3ra-1170/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului, art. 246 alin. 2 lit. a, h CA
3ra-1170/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Tofan Marin,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Tofan
Marin împotriva Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat,
Uniunii Avocaților din Republica Moldova, terț Arcadie Farniev cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-1170/23
NR. PIGD 2-21047781-01-3ra-28112023)
Recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel este vădit neîntemeiat. Art.246
alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel de respingere a recursului
împotriva încheierii primei instanțe de inadmisibilitate a acțiunii nu se supune
recursului. Art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița)
Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
18 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Tofan Marin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
1.La 01 aprilie 2021 Tofan Marin a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, Uniunea
Avocaților din Republica Moldova, Comisia pentru etică și disciplină cu privire la
anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d.2-8, V. I), acțiunea fiind
concretizată prin cererile depuse la 14 aprilie 2021 (f.d. 26, V. I) și la 16 februarie
2022 (f.d. 83,V. I).
În motivarea acțiunii reclamantul Tofan Marin a indicat că, la 01 februarie
2021 s-a adresat cu o plângere către Consiliul Național pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat în privința avocatului Arcadie Farniev, pe pretinsele acțiuni de
asistență juridică necalitative. Reclamantul a indicat că avocatul Arcadie Farniev a
prestat servicii juridice, deși nu a fost împuternicit să-i reprezinte interesele în
acțiunile de urmărire penală.
Prin hotărârea nr.79 din 01 martie 2021 Consiliul Național pentru Asistență
Juridică Garantată de Stat a respins plângerea reclamantului Tofan Marin înaintată
asupra acțiunilor/inacțiunilor avocatului Arcadie Farniev.
Reclamantul consideră că, Consiliul National pentru Asistentă Juridică
Garantată de Stat urma să constate aceste ilegalități și în conformitate cu prevederile
art.29 alin.(4) și art. 35 alin.(2) ale Legii nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența
garantată de stat, să rezilieze contractele prevăzute. Astfel, hotărârea contestată este
neîntemeiată, care nu corespunde calității legale și urmează a fi anulată.
Reclamantul a mai menționat că, în sensul respingerii plângerii, Consiliul
Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat nici nu a anexat raportul
acțiunilor întreprinse de către avocatul Arcadie Farniev, precum și borderoul de
calcul a sumei încasate, achitate de la stat, nu a fost prezentată dovada dacă avocatul
vizat a fost înregistrat în calitate de operator, pentru a avea dreptul să prelucreze date
cu caracter personal, fapte prevăzut de Legea cu privirea la datele cu caracter
personal.
În această ordine de idei, Consiliul Național pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat era obligat să examineze plângerea cel puțin în constatarea
încălcărilor enunțate de Marin Tofan, iar pe cale de consecință sa emită o decizie
motivată asupra tuturor încălcărilor comise cu trimitere la toate punctele descrise.
Consideră reclamantul, că în așa fel, prin activitatea administrativă a
2
Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat i-a fost vătămat
dreptul de a fi examinată plângerea corespunzător, or în atribuțiile sale Consiliul
Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat urma să verifice informația
relatată și înscrisurile prezentate, mai mult că prin referința avocatului vizat din 25
februarie 2020 adresată Comisiei de etică și disciplină a Uniunii Avocaților se
confirmă cele indicate.
Reclamantul a mai indicat că, în urma recepționării hotărârii nr.79 din 01
martie 2021 a Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, a
constatat că au fost anexate un șir de acte, precum hotărârea Comisiei pentru etică și
disciplină a Uniunii Avocaților nr. CED /318/18 din 26 noiembrie 2018, referința
avocatului Arcadie Farniev, nota și decizia privind acordarea asistenței juridice de
urgență cu nr.0653/AUP din 14 iunie 2018, cu care până în prezent nu a avut
posibilitatea de a face cunoștință, iar ulterior să se expună asupra legalității și
mențiunilor invocate.
Consideră hotărârile emise drept unele adoptate cu încălcarea esențială a
prevederilor legii materiale și procedurale, a principiilor procedurii administrative și
a procedurii de contencios administrativ,
Reclamantul a mai indicat că, hotărârea Comisiei de etică și disciplină a
profesiei de avocat din 10 februarie 2021 a fost adoptată cu încălcarea principiilor
procedurii administrative și anume aceasta nu este motivată. Astfel, autoritățile
administrative au examinat formal și superficial plângerea înaintată pe numele
avocatului Arcadie Farniev, cît și cererea prealabilă împotriva rezultatului transpus
în hotărârile enunțate, tratându-l într-un mod inechitabil.
