3ra-631/24 — anularea deciziei, obligarea emiterii unui alt act administrativ

3ra-631/24 — anularea deciziei, obligarea emiterii unui alt act administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Viorica Țăranu,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă Țăranu Viorica împotriva Uniunii Avocaților din Republica

Moldova, Comisia pentru etică și disciplină, terț Fortuna Dumitru cu privire

la anularea deciziei, obligarea emiterii unui alt act administrativ pe marginea

petiției depuse, restituirea taxei de stat și compensarea cheltuielilor de

judecată.

împotriva deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-631/24

NR. PIGD 2-22091758-01-3ra-19072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei

contestate.

Instanța de fond: Gr. Cazacu

Instanța de apel: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

25 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Viorica Țăranu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia

pentru etică și disciplină, cu privire la anularea deciziei nr.2/7/2022 din 13

mai 2022, obligarea emiterii unui alt act administrativ pe marginea petiției

depuse, restituirea taxei de stat în sumă de 510 lei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

data de 2 martie 2022, conform art. 73 alin. (1) Cod Administrativ, prin

urmare constatarea pârâtei privind înregistrarea plângerii la data de 9 martie

2022, este eronată în drept.

confirmării plății nu au nici o influență juridică asupra datei înregistrării

plângerii. Mai mult decât atât, există semne de întrebare asupra perceperii

acestei taxe, și anume dacă această este constituțională, cel puțin aceasta nu

este conformă art. 116 alin.(3) Cod Administrativ, or, verificarea și

constatarea acțiunilor unui avocat din punct de vedere disciplinar îi revin

pârâtei în temeiul legii în mod obligatoriu și din aceste considerente, capătul

de cerere cu nr. 3 este pe deplin motivat.

electronică a reclamantei din data de 7 martie 2022, prin care reclamanta a

atașat atât dovada plății efectuate, cât și a adresat 3 întrebări pârâtei, în

calitate de participantă la procedura administrativă, ignorând complet

răspunsul la aceste întrebări, contrar prevederilor art. 68 lit. a) și c) Cod

Administrativ.

reclamanta s-a adresat ulterior și în mod repetat telefonic către aceasta.

1

Comisia este ocupată cu desfășurarea examenelor, unii membri din comisie

ar fi în concediu medical etc.

din partea pârâtei la acel moment era evidentă, s-a adresat pe cale electronică,

la data de 3 mai 2022 către aceasta, informând-o despre obligațiile ce-i revin

unui organ administrativ, în special în legătură cu transparența comunicării

între petenți și instituțiile publice. În mod special, reclamanta a solicitat

pârâtei răspuns la cele 3 întrebări din data de 7 martie 2022, precum și o

decizie finală privind acțiunile incumbate avocatului Fortuna Dumitru.

din cadrul Uniunii Avocaților, a adus la cunoștință reclamantei pe cale

electronică, că termenul pentru examinarea plângerii a fost prelungit

conform art. 60 alin. (5) Cod Administrativ, autoritatea publică

neargumentând sub nici o formă, care au fost motivele prelungirii

termenului, or, prevederile legale sus-menționate se aplică doar în mod

excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor,

autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea

procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

examinată ar fi de o complexitate deosebită, prin ce anume se caracterizează

această complexitate: gravitatea faptelor imputate, volumul actelor, audierea

unui număr mare de persoane, or, o prelungire a termenului de examinare în

baza art. 60 alin. (5) Cod Administrativ presupune, conform scopului și

sensului acestei norme, o motivare concludentă și un dosar de rezonanță,

caracterizat de un șir de acțiuni de o complexitate sporită.

procedurii de examinare, inclusiv în Decizia contestată, ceea ce încalcă

repetat principiile privind examinarea transparentă a speței, iar explicațiile

scrise oferite de către avocatul Dumitru Fortuna privind acțiunile care i s-au

reproșat prin plângere, nu au fost comunicate reclamantei, deși aceasta a

solicitat în mod expres, ținând cont de respectarea dreptului la un proces

echitabil, iar copierea unor norme din lege, nu constituie o motivare de drept

în sensul art. 118 Cod Administrativ.

lege, nici unul din ele nu răspunde la întrebările de drept aduse de către

reclamantă prin plângerea pe depusă împotriva acțiunilor avocatului Fortuna

Dumitru. Prin urmare textele de lege au fost aplicate eronat și aleatoriu,

2

reclamanta solicitând examinarea acțiunilor comise de către avocatul în

legătură cu faptul că acesta a autentificat, datat și semnat documente cu date

strict personale ale reclamantei (Viorica Țăranu), fără acordul acesteia sau a

membrilor familiei ei. O prevedere legală din care să se desprindă expres că,

avocatul Dumitru Fortuna ar fi avut acest drept în coroborare cu normele

Codului deontologic sau ale Legii cu privire la avocatură, nu sunt expuse de

către pârâtă.

