2ra-672/24 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare, incasarea prejudiciului moral si cheltuielile de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare, incasarea prejudiciului moral si cheltuielile de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-672/24 — anularea ordinului de aplicare a sanctiunii disciplinare, incasarea prejudiciului moral si cheltuielile de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Serghei
Apostolachi, reprezentat de avocatul Alexandru Harvun,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Serghei Apostolachi împotriva Societății pe Acțiuni „Servicii Comunale
Florești”, privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare,
încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-672/24
NR. PIGD 2-23033908-01-2ra-05062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Judecătoria Soroca, sediul Florești, jud. A. Zadorojniuc
Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Serghei Apostolachi,
reprezentat de avocatul Alexandru Harvun,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 martie 2023, Serghei Apostolachi, reprezentat de avocatul
Alexandru Havrun, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății
pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești”, privind anularea ordinului de aplicare
a sancțiunii disciplinare, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii s-a invocat că, ****, directorul Societății pe
Acțiuni „Servicii Comunale Florești”, Barbălat Eugeniu, a emis ordinul nr.
**** „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare angajatului Societății pe
Acțiuni „Servicii comunale Florești” sub formă de mustrare”. Ordinul de
sancționare a fost adus la cunoștința reclamantului la data de 06 decembrie
La emiterea ordinului nr. ****, nu au fost luate în considerare
prevederile imperative a legislației în vigoare și anume art. 206 și art. 2111 din
Codul muncii.
La aplicarea sancțiunii disciplinare în privința reclamantului nu s-a ținut
cont de faptul că ultimul nu a comis careva abateri disciplinare și/sau încălcări
a obligațiunilor de serviciu la cercetarea cazului legat de depistare în stare de
ebrietate a angajatului Vladislav Cucer - lăcătuș la rețelele de canalizare. Or,
Serghei Apostolachi, deținând funcția de șef a secției Canal, urma să verifice
mai multe obiecte ale Societății pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești”, astfel
la 11 noiembrie 2022, pe la orele 15.00 a plecat să efectueze verificări la stația
de epurare, la stația de pompare centrală și apoi la stația de pompare raională
de pe str. Beleaev. Despre plecarea sa la verificări a fost informată angajata
Carolina Moldovanu, iar procedura de efectuare a controlului poate fi
confirmată de lăcătușul Ilie Crețu și mașinistul Pavel Andronic.
Reclamantul a susținut că, nu poartă răspundere personală pentru
consumul băuturilor alcoolice la locul de muncă a altor angajați, or, aceștia
poartă răspundere personală individuală pentru încălcarea atribuțiilor de
serviciu și în special de ceea ce ține de consumul băuturilor alcoolice la locul
de muncă.
Serghei Apostolachi a mai indicat că, nu a semnat careva contracte de
muncă sau fișe de post în care să-și fi luat angajamentul să nu permită
angajaților Societății pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești” consunarea de
băuturi alcoolice la locul de muncă. Prin urmare, nu-i pot fi imputate abaterile
1
disciplinare comise de alți angajați ai întreprinderii. Or, în cazul dat directorul
Societății pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești”, Eugeniu Barbălat urma să-
și aplice personal sancțiune disciplinară, deoarece este responsabil direct pentru
activitatea tuturor angajaților ai întreprinderii, inclusiv pentru consumul
băuturilor alcoolice la întreprindere de către angajați.
Reclamantul a opinat că pârâta urmează să-i achite și prejudiciu moral,
deoarece administrația întreprinderii are atitudine tot mai ostilă în privința sa,
fiindu-i aplicate în mod succesiv și neîntemeiat sancțiuni disciplinare, situație
care îi provoacă o stare de stres și frustrare.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe
dispozițiile art. 115-118, art. 206, art. 209, art. 354, art. 355 din Codul muncii
și art. 5, art. 7, art.32, art.33/1, art.38, art.81, art.166-167 din Codul procedură
civilă.
Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. **** „Cu privire la
aplicarea sancțiunii disciplinare angajatului Societății pe Acțiuni „Servicii
Comunale Florești”, prin care Serghei Apostolachi a fost sancționat cu
sancțiune disciplinară sub formă de mustrare”, încasarea prejudiciului moral în
mărime de 10 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 mai 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Apostolachi.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 26 mai 2023, Serghei Apostolachi, reprezentat de avocatul Alexandru
Havrun, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 13 octombrie 2024 a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 16 mai 2023 a Judecătoriei
Soroca, sediul Florești, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței
de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă integral și să fie încasate cheltuielile de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de Serghei Apostolachi, reprezentat de avocatul
Alexandru Havrun, și s-a menținut hotărârea din 16 mai 2023 a Judecătoriei
Soroca, sediul Florești.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în baza
contractului individual de muncă nr. ****, Serghei Apostolachi a fost angajat
la Societatea pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești” în calitate de maistru
Intervenție Apă Florești pe perioadă determinată cu un regim de muncă luni-
vineri, 08:00-17:00 (f.d.75 verso-76).
2
În baza contractului individual de muncă nr. ****, apelantul Serghei
Apostolachi a fost angajat la Societatea pe Acțiuni „Servicii Comunale
Florești” în calitate de maistru Intervenție Apă Mărculești pe perioada
determinată cu un regim de muncă luni-vineri, 08:00-17:00 (f.d.76 verso-77).
Ulterior, potrivit Acordurilor suplimentare la contractele de muncă
prezentate de către intimat în cadrul ședinței instanței de apel și a informației
privind numirea și transferuri, apelantul Serghei Apostolachi a fost transferat
în funcția de șef secția Canal (f.d.77 verso-78, 79).
Conform art. 5 lit. o) din Codul muncii, unul din principiile de bază ale
reglementării raporturilor de muncă și a altor raporturi legate nemijlocit de
acestea, principii ce reies din normele dreptului internațional și din cele ale
Constituției Republicii Moldova, este obligația părților la contractele colective
și individuale de muncă de a respecta clauzele contractuale, inclusiv dreptul
angajatorului de a cere de la salariat îndeplinirea obligațiilor de muncă și
manifestarea unei atitudini gospodărești față de bunurile angajatorului și,
respectiv, dreptul salariatului de a cere de la angajator îndeplinirea obligațiilor
față de salariați, respectarea legislației muncii și a altor acte ce conțin norme
ale dreptului muncii.
Instanța de apel a stabilit că, conform pct. 9 al contractului individual de
muncă apelantul-salariat Serghei Apostolachi s-a obligat: a) să îndeplinească
obligațiile prevăzute la alin. 2) al art. 9 din Codul muncii, b) să îndeplinească
alte obligații.
Art. 9 alin. (2) din Codul muncii prevede că salariatul este obligat: a) să-
și îndeplinească conștiincios obligațiile de muncă prevăzute de contractul
individual de muncă, b) să îndeplinească normele de muncă stabilite, c) să
respecte cerințele regulamentului intern al unității și să poarte în permanență
asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de angajator, d)
să respecte disciplina muncii, d1) să manifeste un comportament
nediscriminatoriu în raport cu ceilalți salariați și cu angajatorul, d2) să respecte
dreptul la demnitate în muncă al celorlalți salariați, e) să respecte cerințele de
securitatea și sănătatea în muncă, f) să manifeste o atitudine gospodărească față
de bunurile angajatorului și ale altor salariați, g) să informeze de îndată
angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre orice situație care prezintă
pericol pentru viața și sănătatea oamenilor sau pentru integritatea patrimoniului
angajatorului; g1) să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul
nemijlocit despre imposibilitatea de a se prezenta la serviciu și să prezinte, în
termen de 5 zile lucrătoare după reluarea activității de muncă, documentele
care justifică absența, h) să achite contribuțiile de asigurări sociale de stat
obligatorii și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în modul
stabilit și i) să îndeplinească alte obligații prevăzute de legislația în vigoare, de
contractul colectiv de muncă și de convențiile colective.
Astfel, sarcinile de muncă impuse de angajator rezultă din condițiile
contractelor individuale de muncă la pct. 9, cât și din specificul funcției - la caz
funcția de șef secția Canal.