La 14 mai 2021 Tofan Marin și-a concretizat pretențiile, solicitând
anularea hotărârii Consiliului National pentru Asistență Juridică Garantată de Stat
nr.79 din 01 martie 2021; a hotărârii Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii
Avocaților nr. CED /318/18 adoptată la 26 noiembrie 2018; a deciziei privind
acordarea asistenței juridice de urgența cu nr.0653/AUP din 14 iunie 2018 în partea
petiționarului Marin Tofan, ca fiind neîntemeiate și ilegale; constatarea încălcării
prevederilor art.29 alin.4 și art. 35 alin.(2) a Legii 198 din 26.07.2007 cu privire la
asistența garantată de stat, cu rezilierea contractelor cu avocatul Arcadie Farniev, cu
efectuarea mențiunilor la norma legală; constatarea ilegalității hotărârii emise de
Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților nr. CED /318/18 adoptată la
26 noiembrie 2018, pe faptul nemotivării și neindicării a căilor de atac; constatarea
încălcării drepturilor și intereselor lui Tofan Marin, prin respingerea plângerii pe
motivele invocate; restabilirea drepturilor lui Tofan Marin, prin emiterea unei decizii
în constatare a încălcării tuturor drepturilor la emiterea actelor administrative;
constatarea ca abuzive a acțiunilor/inacțiunilor avocatului Arcadie Farniev, la
acțiunile procesual penale de reținere a lui Marin Tofan, și acordarea unei asistențe
juridice necalificative; acordarea unei satisfacții echitabile de la Consiliul National
pentru Asistentă Juridică Garantată de Stat sub formă de prejudicii morale în mărime
de 100 000 lei cauzate lui Tofan Marin; acordarea unei satisfacții echitabile de la
Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților, sub formă de prejudicii
morale în mărime de 100 000 lei cauzate lui Tofan Marin.
3
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 01 iulie 2022 s-
au declarat inadmisibile pretențiile formulate de Tofan Marin privind anularea
hotărârii Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților nr. CED /318/18
adoptată la 26 noiembrie 2018 și pretenția de constatare a încălcării drepturilor și
intereselor lui Tofan Marin, anularea deciziei de acordare a asistenței juridice de
urgența cu nr.0653/AUP din 14 iunie 2018 emisă de Consiliul Național pentru
Asistența Juridică Garantată de Stat, cu rezilierea contractelor cu avocatul Farniev
Arcadie și constatarea ca abuzive a acțiunilor/inacțiunilor avocatului Farniev
Arcadie, la acțiunile procesual penale de reținere a lui Tofan Marin, și acordarea
unei asistențe juridice necalificative; acordarea unei satisfacții echitabile de la
Consiliul National pentru Asistentă Juridică Garantată de Stat sub formă de
prejudicii morale în mărime de 100 000 lei și acordarea unei satisfacții echitabile de
la Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților, sub formă de prejudicii
morale în mărime de 100 000 lei (f.d.154-168, vol.I).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 iulie 2022 s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea lui Tofan Marin împotriva Consiliului Național
pentru Asistența Juridică Garantată de Stat, Uniunii Avocaților din Republica
Moldova cu privire la anularea hotărârii Consiliul National pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat nr.79 din 01 martie 2021 (f.d.169, 197-210, vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 05 iulie 2022 Tofan Marin a declarat apel împotriva hotărîrii
instanței de fond, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărîrii, cu
emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiuni (f.d.176, 214-222, vol.I).
La data de 08 iulie 2022, Tofan Marin a declarat recurs împotriva
încheierii din 01 iulie 2022, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea integrală
a încheierii, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a cerințelor privind
anularea hotărârii Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților nr. CED
/318/18 adoptată la 26 noiembrie 2018, prin constatarea ca ilegală a hotărârii pe
faptul nemotivării și neindicării a căilor de atac și pretenția de constatarea încălcării
drepturilor și intereselor lui Tofan Marin, prin respingerea plângerii pe motivele
invocate cu restabilirea drepturilor lui Tofan Marin, prin emiterea unei decizii
favorabile; anularea deciziei de acordare a asistenței juridice de urgența cu
nr.0653/AUP din 14 iunie 2018 emisă de Consiliul Național pentru Asistența
Juridică Garantată de Stat, cu rezilierea contractelor cu avocatul Farniev Arcadie și
constatarea ca abuzive a acțiunilor/inacțiunilor avocatului Farniev Arcadie, la
acțiunile procesual penale de reținere a lui Tofan Marin, și acordarea unei asistențe
juridice necalificative; acordarea unei satisfacții echitabile de la Consiliul National
pentru Asistentă Juridică Garantată de Stat sub formă de prejudicii morale în mărime
de 100 000 lei și acordarea unei satisfacții echitabile de la Comisia pentru etică și
disciplină a Uniunii Avocaților, sub formă de prejudicii morale în mărime de 100
000 lei (f.d.178-196, vol.I).