Fortuna Dumitru era îndreptățit să autentifice, dateze și să semneze, apoi să

depună la o cerere de chemare în judecată - documente cu date strict

personale ale reclamantei Viorica Țăranu, în numele clientei sale Diana

Șeptelici, în baza contractului de asistență juridică.

ce țin de datele sale cu caracter personal, justifică doar destinatarul acestora

să le folosească, în limita răspunderii sale. Actele care o privesc pe clienta

avocatului Dumitru Fortuna (Diana Septelici), acesta le poate depune și

deține nedeterminat, în baza contractului de asistență juridică, dar ceea ce

tine de datele personale ale Vioricăi Țăranu, sub nicio formă nu pot fi

autentificate, datate, semnate și ulterior anexate la o cerere de chemare în

judecată, fără consimțământul ei expres și neviciat.

și bunurile clientei sale, iar reclamanta ca parte adversă, are dreptul procesual

civil să depună actele care o privesc pe ea, viceversa fiind posibilă doar în

baza acordului uneia dintre pârți, a unui organ de stat sau în baza unui temei

legal, iar la caz, niciuna dintre aceste condiții nu a fost întrunită.

a Cadastrului bunurilor imobile, copiile de pe actele justificative care au

servit drept temei pentru înregistrarea drepturilor, cu excepția contractelor,

se eliberează, de asemenea, actualului proprietar al bunului, chiar dacă el nu

este indicat în act - contractele fiind clar exceptate de la această prevedere

legală.

disciplinară a avocatului Dumitru Fortuna cu ceea ce au decis instanțele de

judecată pe latură civilă, or, pârâta nu a explicat care sânt mijloacele de

probă, ce au servit la respingerea plângerii împotriva avocatului Dumitru

Fortuna, care este explicația lor logică și juridică, ultima limitându-se la

transcrierea normelor legale și să menționeze evaziv și ambiguu niște fraze,

care în realitate nu comunică nimic relevant speței.

3

au ridicat de către reclamantă prin plângerea disciplinară și asupra

mijloacelor de probă care au fost propuse de către aceasta. Mai mult, pârâta

creează impresia de părtinire a avocatului Dumitru Fortuna, dacă urmează a

se baza pe lipsa de transparență a procedurii administrative, pe lipsa de

motivare a deciziei și pe faptul că, aceasta nu a analizat situația de fapt și de

drept a speței în integralitatea ei, ci doar superficial, precum și cu tergiversări

nejustificate.

disciplinară depusă de reclamantă împotriva acțiunilor avocatului Dumitru

Fortuna, precum toate actele anexate acesteia, și respectiv, Decizia emisă de

autoritatea pârâtă, care este lipsită de orice fir juridic sau logic.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Dumitru Furtuna.

Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de către Viorica Țăranu

împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia pentru etică

și disciplină, terț Dumitru Fortuna, privind anularea deciziei nr. 2/7/2022 din

13 mai 2022, obligarea emiterii unui alt act administrativ pe marginea petiției

reclamantei, restituirea taxei de stat în mărime de 510 lei, încasarea

cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

hotărârii din 19 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 22

septembrie 2023 a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii din 19 iunie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și emiterea unei noi decizii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 iunie 2023, emisă în

cauza în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Viorica

Țăranu împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia

pentru etică și disciplină, terț Dumitru Fortuna cu privire la anularea deciziei

nr.2/7/2022 din 13 mai 2022, obligarea emiterii unui alt act administrativ pe

marginea petiției depuse, restituirea taxei de stat și compensarea cheltuielilor

4

de judecată. S-a emis o nouă decizie, prin care: S-a declarat inadmisibilă

acțiunea depusă de Viorica Țăranu împotriva Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, Comisia pentru etică și disciplină, terț Dumitru Fortuna

cu privire la anularea deciziei nr.2/7/2022 din 13 mai 2022, obligarea

emiterii unui alt act administrativ pe marginea petiției depuse, restituirea

taxei de stat și compensarea cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 207

al.(2), lit. e) Cod Administrativ

instanță nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei și anume nu a determinat admisibilitatea acțiunii

