3ra-633/24 — repararea prejudiciului cauzat prin activitatea administrativa ilegala

La 18 mai 2022, Andrei Iastremschi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului local Sculeni, raionul Ungheni, prin care a solicitat încasarea de la Primarul și Consiliul local Sculeni în beneficiul reclamantului a prejudiciului material în sumă de 150000 lei și a prejudiciului moral de 50000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, având calitatea de arendaș, deține în arendă bazinul acvatic din satul Floreni, raionul Ungheni, cu suprafața de 30,96 ha, număr cadastral XXXX, în baza contractului de arendă din 1 ianuarie 2008, contract valabil până la 3 ianuarie 2033.

În perioada anilor 2013-2014, Primăria și Consiliul comunei Sculeni au elaborat și au aprobat mai multe acte administrative individuale, și anume decizia nr. 03/05 din 12 aprilie 2013, cu privire la formarea și înregistrarea bunurilor imobile ce fac parte din patrimoniul public al comunei Sculeni; decizia nr. 03/06 din 27 iulie 2014, cu privire la aprobarea rezultatelor de delimitare, expertiză și anunțarea licitației publice; procesul-verbal nr. 2 al ședinței comisiei de licitație privind rezultatele licitației din 4 august 2014; contractul de vânzare-cumpărare la licitație a terenului cu suprafața de 3,4773 ha, număr cadastral XXXX, înregistrat la 21 octombrie 2014, cu numărul 13477.

Prin aceste acte administrative a fost înstrăinat unei terțe persoane un teren cu suprafața de 3,4773 ha - fondul apelor și 0,7465 ha-teren arendat, contrar prevederilor legislației în vigoare. Actele administrative, citate supra, au fost contestate de părțile cointeresate în instanța de judecată, în modul stabilit.

Astfel, prin hotărârea definitivă a Judecătoriei Ungheni din 29 martie 2021 (dosar nr. 3-6/2018), s-au constatat mai multe ilegalități comise de 1 Primăria și Consiliul comunei Sculeni în procedura de înstrăinare a terenului, cărui fapt actele administrative enunțate mai sus au fost anulate.

Primăria și Consiliul local Sculeni, prin actele sale administrative ilegale și înstrăinarea terenului cu suprafața de 3,4773 ha, din care 0,7465 ha - teren arendat, a afectat direct și grav activitatea economică a reclamantului/arendașului și a cauzat prejudiciu/daune considerabile acestuia, cât și intereselor ocrotite de lege.

Reclamantul, din momentul înstrăinării terenului de către Primăria comunei Sculeni și până în prezent, a achitat plata de arendă anuală în sumă de 667 lei, conform contractului de arendă în vigoare. Prin urmare, din momentul înstrăinării terenului (anul 2014), reclamantul a plătit, anual, arendatorului suma de 667 lei și pentru terenul înstrăinat.

Plata impozitului funciar în perioada anilor 2014-2019, pentru terenul înstrăinat constituie suma de 1086 lei, confirmat prin chitanță de plată. În total, la situația din 1 ianuarie 2019, pârâtul a cauzat reclamantului o daună în sumă de 2891 lei.

Totodată, reclamantul și-a preconizat, în 2014, de a-și extinde/dezvolta afacerea, cu atragerea de investiții, prin instalarea pe suprafața terenului înstrăinat de 0,7465 ha a unui heleșteu artificial pentru reproducerea și creșterea puietului de pește de diferite specii.

Prin înstrăinarea ilegală de către pârât a terenului cu suprafața de 3,4773 ha, din care 0,7465 ha - teren arendat, reclamantul a fost pus în situația de a-și stopa afacerea, acesta ratând venituri de circa 150000 lei, din calculul: 3,0 tone/anual x 50000 lei x 5 ani, unde: 3,0 tone/anual - cantitatea de puiet de pește crescut și comercializat anual 50 lei, prețul de comercializare, angro, a unui kilogram de puiet de pește; 5 ani - perioada de timp (anii 2014-2019) în care s-au ratat venituri din activitatea economică.

