3ra-633/24 — repararea prejudiciului cauzat prin activitatea administrativa ilegala
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin activitatea administrativa ilegala
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-633/24 — repararea prejudiciului cauzat prin activitatea administrativa ilegala (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Roman
Doroftei în interesele Primarului comunei Sculeni și Consiliului comunei
Sculeni,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Societatea cu Gospodăria Țărănească „Iastremschi Andrei
Pantelemon” împotriva Primarului comunei Sculeni și Consiliului comunei
Sculeni, raionul Ungheni privind repararea prejudiciilor cauzate prin
activitatea administrativă ilegală.
împotriva deciziei din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-633/24
NR. PIGD 2-22070724-01-3ra-19072024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Instanța de fond: D. Racoviță
Instanța de apel: V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Roman Doroftei în interesele Primarului comunei Sculeni și
Consiliului comunei Sculeni
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 mai 2022, Andrei Iastremschi, a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei și Consiliului local Sculeni, raionul Ungheni,
prin care a solicitat încasarea de la Primarul și Consiliul local Sculeni în
beneficiul reclamantului a prejudiciului material în sumă de 150000 lei și a
prejudiciului moral de 50000 lei.
În motivarea acțiunii a indicat că, având calitatea de arendaș, deține în
arendă bazinul acvatic din satul Floreni, raionul Ungheni, cu suprafața de
30,96 ha, număr cadastral XXXX, în baza contractului de arendă din 1
ianuarie 2008, contract valabil până la 3 ianuarie 2033.
În perioada anilor 2013-2014, Primăria și Consiliul comunei Sculeni
au elaborat și au aprobat mai multe acte administrative individuale, și anume
decizia nr. 03/05 din 12 aprilie 2013, cu privire la formarea și înregistrarea
bunurilor imobile ce fac parte din patrimoniul public al comunei Sculeni;
decizia nr. 03/06 din 27 iulie 2014, cu privire la aprobarea rezultatelor de
delimitare, expertiză și anunțarea licitației publice; procesul-verbal nr. 2 al
ședinței comisiei de licitație privind rezultatele licitației din 4 august 2014;
contractul de vânzare-cumpărare la licitație a terenului cu suprafața de
3,4773 ha, număr cadastral XXXX, înregistrat la 21 octombrie 2014, cu
numărul 13477.
Prin aceste acte administrative a fost înstrăinat unei terțe persoane un
teren cu suprafața de 3,4773 ha - fondul apelor și 0,7465 ha-teren arendat,
contrar prevederilor legislației în vigoare. Actele administrative, citate supra,
au fost contestate de părțile cointeresate în instanța de judecată, în modul
stabilit.
Astfel, prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Ungheni din 29 martie
2021 (dosar nr. 3-6/2018), s-au constatat mai multe ilegalități comise de
1
Primăria și Consiliul comunei Sculeni în procedura de înstrăinare a terenului,
cărui fapt actele administrative enunțate mai sus au fost anulate.
Primăria și Consiliul local Sculeni, prin actele sale administrative
ilegale și înstrăinarea terenului cu suprafața de 3,4773 ha, din care 0,7465 ha
- teren arendat, a afectat direct și grav activitatea economică a
reclamantului/arendașului și a cauzat prejudiciu/daune considerabile
acestuia, cât și intereselor ocrotite de lege.
Reclamantul, din momentul înstrăinării terenului de către Primăria
comunei Sculeni și până în prezent, a achitat plata de arendă anuală în sumă
de 667 lei, conform contractului de arendă în vigoare. Prin urmare, din
momentul înstrăinării terenului (anul 2014), reclamantul a plătit, anual,
arendatorului suma de 667 lei și pentru terenul înstrăinat.
Plata impozitului funciar în perioada anilor 2014-2019, pentru terenul
înstrăinat constituie suma de 1086 lei, confirmat prin chitanță de plată. În
total, la situația din 1 ianuarie 2019, pârâtul a cauzat reclamantului o daună
în sumă de 2891 lei.