în contencios administrativ.

dispozițiile legale stabilesc temeiurile de bază de admisibilitate a cererii de

chemare în judecată formulată în instanța de contencios administrativ, după

cum urmează: 1) prezența unui act administrativ individual defavorabil

(dispoziție, decizie sau altă măsură oficială) întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public,

comunicat destinatarului; 2) competența jurisdicțională materială și

teritorială a instanței de judecată pentru examinarea acțiunii în contenciosul

administrativ; 3) respectarea cerințelor de formă și conținut a acțiunii în

contencios administrativ; 4) respectarea procedurii prealabile; 5) respectarea

termenului de înaintare a acțiunii; 5) prezența unui drept vătămat căruia i s-

a adus atingere prin activitate administrativă.

susținerile formulate prin acțiunea înaintată în judecată, în conținutul căreia

urmează a fi arătată vătămarea dreptului personal, or, expresiile ce se conțin

în textul art.art.17, 39 și 189 Cod administrativ de ”drept vătămat” și de

”încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind

excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale,

precum și acțiunile populare (actio popularis).

stabilind că, Viorica Țăranu, întrunește condițiile pentru punerea pe rol și

examinarea acțiunii civile formulate de către aceasta împotriva Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, Comisia pentru etică și disciplină, terț

Dumitru Fortuna, or, ultima nu a probat încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept al său, în sensul art.17 Cod administrativ.

din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform

art. 207 Cod administrativ.

5

drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume

dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce

caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică.

lit. e) coroborate cu art. 39 alin.(2), art.17 și art.189 alin.(1) și alin.(2) Cod

administrativ, Colegiul a subliniat că, promovarea unei acțiuni în instanța de

contencios administrativ poate fi făcută de orice persoană, care în opinia sa

revendică încălcarea unui drept al său, prin activitatea administrativă a unei

autorități publice, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în

termenul legal o cerere, situație ce implică existența obligatorie a două

condiții, și anume: existența vătămării unui drept recunoscut de lege a

reclamantului și vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act

administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în

termenul legal o cerere.

actului contestat de reclamantă/apelantă Viorica Țăranu, Uniunea

Avocaților din Republica Moldova nu i-a lezat acesteia nici un drept,

plângerea acesteia fiind soluționată de autoritatea competentă, și fiind expuse

motivele pentru care s-a respins cererea petiționarei Viorica Țăranu, ultima

ne fiind în drept de a pretinde un alt rezultat al autorității publice pârâte, bazat

pe propria convingere și nici un act administrativ prin care să fie dispusă

sancționarea disciplinară a avocatului vizat.

soluționarea acțiunii, considerând că, acțiunea înaintată de Țăranu Viorica

întrunește condițiile de admisibilitate, ultima eșuând probarea încălcării unui

drept personal al său prin Decizia Uniunii Avocaților din R.Moldova,

Comisia pentru etică și disciplină nr. 2/7/2022 din 13 mai 2022.

înaintată de Viorica Țăranu nu are drept scop apărarea dreptului său pretins

încălcat, or, nu trebuie a fi confundate drepturile subiective cu drepturile

obiective și totodată nu trebuie de generalizat dreptul vătămat, or, reclamanta

nu a indicat dreptul personal încălcat prin Decizia nr.2/7/2022 din 13 mai

2022, emise de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia pentru

etică și disciplină.

invocă un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea

administrativă, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează

testul de admisibilitate conform art. 207 Cod administrativ.

6

inadmisibilă, în temeiul art.207 alin. (2) lit. e) Cod Administrativ, care

prevede că, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în

special când, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea

administrativă, a unui drept în sensul art.17 Cod administrativ.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 18 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie

2024, cu adoptarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în

judecată, în caz contrat trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

ARGUMENTELE RECURSULUI

niciun aspect al deciziei contestate, argumentele invocate privind încălcările

atribuite terțului lui Dumitru Fortuna din prevederile legii Nr. 133 din

8.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

în mod evident observa, că a făcut trimitere detaliată la prevederile normei

supra menționate. Cu titlu de exemplu, a expus în mod amănunțit în

motivarea apelului și a cererii privind soluționarea apelului în lipsa sa

următoarele încălcări din norma citată: art. 4 alin. (1) lit. e), art. 11 alin.

alin. (3) lit. a), art. 29 și art. 30 al legii Nr. 133 din 8.07.2011 privind protecția

datelor cu caracter personal precum și art. 54 alin. (1) lit. e) din legea Nr.