În șirul evenimentelor din perioada anilor 2014-2021, pe cazul înstrăinării ilicite de către pârât a patrimoniului din gestiunea reclamantului, pentru a-și apăra drepturile și interesele ocrotite de lege, acesta a fost nevoit să sesizeze mai multe organe de drept ale statului asupra fărădelegilor comise de către Primărie și Consiliul comunei Sculeni pe acest caz.

Reclamantul a rămas total deprimat, demoralizat, aflând că o parte din bazinul acvatic, dat în arendă acestuia, a fost acaparat și înstrăinat ilegal unei terțe persoane de către pârât. Or, faptul sesizării organelor de drept și nu numai (Procuratura Anticorupție, Procuratura Generală, Agenția de Mediu, etc), cât și atragerea ulterioară a reclamantului, ca parte în procesul judiciar (3 ani de ședințe de judecată) împotriva pârâtului, privind contestarea actelor 2 administrative individuale, raportate la cazul înstrăinării ilicite a patrimoniului arendașului, a atras după sine o stare de efort, încordare, tensiune, cu efect stresant pentru reclamant.

Or, prin deposedarea ilegală a reclamantului de o parte a patrimoniului, aflat în gestiunea acestuia, pârâtul, prin acțiunile sale, a restrâns posibilitățile reclamantului de a se bucura de satisfacțiile vieții materiale, fiind în fapt și în drept o parte a prejudiciului moral cauzat.

Pretenția reclamantului la o despăgubire rezonabilă, din partea pârâtului, în raport cu dauna morală cauzată, cât și vătămarea unui interes personal nepatrimonial al reclamantului, este pe deplin justificată.

La 14 ianuarie 2022, reclamantul a remis pârâtului o cerere prealabilă prin care s-a cerut acestuia acordarea benevolă a despăgubirilor în sumă de 200000 lei pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală.

Cererea depusă de acesta a fost recepționată de către pârât la 14 februarie 2022, cu aplicarea ștampilei instituției, în modul stabilit.

Menționează că, până la data depunerii de către reclamant a cererii de chemare în judecată, o decizie cu privire la cererea prealabilă nu a fost emisă de către pârât. 1. În ședința de judecată, reprezentantului reclamantului GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon”, administratorul statutar Andrei Iastremschi, a concretizat pretențiile menționându-l în calitate de pârât pe Primarul comunei Sculeni. și a solicitat încasarea în beneficiul GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon” a prejudiciului material în sumă de 50000 lei și prejudiciul moral în sumă de 150000 lei din contul pârâților Primarul și Consiliul comunei Sculeni, raionul Ungheni.

În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a constat că, soluția adoptată de instanța de fond este justă, precum și faptul că circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii au fost stabilite și elucidate pe deplin de către instanța de fond.

A constata că reclamantul a respectat procedura și termenul de depunere a acțiunii în instanța de judecată

Referitor la pretenția intimatului privind încasarea prejudiciului material, Completul de judecată al instanței de apel a reținut prevederile art. 14, alin. (1), (2), art. 19 alin. (1), (2), (5), (6), art. 2006 alin. (1), (2) Cod civil (în vigoare din 1 martie 2019), art. 24, 28 alin. (2) din Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura nr. 149 din 8 iunie 2006 (în vigoare în perioada 2014-21 martie 2021) și a notat că, fondatorul GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon” nu a prezentat probe din care să rezulte că, în perioada litigantă, i-a fost îngrădit accesul la diferența de suprafață a terenului înstrăinat de 0,7465 ha și că nu a fost demonstrat faptul că această gospodărie țărănească avea licență de producere a materialului biologic piscicol de prăsilă în scopuri comerciale, că avea genul de activitate piscicultura înregistrat corespunzător și că se încadra în reglementările piscicol- biologice, de protecție a mediului și sanitar-veterinare, aceasta nu poate invoca un prejudiciu sub formă de venit ratat pentru neamenajarea unui heleșteu artificial pentru creșterea puietului de pește, or la stabilirea venitului ratat se i-au în considerație măsurile întreprinse de către persoana păgubită pentru a beneficia de el și acțiunile întreprinse în acest scop, iar reclamantul nu a demonstrat în niciun fel ce măsuri a întreprins pentru a întruni condițiile legale pentru practicarea activității de piscicultură și de producere a materialului biologic piscicol de prăsilă în scopuri comerciale. Astfel, 4 instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia netemeiniciei pretenției de încasare a prejudiciului material în mărime de 150000 lei.