4
Din materialele pricinii urmează că, hotărârea contestată a fost pronunțată
la data de 01 iulie 2022 (f.d.169, vol.I), cererea de apel nemotivată a fost înregistrată
la data 05 iulie 2022 (f.d.177, vol.I), hotărârea motivată fiind recepționată de partea
apelantă la 26 septembrie 2022 (f.d.211-212, vol.I), iar cererea de apel motivată a
fost depusă la 21 septembrie 2022 (f.d.214-222, vol.I). Astfel, apelul a fost depus
în termen.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-au respins
cererea de recurs și cererea de apel înaintate de Marin Tofan. S-au menținut
încheierea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și hotărârea din
01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Instanța de apel a stabilit că la 01 februarie 2021 Marin Tofan s-a adresat
cu o plângere Consiliului National pentru Asistență Juridică Garantată de Stat,
solicitând atragerea la răspundere disciplinară a avocatului Farniev Arcadie,
aplicarea sancțiunilor pentru exercitarea nedemnă a profesiei de avocat, constatarea
abaterilor disciplinare a avocatului Arcadie Farniev, retragerea licenței, constatarea
încălcării grave a drepturilor lui Tofan Marin de către Arcadie Farniev, obligarea
avocatului Arcadie Farniev sa aducă scuze în scris, prin intermediul executorului
judecătoresc (f.d. 12-15, vol.I).
La 03 februarie 2021, prin scrisoarea cu nr. 18, Consiliul National pentru
Asistență Juridică Garantată de Stat a redirecționat plângerea lui Tofan Marin pentru
examinare conform competenței, Oficiului Teritorial Chișinău al Consiliului
National pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, informând concomitent și
petentul.
Prin decizia nr. 79 din 01 martie 2021, întitulată „notă informativă”,
Oficiului Teritorial Chișinău al Consiliului National pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat, a respins plângerea lui Marin Tofan, motivând că unicul organ
competent de a constata abaterea disciplinară și aplicarea sancțiunilor disciplinare
avocaților este Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica
Moldova.
Constatând legalitatea hotărârii Consiliul National pentru Asistență
Juridică Garantată de Stat nr.79 din 01 martie 2021, instanța de apel a menționat că
în vederea examinării dezacordului referitor la acțiunile avocatului Arcadie Farniev,
precum și informația cu privire la abaterile disciplinare comise de avocat în timpul
exercitării atribuțiilor profesionale în mod eronat au fost adresate Consiliului
National pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, aceasta, în virtutea art. 56 din
Legea nr. 1206 cu privire la avocatură, fiind de competența Comisiei pentru etică și
disciplină.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La data de 28 septembrie 2023 Marin Tofan a depus recurs nemotivat
împotriva deciziei instanței de apel, iar, la 14 noiembrie 2023 a prezentat motivarea
recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre
rejudecare, obligarea Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților să
prezinte procesul-verbal nr. 18 din 19 noiembrie 2018 și decizia din 19 noiembrie
2018 , în original, precum alte înscrisuri și înregistrări audio de la ședința Comisiei
5
din 19 noiembrie 2018, obligarea intimaților să prezinte decizia asupra sesizării nr.
148 din 16 aprilie 2021 a Consiliului național pentru Asistență Juridică Garantată de
Stat; constatarea încălcării drepturilor lui Tofan Marin prin nesoluționarea cererilor
și demersurilor formulate privind obligarea intimaților să prezinte informațiile
solicitate, constatarea încălcării drepturilor lui Tofan Marin la judecarea cauzei,
accesului la justiție și la un proces echitabil.
În motivarea recursului a indicat că, nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele cauzei, instanța arbitrar s-a expus asupra solicitărilor
sale, or nu au fost reclamate probele solicitate.