Totodată, reclamantul și-a preconizat, în 2014, de a-și
extinde/dezvolta afacerea, cu atragerea de investiții, prin instalarea pe
suprafața terenului înstrăinat de 0,7465 ha a unui heleșteu artificial pentru
reproducerea și creșterea puietului de pește de diferite specii.
Prin înstrăinarea ilegală de către pârât a terenului cu suprafața de
3,4773 ha, din care 0,7465 ha - teren arendat, reclamantul a fost pus în
situația de a-și stopa afacerea, acesta ratând venituri de circa 150000 lei, din
calculul: 3,0 tone/anual x 50000 lei x 5 ani, unde: 3,0 tone/anual - cantitatea
de puiet de pește crescut și comercializat anual 50 lei, prețul de
comercializare, angro, a unui kilogram de puiet de pește; 5 ani - perioada de
timp (anii 2014-2019) în care s-au ratat venituri din activitatea economică.
În șirul evenimentelor din perioada anilor 2014-2021, pe cazul
înstrăinării ilicite de către pârât a patrimoniului din gestiunea reclamantului,
pentru a-și apăra drepturile și interesele ocrotite de lege, acesta a fost nevoit
să sesizeze mai multe organe de drept ale statului asupra fărădelegilor comise
de către Primărie și Consiliul comunei Sculeni pe acest caz.
Reclamantul a rămas total deprimat, demoralizat, aflând că o parte din
bazinul acvatic, dat în arendă acestuia, a fost acaparat și înstrăinat ilegal unei
terțe persoane de către pârât. Or, faptul sesizării organelor de drept și nu
numai (Procuratura Anticorupție, Procuratura Generală, Agenția de Mediu,
etc), cât și atragerea ulterioară a reclamantului, ca parte în procesul judiciar
(3 ani de ședințe de judecată) împotriva pârâtului, privind contestarea actelor
2
administrative individuale, raportate la cazul înstrăinării ilicite a
patrimoniului arendașului, a atras după sine o stare de efort, încordare,
tensiune, cu efect stresant pentru reclamant.
Or, prin deposedarea ilegală a reclamantului de o parte a
patrimoniului, aflat în gestiunea acestuia, pârâtul, prin acțiunile sale, a
restrâns posibilitățile reclamantului de a se bucura de satisfacțiile vieții
materiale, fiind în fapt și în drept o parte a prejudiciului moral cauzat.
Pretenția reclamantului la o despăgubire rezonabilă, din partea
pârâtului, în raport cu dauna morală cauzată, cât și vătămarea unui interes
personal nepatrimonial al reclamantului, este pe deplin justificată.
La 14 ianuarie 2022, reclamantul a remis pârâtului o cerere prealabilă
prin care s-a cerut acestuia acordarea benevolă a despăgubirilor în sumă de
200000 lei pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală.
Cererea depusă de acesta a fost recepționată de către pârât la 14
februarie 2022, cu aplicarea ștampilei instituției, în modul stabilit.
Menționează că, până la data depunerii de către reclamant a cererii de
chemare în judecată, o decizie cu privire la cererea prealabilă nu a fost emisă
de către pârât.
În ședința de judecată, reprezentantului reclamantului GȚ
„Iastremschi Andrei Pantelemon”, administratorul statutar Andrei
Iastremschi, a concretizat pretențiile menționându-l în calitate de pârât pe
Primarul comunei Sculeni. și a solicitat încasarea în beneficiul GȚ
„Iastremschi Andrei Pantelemon” a prejudiciului material în sumă de 50000
lei și prejudiciul moral în sumă de 150000 lei din contul pârâților Primarul
și Consiliul comunei Sculeni, raionul Ungheni.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Ungheni, s-a admis
parțial acțiunea concretizată, și s-a încasat în mod solidar, din contul pârâților
Primarul și Consiliul local Sculeni, raionul Ungheni, IDNO 1007601006494,
cu sediul în comuna Sculeni, raionul Ungheni, str. Basarabilor, 2, în
beneficiul GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon”, c/f 28600954, cu sediul în
comuna Petrești, raionul Ungheni, prejudiciu moral cauzat prin activitatea
administrativă ilegală în mărime de 10000 (zece mii) lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 16 februarie 2023, avocatul Andrei Onofrei în interesele
Consiliului comunie Sculeni, r-nul Ungheni a depus cerere de apel
3
nemotivată împotriva hotărârii din 15 februarie 2023 a Judecătoriei Ungheni,
iar la 18 mai 2023 a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Ungheni din 15 februarie 2023 în
partea ce ține de încasarea în mod solidar din contul pârâților Primarul și
Consililiu comunie Sculeni, r-nul Ungheni în beneficiul GȚ „Iastremschi
Andrei Pantelemon” a prejudicialului moral cauzat prin activitatea
administrativă ilegală în mărime de 10000 lei și respingerea acțiunii ca
neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel înaintată de Consiliul com. Sculeni, raionul Ungheni. S-a
menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15 februarie 2023.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a constat că, soluția
adoptată de instanța de fond este justă, precum și faptul că circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin
de către instanța de fond.