Ce ține de prejudiciul moral, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, prevederile art. 2036 alin. (1), (2), art. 2037 din Codul civil, notând că, prejudiciul moral reprezintă o pagubă care este cauzată individului prin vătămarea unui interes personal nepatrimonial, prejudiciul moral constituie efectele concrete (consecințele) pe care dauna le produce asupra victimei. Este de menționat faptul că, jurisprudența CEDO nu relevă o enumerare exhaustivă a modalităților de exprimare a prejudiciului moral.

Astfel, pe lângă gravitatea prejudiciului moral ce trebuie luată în seamă pentru stabilirea despăgubirii, trebuie să se analizeze și un al doilea criteriu, cel al echității. Or, dacă gravitatea prejudiciului moral este mare, și despăgubirea ce trebuie acordată trebuie să fie una substanțială. Despăgubirea trebuie să fie una justă, rațională, echitabilă, adică în așa fel stabilită încât să asigure efectiv o compensație suficientă, dar nu exagerată, a prejudiciului moral suferit.

Completul de judecată a conchis că cerința fondatorului GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon” cu privire la încasarea prejudiciului moral corect a fost admisă în parte, instanța de fond a ținut cont de caracterul cauzei și anume că prin, hotărârea judecătorească irevocabilă din 29 martie 2021, s-a constatat comiterea unor acțiuni de către pârâți prin activitatea administrativă de formare a terenului cu numărul cadastral XXXX, cu suprafața de 3,4773 ha, prin suprapunerea pe o suprafață de 0,7465 ha din bunul imobil cu numărul cadastral XXXX, care este bazinul acvatic dat în arendă GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon”.

Astfel, prin acțiunile pârâților/apelantului a fost afectat dreptul GȚ „Iastremschi Andrei Pantelemon” de folosință nestingherită a bazinului acvatic cu numărul cadastral XXXX, or acesta, atât timp cât a durat examinarea litigiului, s-a aflat într-o situație de incertitudine. Așadar, a constatat existența unei legături cauzele între activitatea administrativă a pârâților și dreptul reclamantului menționat.

A subliniat că, reclamantul din cauza activității administrative a pârâților, în perioada 2014 – 15 decembrie 2021, s-a aflat într-o incertitudine cu referire la situația bazinului acvatic arendat, ceea ce i-a provocat frustrare, indignare, neliniște și stres, iar ca urmare instanța de fond just a fost evaluat prejudiciul moral cauzat în mărime de 10000 lei, care va constitui o satisfacție echitabilă și proporțională prejudiciului suferit. 5

Referitor la argumentul invocat de apelant precum că, la emiterea actelor administrative anulate prin hotărârea judecătorească irevocabilă din 29 martie 2021, s-a ținut cont de planul geometric al bunului nou format întocmit de Agenția Servici Publice și prin urmare acesta poartă răspundere, Completul de judecată îl consideră ca fiind neîntemeiat, or cum s-a constatat prin hotărârea judecătorească irevocabilă din 29 martie 2021 și anume că, Primăria și Consiliul comunei Sculeni nu au examinat cererea părții reclamante ÎS „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” înaintată în august 2020 cu referire la coordonarea actelor întocmite de executantul lucrărilor cadastrale în privința bunului imobil proprietate publică a statului cu numărul cadastral 9263214001, iar martorul Natalia Iarmolovici a declarat în instanța de fond faptul că ÎS „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului” a expediat Primăriei comunei Sculeni actul de constatare în natură și proiectul de actualizare a planului geometric referitor la terenul aferent bazinului acvatic Floreni, însă Primăria nu a semnat nici un act și nu a un răspuns expeditorului.

Astfel, instanța de judecată a conchis că, prin prisma pct. 55, 56 din Regulamentul privind modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63 din 11 februarie 2019, dat fiind faptul că, nu au fost coordonate fără un refuz motivat de către unitatea administrativ- teritorială Sculeni, raionul Ungheni, materialele de delimitare respective se consideră coordonate.