3
Conform art. 10 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, angajatorul are dreptul
să tragă salariații la răspundere disciplinară și materială în modul stabilit de
prezentul cod și de alte acte normative.
Instanța de apel a notat că, prin ordinul Societății pe Acțiuni „Servicii
Comunale Florești” cu privire la sancționarea angajatului Societății pe Acțiuni
„Servicii Comunale Florești” nr. ****, lui Serghei Apostolachi - șef secția
Canal, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare pentru
încălcarea gravă a obligațiilor de muncă, manifestată prin încălcarea cerințelor
de Securitate și sănătate în muncă (f.d.17).
Potrivit ordinului nominalizat, s-a reținut că prin acțiunile lui Serghei
Apostolachi au fost încălcate obligațiile de muncă, fapt ce se încadrează în
prevederile art. 2111 lit. f) din Codul muncii.
Art. 2111 lit. f) din Codul muncii stipulează că, se consideră încălcare
gravă a obligațiilor de muncă următoarele acțiuni ale salariatului, încălcarea
cerințelor de securitate și sănătate în muncă, constatată, în formă scrisă, de
conducătorul unității, de lucrătorul desemnat, de serviciul intern ori extern de
protecție și prevenire sau de Inspectoratul de Stat al Muncii, dacă această
încălcare a atras consecințe grave (accident de muncă, avarie) sau a creat un
pericol real și iminent al survenirii unor asemenea consecințe.
Astfel, în capitolului 4 al Regulamentului intern al Societății pe Acțiuni
„Servicii Comunale Florești” sunt prevăzute obligațiile salariaților, unde la pct.
4.1. este expres indicat că salariații sunt obligați să-și îndeplinească
conștiincios obligațiile de muncă prevăzute de contractual individual de muncă,
să respecte disciplina muncii, să îndeplinească la timp și calitativ obligațiile de
serviciu, ordinele și dispozițiile administrației, utilizând în acest scop integral
programul de lucru.
Conform pct. 5.5 al Regulamentului intern al SA ”Servicii Comunale
Florești”, angajatorul are dreptul să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și
să aplice sancțiunile corespunzătoare potrivit legii, contractului colectiv de
muncă aplicabil și regulamentului intern. Iar conform pct. 10.4 al
Regulamentului menționat, personale cu funcții de răspundere și salariații
vinovați de încălcarea normelor de protecție a muncii poartă răspundere
material, disciplinară, administrative și penală în conformitate cu legislația în
vigoare a Republicii Moldova.
Totodată, pct. 11.4 al Regulamentului stipulează că, pentru încălcarea
disciplinei muncii, a prezentului regulament, executarea necorespunzătoare a
atribuțiilor de serviciu stabilite în contractual individual de muncă,
administrația aplică următoarele sancțiuni disciplinare: - avertisment; -
mustrare; - mustrare aspră; - concediere.
Conform art. 201 din Codul muncii, disciplina muncii reprezintă
obligația tuturor salariaților de a se subordona unor reguli de comportare
stabilite în conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile
colective, cu contractele colective și cu cele individuale de muncă, precum și
4
cu actele normative la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al
unității.
Deci, disciplina muncii constituie o condiție obligatorie pentru
desfășurarea activității de muncă.
Așadar, instanța de apel a reținut că aspectele juridice ale asigurării
disciplinei muncii reprezintă un obiectiv urmărit de orice angajator.
Respectarea acesteia (a disciplinei muncii) se referă la toți salariații, indiferent
de funcția deținută. În caz contrar, faptele ilicite sau interzise de lege produc
consecințe negative sub aspectul îndeplinirii necorespunzătoare a sarcinilor de
serviciu.
Instanța de apel a notat că, potrivit materialelor cauzei, drept temei de
aplicare a sancțiunii disciplinare în privința lui Serghei Apostolachi s-a reținut
procesul-verbal de constatare din 11 noiembrie 2022, potrivit căruia la data de
11 noiembrie 2022, fiind efectuat control la stația de Epurare a SCF a fost
depistat salariatul Vladislav Cucer în stare de ebrietate vizuală, care fiind
chestionat a recunoscut că a servit un pahar de vin. Iar șeful de serviciu Serghei
Apostolachi, la ora 16:15, nu se afla la locul de muncă (f. d. 18).
