2r-199/25 — Declararea nulității actului juridic și recunoașterea dreptului de proprietate

La 18 mai 2020, Anatolie Galbur a depus cerere de chemare în judecată privind declararea nulității actului juridic și recunoașterea dreptului de proprietate.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 8 aprilie 2024 s- a admis parțial cererea cu privire la efectuarea expertizei tehnico-merceologice, iar procesul a fost suspendat până la prezentarea raportului de expertiză.

În partea suspendării procesului, de către avocatul Victor Burac, în interesele lui Vasile Gîldea și Olga Gîldea a fost formulat recurs, care a fost respins prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2024.

La 24 octombrie 2024, avocatul Victor Burac a depus cerere cu privire la corectarea erorii din decizie și dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2024. Acesta a solicitat corectarea erorilor, ce țin de numele participanților la proces, anume corectarea (în preambulul și dispozitivul deciziei) a numelor recurenților (din „Gîlcă" în „Gîrlea”); corectarea erorilor materiale (din alineatul al treilea a părții motivate a deciziei), anume prin excluderea următorului pasaj „Efectuarea măsurărilor și cercetărilor să se facă în prezenta coproprietarilor, obligându-i pe aceștia să nu creeze obstacole expertilor la efectuarea expertizei. Se obliga pârâții Gîrlea Olga, Gîrlea Vasile, Gîrlea Ana și Cheptene Victor de a nu îngrădi accesul expertului în bunul imobil: apartament ***** cu nr. cadastral *****" din partea motivată a deciziei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2024, cererea de corectare a erorii a fost admisă parțial, fiind corectată doar eroarea strecurată din decizie și dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2024 prin corectarea numelor recurenților din „Gîlcă" în „Gîrlea”. 1

La 19 martie 2025, avocatul Victor Burac, în interesele lui Victor Gîrlea și Olgăi Gîrlea, a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2024 prin care a solicitat casarea parțială a încheierii în partea în care cererea sa a fost respinsă și soluționarea problemei respective prin emiterea unei noi decizii de corectare a erorii materiale din partea motivată a deciziei Curții de Apel Chșinău din 25 iulie 2024 prin excluderea următorului pasaj „Efectuarea măsurărilor și cercetărilor să se facă în prezenta coproprietarilor, obligându-i pe aceștia să nu creeze obstacole expertilor la efectuarea expertizei. Se obliga pârâții Gîrlea Olga, Gîrlea Vasile, Gîrlea Ana și Cheptene Victor de a nu îngrădi accesul expertului în bunul imobil: ***** cu nr. cadastral *****”.

În susținerea poziției sale, în cererea de recurs este indicat că pasajul a cărui excludere se cere a fost introdus în decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2024 asupra cererii de recurs în partea suspendării procesului, însă nu a existat în textul încheierii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 8 aprilie 2024 prin care a fost dispusă expertiza. În acest sens, recurenții consideră că introducerea pasajului vizat reprezintă o eroare materială evidentă, iar prin faptul respingerii cererii de corectare a acestei erori, s-ar fi admis o soluție și motivare arbitrară.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 249 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(2) La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile sau omisiunile din hotărîre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a 2 greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la proces. Instanța care examinează problema corectării poate dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor.”

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din următoarele considerațiuni.

În sensul art. 249 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească corectează greșelile ce țin de nume, calitatea procesuală, orice erori materiale sau de calcul evidente.

Instanța de judecată observă că decizia din 25 iulie 2024 în care se regăsește pasajul criticat se regăsește în partea în care completul Curții de Apel Chișinău a indicat datele despre derularea procesului și despre argumentele recurentului care a formulat cererea de recurs împotriva încheierii din 8 aprilie 2024. Pasajul criticat nu se regăsește în partea deciziei din 25 iulie 2024 în care dezvoltă motivele și argumentarea soluției pe marginea cererii de recurs, care începe cu textul „analizând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, prin prisma argumentelor invocate de reprezentantul recurenților din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău conchide că (…)” și nici în dispozitivul deciziei.

Din aceste considerațiuni, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că pasajul criticat de recurent denotă o inconsecvență neesențială în prezentarea conținutului încheierii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 8 aprilie 2024, strecurată în Decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2024. Această inconsecvență nu reprezintă o eroare materială evidentă în sensul art. 249 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,