A constata că reclamantul a respectat procedura și termenul de
depunere a acțiunii în instanța de judecată
Referitor la pretenția intimatului privind încasarea prejudiciului
material, Completul de judecată al instanței de apel a reținut prevederile art.
14, alin. (1), (2), art. 19 alin. (1), (2), (5), (6), art. 2006 alin. (1), (2) Cod civil
(în vigoare din 1 martie 2019), art. 24, 28 alin. (2) din Legea privind fondul
piscicol, pescuitul și piscicultura nr. 149 din 8 iunie 2006 (în vigoare în
perioada 2014-21 martie 2021) și a notat că, fondatorul GȚ „Iastremschi
Andrei Pantelemon” nu a prezentat probe din care să rezulte că, în perioada
litigantă, i-a fost îngrădit accesul la diferența de suprafață a terenului
înstrăinat de 0,7465 ha și că nu a fost demonstrat faptul că această gospodărie
țărănească avea licență de producere a materialului biologic piscicol de
prăsilă în scopuri comerciale, că avea genul de activitate piscicultura
înregistrat corespunzător și că se încadra în reglementările piscicol-
biologice, de protecție a mediului și sanitar-veterinare, aceasta nu poate
invoca un prejudiciu sub formă de venit ratat pentru neamenajarea unui
heleșteu artificial pentru creșterea puietului de pește, or la stabilirea venitului
ratat se i-au în considerație măsurile întreprinse de către persoana păgubită
pentru a beneficia de el și acțiunile întreprinse în acest scop, iar reclamantul
nu a demonstrat în niciun fel ce măsuri a întreprins pentru a întruni condițiile
legale pentru practicarea activității de piscicultură și de producere a
materialului biologic piscicol de prăsilă în scopuri comerciale. Astfel,
4
instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia netemeiniciei pretenției de
încasare a prejudiciului material în mărime de 150000 lei.
Ce ține de prejudiciul moral, Curtea de Apel Chișinău a reținut că,
prevederile art. 2036 alin. (1), (2), art. 2037 din Codul civil, notând că,
prejudiciul moral reprezintă o pagubă care este cauzată individului prin
vătămarea unui interes personal nepatrimonial, prejudiciul moral constituie
efectele concrete (consecințele) pe care dauna le produce asupra victimei.
Este de menționat faptul că, jurisprudența CEDO nu relevă o enumerare
exhaustivă a modalităților de exprimare a prejudiciului moral.
Astfel, pe lângă gravitatea prejudiciului moral ce trebuie luată în
seamă pentru stabilirea despăgubirii, trebuie să se analizeze și un al doilea
criteriu, cel al echității. Or, dacă gravitatea prejudiciului moral este mare, și
despăgubirea ce trebuie acordată trebuie să fie una substanțială.
Despăgubirea trebuie să fie una justă, rațională, echitabilă, adică în așa fel
stabilită încât să asigure efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată,
a prejudiciului moral suferit.