Drept urmare, la 11 noiembrie 2022 de către membrii comisiei unității
Societății pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești” a fost întocmit Actul privind
constarea faptului prezentării salariatului la locul de muncă în stare de ebrietate
alcoolică, narcotică sau toxică, potrivit căruia s-a constatat că angajatul
Vladislav Cucer la data de 11 noiembrie 2022 s-a prezentat la locul de muncă
în stare de ebrietate (f.d.19).
Conform art. 208 alin.(1) din Codul muncii, până la aplicarea sancțiunii
disciplinare, angajatorul este obligat să ceară salariatului o explicație scrisă
privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicația cerută se consemnează
într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului și un
reprezentant al salariaților.
Ca urmare a circumstanțelor date, Serghei Apostolachi în calitate de șef
al secției Canal, prin lămurirea din 14 noiembrie 2022, a explicat că, la data de
11 noiembrie 2022 după orele 15:00 a plecat cu control de la Stația de epurare
la Stația de pompare centrală și apoi la Stația de pompare raională, despre
plecarea sa a informat-o pe Carolina Moldovanu (f.d.21).
În contextul dat, instanța de apel a reținut că, potrivit pct. 4 al
Instrucțiunii nr. 68 privind securitatea și sănătatea în muncă pentru șef de
secție, una din obligațiile șefului de secție este efectuarea unui control
permanent referitor la respectarea de către lucrătorii Secției a actelor normative
locale, care reglementează securitatea și protecția muncii (f.d. 26).
Totodată, în Nota de serviciu din 06 aprilie 2023 întocmită de către
responsabilul SSM, Nicolai Cucer sunt enumerate atribuțiile și
responsabilitățile șefilor de secții privind Securitatea și Sănătatea în Muncă a
Subalternilor, fiind reținut că, potrivit capitolul I pct. 2 al hotărârii Guvernului
nr. 95 din 05 februarie 2009 pentru aprobarea unor acte normative privind
implementarea Legii Securității și Sănătății în muncă nr.186-XVI din 10 iulie
5
2008, conducător la locul de muncă este persoana competentă, desemnată de
angajator să îndrume și să supravegheze activitatea la un loc de muncă, în
sarcina căreia este pusă și îndeplinirea dispozițiilor legale privind securitatea și
sănătatea în muncă (f.d.23-23).
În contextul Notei de serviciu reținute, cât și în baza certificatului de
calificare profesională eliberat lui Serghei Apostolachi, în baza deciziei
Comisiei de Certificate nr. ****, rezultă că Serghei Apostolachi și-a
perfecționat capacitățile sale profesionale ca urmare a absolvirii cursului de
instruire în domeniul Securității și Sănătății în Muncă (f.d.29).
Astfel, în sensul argumentelor invocate în cererea de apel precum că
apelantul nu poartă răspundere pentru consumul de băuturi alcoolice la locul de
muncă a altor angajați, instanța de apel a reținut că normele de drept citate
supra cât și prevederile Regulamentului intern al Societății pe Acțiuni „Servicii
Comunale Florești” adus la cunoștință șefului al secției Canal - Serghei
Apostolachi, prevăd în mod expres obligația supravegherii activității la locul de
muncă și verificării angajaților din subordine (inclusiv și sub aspectul de
consum a băuturilor alcoolice), cât și răspunderea acestuia referitor la
posibilele riscuri ale subalternilor săi ce ține de securitatea și protecția muncii.
Referitor la argumentele apelantului precum că, nu a semnat careva
contracte de muncă sau fișe de post în care să-și fi luat obligația să nu permită
angajaților din subordine consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă,
instanța de apel l-a apreciat critic, or, potrivit capitolului 7.2 pct. 1) al
Regulamentului intern al Societății pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești”,
contrasemnat de Serghei Apostolachi (la acel moment șef de șantier), este
stipulat în mod expres faptul că „se interzice prezentarea la serviciu în stare de
ebrietate, comportarea necuviincioasă față de colegi, săvârșirea de abateri de la
regulile de morală și conduită”.
