de valorificare a probelor și de stabilirea cuantumului
despăgubirii, aspecte ce intră în marja de apreciere a instanței de apel și nu
sunt supuse controlului în recurs.
Completul de judecată remarcă că argumentele recursului se
circumscriu unei critici de legalitate formală, însă nu se încadrează în
niciunul din temeiurile limitativ prevăzute la art. 432 alin. (1) Cod de
procedură civilă. Simplul dezacord cu raționamentul instanței de apel, în
lipsa indicării unui temei exact, nu este suficientă pentru admiterea
recursului.
Instanța de recurs nu este un al treilea grad de jurisdicție care să
reevalueze complet cauza, ci un filtru de legalitate care operează exclusiv în
limitele strânse ale art. 432 Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de Direcția de Poliție municipiului
Chișinău, reprezentată de Ion Rusu, împotriva deciziei din 31 octombrie
2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Gheorghe Stratulat
8