Completul de judecată a conchis că cerința fondatorului GȚ
„Iastremschi Andrei Pantelemon” cu privire la încasarea prejudiciului moral
corect a fost admisă în parte, instanța de fond a ținut cont de caracterul
cauzei și anume că prin, hotărârea judecătorească irevocabilă din 29 martie
2021, s-a constatat comiterea unor acțiuni de către pârâți prin activitatea
administrativă de formare a terenului cu numărul cadastral XXXX, cu
suprafața de 3,4773 ha, prin suprapunerea pe o suprafață de 0,7465 ha din
bunul imobil cu numărul cadastral XXXX, care este bazinul acvatic dat în
arendă GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon”.
Astfel, prin acțiunile pârâților/apelantului a fost afectat dreptul GȚ
„Iastremschi Andrei Pantelemon” de folosință nestingherită a bazinului
acvatic cu numărul cadastral XXXX, or acesta, atât timp cât a durat
examinarea litigiului, s-a aflat într-o situație de incertitudine. Așadar, a
constatat existența unei legături cauzele între activitatea administrativă a
pârâților și dreptul reclamantului menționat.
A subliniat că, reclamantul din cauza activității administrative a
pârâților, în perioada 2014 – 15 decembrie 2021, s-a aflat într-o incertitudine
cu referire la situația bazinului acvatic arendat, ceea ce i-a provocat frustrare,
indignare, neliniște și stres, iar ca urmare instanța de fond just a fost evaluat
prejudiciul moral cauzat în mărime de 10000 lei, care va constitui o
satisfacție echitabilă și proporțională prejudiciului suferit.
5
Referitor la argumentul invocat de apelant precum că, la emiterea
actelor administrative anulate prin hotărârea judecătorească irevocabilă din
29 martie 2021, s-a ținut cont de planul geometric al bunului nou format
întocmit de Agenția Servici Publice și prin urmare acesta poartă răspundere,
Completul de judecată îl consideră ca fiind neîntemeiat, or cum s-a constatat
prin hotărârea judecătorească irevocabilă din 29 martie 2021 și anume că,
Primăria și Consiliul comunei Sculeni nu au examinat cererea părții
reclamante ÎS „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” înaintată în
august 2020 cu referire la coordonarea actelor întocmite de executantul
lucrărilor cadastrale în privința bunului imobil proprietate publică a statului
cu numărul cadastral 9263214001, iar martorul Natalia Iarmolovici a
declarat în instanța de fond faptul că ÎS „Institutul de Proiectări pentru
Organizarea Teritoriului” a expediat Primăriei comunei Sculeni actul de
constatare în natură și proiectul de actualizare a planului geometric referitor
la terenul aferent bazinului acvatic Floreni, însă Primăria nu a semnat nici un
act și nu a un răspuns expeditorului.
Astfel, instanța de judecată a conchis că, prin prisma pct. 55, 56 din
Regulamentul privind modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate
publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63 din 11 februarie 2019, dat
fiind faptul că, nu au fost coordonate fără un refuz motivat de către unitatea
administrativ- teritorială Sculeni, raionul Ungheni, materialele de delimitare
respective se consideră coordonate.
Prin urmare, atestă cu certitudine că, răspunderea pentru actele
administrative anulate prin hotărârea judecătorească irevocabilă din 29
martie 2021, este a pârâțilot și nu a altor autorități publice.
Completul judiciar a concluzionat că, argumentele expuse de către
Consiliul local Sculeni, raionul Ungheni în cererea de apel sunt lipsite de
substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor
administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în
consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 iulie 2024, avocatul Roman Doroftei în interesele Primarului
comunei Sculeni și Consiliului comunei Sculeni a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie
2024, cu trimiterea cauzei la rejudecare.
ARGUMENTELE RECURSULUI
6
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu s-a expus nici
întru-un fel pe fondul cauzei și nu a soluționat chestiunile de drept și de fapt
a litigiului, iar decizia este arbitrară și bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Aprecierea arbitrară a materialului probatoriu a instanței de apel
constă în aceea că instanța nu a cercetat și analizat probele scrise administrate
în prima instanță, nu s-a referit în genere la depozițiile pârților și la înscrisuri
atașate. Deci, instanța de apel nu a asigurat accesul pârților în egală măsură
la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și
contradictorialității judecării cauzei, nu a apreciat fiecare probă din punct de
vedere al coroborării lor, adică nu și-a motivat în mod legal soluția adoptată.