La 28 noiembrie 2023 Curtea Supremă de justiție a notificat intimaților
copia recursului cu informarea despre depunerea unei referințe.
LEGISLASȚIA RELEVANTĂ
Art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,
„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni
în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se
declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: reclamantul nu poate
revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17;
26.Art. 241 alin. (1) Cod administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărîre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
27.Art. 244 alin. (1) Cod administrativ:
„Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
29.Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța
de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
6
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special cînd decizia instanței de apel nu poate fi contestată
cu recurs”
Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la data
de 27 septembrie 2023 și notificată recurentului Tofan Marin la data de 16 noiembrie
Astfel, recursul este în termen.
Cu referire la recursul declarat împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău în partea prin care s-a respins cererea de recurs depusă de
Tofan Marin și s-a menținut încheierea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
acesta nu întrunește o condiție de fond, și anume decizia contestată în această parte,
fiind irevocabilă, nu formează obiectul recursului în capitolul V al Codului
administrativ și prin urmare, acesta este inadmisibil în conformitate cu prevederile
art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.
În partea respingerii recursului împotriva încheierii din 01 iulie 2022, Curtea
de Apel Chișinău, a examinat prezenta cauză ca instanță de recurs și nu ca instanță de
apel și a emis decizia în această parte ca urmare a verificării legalității încheierii din
01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani care nu se referă la fondul
cauzei. Or, prin încheierea 01 iulie 2022 s-a declarat inadmisibilă acțiunea în temeiul
art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, pe motiv că reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.
În această ordine de idei, argumentele invocate în cererea de recurs cu
privire la ilegalitatea deciziei recurate în partea respingerii recursului nu pot fi
acceptate de instanța de recurs, deoarece acestea sunt irelevante în condițiile în care
se referă la dezacordul față de un act judecătoresc, care în virtutea legii nu poate fi
atacat cu recurs.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
necesar de a menționa și faptul că consacrarea expresă de către legislatorul național
a categoriilor de acte judecătorești susceptibile recursului în cauzele de contencios
administrativ este conformă standardelor procedurale relevante garantate de art. 6
paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se pe
7
deplin în marja de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea cadrului
intern relevant.
În acest context, instanța de recurs constată că recursul depus de Tofan
Marin împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău în partea
prin care s-a respins cererea de recurs depusă de Marin Tofan și s-a menținut
încheierea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, a fost depus contrar
dispozițiilor legale, fapt care impune declararea inadmisibilă a acestuia, ca fiind
depus împotriva unei decizii a instanței de apel, care în virtutea legii nu poate fi
atacată cu recurs.
Examinând admisibilitatea recursului depus de Tofan Marin împotriva
deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în partea prin care s-a
respins apelul înaintat de Marin Tofan și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, instanța de recurs constată inadmisibilitatea
acestuia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă
o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
42.Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Din analiza recursului declarat de către Tofan Marin, rezultă, că recurentul
nu a invocat temeiul legal în baza căruia își întemeiază recurs, dar a făcut trimitere
la prevederile art. 244- 248 din Codul administrativ, fără a indica expres temeiul de
admisibilitate a recursului. A invocat argumente, cărora instanțele de primul nivel
le-au acordat o interpretare corespunzătoare. La rândul său, pentru a trece testul de
admisibilitate nu este suficient un simplu dezacord cu concluziile instanțelor la acest
capitol, dar este necesar să fie invocate și justificate argumente de așa natură, încât
să fie susceptibilă să răstoarne această soluție. Tofan Marin nu a stăruit în fața Curții
Supreme de Justiție să prezinte o motivare convingătoare de natură să combată
concluziile instanțelor ierarhic inferioare și să treacă testul admisibilității.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 245¹ din Codul
administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
8
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare
a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel
Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea
probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că
motivele de casare, invocate în recursul depus de Tofan Marin, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 245¹ din Codul administrativ, deoarece argumentele
invocate în recurs sunt irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanței de
apel, care în temeiul art. 219 din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza
tuturor probelor prezentate în instanța de judecată.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
recursul depus de Tofan Marin conține obiecții de fapt și de drept similare celor
expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, care au fost analizate
minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în
modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, 16 pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
9
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Tofan Marin.
Ținând cont de art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. a) și lit. h) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Tofan Marin.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
10