1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură.

măcar în circumstanțele cauzei sau în argumentele pârților în instanța de apel

despre normele citate sau despre argumentele sale privind încălcările terțului

Dumitru Fortuna prin prisma acestora.

cadrul examinării recursului de acesta omisiuni grave ale instanței de apel

privind starea de fapt și de drept a cauzei.

exclusiv pe aprecierea evident nerezonabilă a probelor cauzei. Instanța de

apel a respins în mod ilegal cererea de apel precum că aceasta nu ar fi

îndeplinit condițiile de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ.

Aceasta a constatat vizibil eronat că nu ar fi invocat un drept al meu, căruia

7

i s-ar aduce atingere prin activitatea administrativă în sensul art. 207 alin. (2)

lit. e) Cod Administrativ.

probez încălcarea unui drept personal, dar îi revine sarcina procesuală de a

revendica, a susține nu a proba, o probabilă sau posibilă, în nici un caz o

certă încălcare unui astfel de drept, căci probarea revine în mod logic

conform art. 22 alin. (1) și a art. 219 Cod administrativ instanțelor de

judecată.

atingerii drepturilor sale personale prin respingerea plângerii prin decizia nr.

2/7/2022 din data de 13 mai 2022 de către Comisia pentru etică și disciplină

din cadrul Uniunii Avocaților, instanța de apel pur și simplu a creat ilicit

motive inexistente de a nu da curs cererii de apel.

din Constituția Republicii Moldova, art. 44 alin. (2), art. 56, art. 54 alin. (1)

lit. k) din Legea nr. 1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură, îi revine un

drept legal de a solicita, respectiv de a fi obligată de către instanța de

judecată, Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților de a

sancționa pe terțul avocat Dumitru Fortuna pentru încălcările vădite aduse

drepturilor sale privind datele cu caracter personal, de a le înlătura și a repara

prejudiciul de natură nepatrimonială cauzat.

Uniunii Avocaților cât și Curții de Apel Chișinău privind încălcarea

drepturilor și libertăților sale privind datele sale și a familiei sale cu caracter

personal din legea Nr. 133 din 8.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal.

atingere drepturilor sale cu caracter personal din prevederile art. 12 alin. (2),

art. 13 alin. (1), art. 14, art. 16 alin. (1), art. 29 alin. (1) și alin. (2) și art. 30

alin. (1) din legea Nr. 133 din 8.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal.

cele din art. 177 Cod Penal precum și drepturilor și libertăților fundamentale

din art. 28 din Constituția RM.

sale legale în sensul art. 17 Cod Administrativ prin Decizia nr. 2/7/2022 din

data de 13 mai 2022 de către Comisia pentru etică și disciplină din cadrul

Uniunii Avocaților se desprind în mod evident din art. 53 alin. (1). art. 26

8

alin. (2) din Constituția RM în coroborare cu prevederile art. 12 alin. (21. art.

13 alin. (1), art. 14. art. 16 alin. (1). art. 29 alin. (1) si alin. (2) si art. 30 alin.

(1) din legea Nr. 133 din 8.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal, precum cu prevederile art. 177 Cod Penal și a art. art. 28 din

Constituția RM.

acestor încălcări, în schimb, aceasta a hotărât ilicit și acceptabil ei, de a nu

da pur și simplu curs cererii, dintr-un motiv, care nici măcar nu există.

decizie ilicită, care încalcă drepturile, libertățile și principiile unui stat de

drept, cit și ale sale ca cetățean al acestui stat. Prin urmare o astfel de decizie

este în toate cazurile contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție, ori ultima înfăptuiește actul de justiție numai în numele legii în

sensul art. 114, art. 115 alin. (1) din Constituția RM.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

9

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că la 28 mai 2024 recurentei a fost

notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei

electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele cauzei (f. d. 132).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne

devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

10

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus de Viorica Țăranu, conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, care au fost

analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

11

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Viorica Țăranu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

12