Notează că, instanța de apel a omis a se expune asupra argumentelor
din apel privind termenul de prescripție a acțiunii.
Învederează că recurentul Primăria și Consiliul comunei Sculeni au
invocat tardivitatea acțiunii încă în fond, iar instanța de fond, contrar legii
procesuale nu a emis o încheiere motivată la caz. Aceiași eroare a acceptat-
o instanța de apel.
Indică că termenul de prescripție servește mai multor scopuri
importante, și anume, să asigure securitatea și finalitatea juridică, să
protejeze potențialii pârâți de plângerile tardive care pot fi dificil de contestat
și să prevină orice nedreptate care poate rezulta în cazul în care instanțele ar
fi obligate să se pronunțe cu privire la evenimente care au avut loc în trecutul
îndepărtat, pe baza unor probe care este posibil să fi devenit nesigure și
incomplete din cauza trecerii timpului.
Apreciază că exercitarea acțiunii peste termenul legal și eventuala
soluționarea a acesteia, poate duce la o ingerință asupra raportului securității
juridice, în sensul violării art. 6 CEDO.
Prin urmare, opozabil celor enunțate de instanța de apel, derivă că
instanța nu s-a expus argumentat asupra acestor circumstanțe esențiale.
Totodată indică că, rezultatul concluziilor instanței de apel este
datorată unor interpretări defectuoase și eronate a normelor de drept material,
or discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al
probelor, sunt evidente.
Menționează că, legiuitorul a stabilit, un termen imperativ, prohibitiv
și absolut de 3 ani a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii din dreptul
de a mai formula cererea de chemare în judecată. Or, la îndeplinirea
acțiunilor procedurale, respectarea cerințelor cu privire la termen, constituie
un aspect important al dreptului la un proces echitabil.
7
Reține că, criticile referitoare la omiterea termenului de prescripție
sunt fondate și întemeiate, instanța de fond și apel determinând incorect
natura raportului litigios și normele de drept incidente.
În altă ordine de idei menționează că, actele juridice au fost emise de
Primărie și Consiliu în anul 2013, urmând a fi aplicate normele legale în
vigoare la acea dată.
Prin urmare, opozabil celor enunțate de instanța de apel, derivă că
instanța nu s-a expus argumentat asupra acestor circumstanțe esențiale.
Rezultatul concluziilor instanței de apel este datorată unor interpretări
defectuoase și eronate a normelor de drept material, or discrepanța între cele
reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, sunt evidente.
Totodată comunică că, instanța a apreciat arbitrar și esența
înscrisurilor probatorii or decizia Consiliului comunie Sculeni r-nul Ungheni
nr. 3/5 din 12 aprilie 2013 „Cu privire la formarea bunului imobil” a fost de
fapt aprobat proiectul planului geometric al bunului nou format întocmit de
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, vinovăția în ilegalitatea și
efectele juridice produse de actul administrativ enunțat o poartă anume
emitentul planului geometric și nicidecum nu Consiliul comunei Sculeni, or
instanța de fond aplicând norma de drept materială enunțată urma în mod
obligatoriu să stabilească vinovăția și intenția reclamantului la acțiuni ilicite.
În consecință, instanța de apel a adoptat o decizia printr-o motivare
superficială, fără a clarifica aspectele menționate supra, lăsându-le fără
argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei,
prin ce a fost afectată soluția adoptată.
Circumstanțele descrise permit recurentului să conchidă că soluția
instanței de apel privind respingerea cererii de apel, este neîntemeiată, iar
instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii.
În consecință, conchide că examinarea apelului a avut loc în
mod arbitrar, incomplet, evaziv, fapt ce denotă necesitatea rejudecării cauzei
în instanța de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
8
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 27 mai 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 178).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 11 iulie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
9
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Roman Doroftei în interesele Primarului comunei
Sculeni și Consiliului comunei Sculeni, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea
de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
10
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Roman Doroftei în
interesele Primarului comunei Sculeni și Consiliului comunei Sculeni.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11