Prin urmare, în cazul în care apelantul Serghei Apostolachi nu și-a
îndeplinit corespunzător sarcinile și atribuțiile de serviciu, precum și nu a
respectat dispozițiile Regulamentului intern, angajatorul Societății pe Acțiuni
„Servicii Florești” în mod corespunzător a emis ordinul nr.98 din 05 decembrie
2022 cu privire la sancționare - mustrare.
Or, această abatere disciplinară derivă din neexecutarea obligației
salariatului prevăzută la art. 9 din Codul muncii din care rezultă că acesta este
obligat să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în
spirit de inițiativă și colegialitate, toate atribuțiile de serviciu. Astfel, devine
firesc ca neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu să fie sancționată.
Instanța de apel a reținut dispozițiile art. 329 din Codul muncii, potrivit
căreia angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel
moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a
obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau
ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau
alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă
bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și
6
conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează
de instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce
urmează a fi reparat.
Prin urmare, instanța de apel a considerat justă concluzia instanței de
fond referitor la respingerea cerinței reclamantului/apelantului privind
încasarea prejudiciului moral, or, aceasta reprezintă o pretenție subsecventă
pretenție principală privind anularea ordinului nr. **** „ Cu privire la
sancționarea angajatului Societății pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești”,
pretenție care a fost respinsă de către instanța de fond, poziție care a fost
menținută și de către de instanța de apel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 iunie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Apostolachi,
reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 16 mai
2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, solicitând admiterea acesteia,
casarea decizia instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea
unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată și
încasarea de la Societatea pe Acțiuni „Servicii Comunale Florești” a
cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, cât și prima instanță
a judecat pricina imparțial și neobiectiv în latura soluționării pretențiilor
înaintate de reclamant/recurent, cu derogare de la circumstanțele cauzei, nu a
elucidat pe deplin, sub toate aspectele, circumstanțele care au importanță
pentru soluționarea justă a cauzei, a apreciat incorect situația de fapt și de
drept și probele, pe care le-a administrat cu încălcarea dispozițiilor art. 130 din
Codul de procedură civilă și a concluzionat greșit despre temeinicia
pretențiilor invocate de către recurent.
La 28 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia recursului declarat de Serghei Apostolachi, reprezentat de avocatul
Alexandru Havrun, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele
dosarului.
Prin referința din 05 iulie 2024, Societatea pe Acțiuni „Servicii
Comunale Florești” a solicitat ca recursul depus de Serghei Apostolachi,
reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, să fie declarat inadmisibil.
7
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
8
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 20 februarie 2024. La 17 aprilie 2024,
decizia motivată din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost expediată
lui Serghei Apostolachi, prin intermediul oficiului poștal, fiind recepționată de
ultimul la 23 aprilie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la
materialele cauzei (f.d. 100).
Astfel, cererea de recurs depusă de Serghei Apostolachi, reprezentat de
avocatul Alexandru Havrun, la 03 iunie 2024, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către
Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către instanța de apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1
al Convenției.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Recurentul a invocat, în susținerea recursului, temeiul de drept referitor
la caracterul arbitrar al deciziei instanței de apel, susținând că aceasta se
întemeiază pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Cu toate acestea, nu a
indicat în mod concret care anume probe nu ar fi fost corect analizate de
instanță. De asemenea, nu a explicat în ce măsură o altă apreciere a probelor
din dosar ar fi fost aptă să ducă la o soluție diferită. Simpla exprimare a
dezacordului față de soluția instanței de apel, însoțită de afirmații generale
privind caracterul arbitrar al hotărârii, aprecierea incorectă a probelor, nu poate
suplini obligația recurentului de a formula argumente concrete față de decizia
recurată. Or, în lipsa indicării exprese a probelor pretins denaturate sau
ignorate și a relevanței acestora pentru soluția cauzei, nu se poate reține că
recursul este întemeiat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
10
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Serghei Apostolachi,
reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Serghei Apostolachi, reprezentat
de avocatul Alexandru Havrun, împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a
Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
11