Prin urmare, atestă cu certitudine că, răspunderea pentru actele administrative anulate prin hotărârea judecătorească irevocabilă din 29 martie 2021, este a pârâțilot și nu a altor autorități publice.

Completul judiciar a concluzionat că, argumentele expuse de către Consiliul local Sculeni, raionul Ungheni în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel nu s-a expus nici întru-un fel pe fondul cauzei și nu a soluționat chestiunile de drept și de fapt a litigiului, iar decizia este arbitrară și bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Aprecierea arbitrară a materialului probatoriu a instanței de apel constă în aceea că instanța nu a cercetat și analizat probele scrise administrate în prima instanță, nu s-a referit în genere la depozițiile pârților și la înscrisuri atașate. Deci, instanța de apel nu a asigurat accesul pârților în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictorialității judecării cauzei, nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al coroborării lor, adică nu și-a motivat în mod legal soluția adoptată.

Notează că, instanța de apel a omis a se expune asupra argumentelor din apel privind termenul de prescripție a acțiunii.

Învederează că recurentul Primăria și Consiliul comunei Sculeni au invocat tardivitatea acțiunii încă în fond, iar instanța de fond, contrar legii procesuale nu a emis o încheiere motivată la caz. Aceiași eroare a acceptat- o instanța de apel.

Indică că termenul de prescripție servește mai multor scopuri importante, și anume, să asigure securitatea și finalitatea juridică, să protejeze potențialii pârâți de plângerile tardive care pot fi dificil de contestat și să prevină orice nedreptate care poate rezulta în cazul în care instanțele ar fi obligate să se pronunțe cu privire la evenimente care au avut loc în trecutul îndepărtat, pe baza unor probe care este posibil să fi devenit nesigure și incomplete din cauza trecerii timpului.

Apreciază că exercitarea acțiunii peste termenul legal și eventuala soluționarea a acesteia, poate duce la o ingerință asupra raportului securității juridice, în sensul violării art. 6 CEDO.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de instanța de apel, derivă că instanța nu s-a expus argumentat asupra acestor circumstanțe esențiale.

Totodată indică că, rezultatul concluziilor instanței de apel este datorată unor interpretări defectuoase și eronate a normelor de drept material, or discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, sunt evidente.

Menționează că, legiuitorul a stabilit, un termen imperativ, prohibitiv și absolut de 3 ani a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare în judecată. Or, la îndeplinirea acțiunilor procedurale, respectarea cerințelor cu privire la termen, constituie un aspect important al dreptului la un proces echitabil. 7

Reține că, criticile referitoare la omiterea termenului de prescripție sunt fondate și întemeiate, instanța de fond și apel determinând incorect natura raportului litigios și normele de drept incidente.

În altă ordine de idei menționează că, actele juridice au fost emise de Primărie și Consiliu în anul 2013, urmând a fi aplicate normele legale în vigoare la acea dată.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de instanța de apel, derivă că instanța nu s-a expus argumentat asupra acestor circumstanțe esențiale. Rezultatul concluziilor instanței de apel este datorată unor interpretări defectuoase și eronate a normelor de drept material, or discrepanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, sunt evidente.

Totodată comunică că, instanța a apreciat arbitrar și esența înscrisurilor probatorii or decizia Consiliului comunie Sculeni r-nul Ungheni nr. 3/5 din 12 aprilie 2013 „Cu privire la formarea bunului imobil” a fost de fapt aprobat proiectul planului geometric al bunului nou format întocmit de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, vinovăția în ilegalitatea și efectele juridice produse de actul administrativ enunțat o poartă anume emitentul planului geometric și nicidecum nu Consiliul comunei Sculeni, or instanța de fond aplicând norma de drept materială enunțată urma în mod obligatoriu să stabilească vinovăția și intenția reclamantului la acțiuni ilicite.

În consecință, instanța de apel a adoptat o decizia printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele menționate supra, lăsându-le fără argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată.

Circumstanțele descrise permit recurentului să conchidă că soluția instanței de apel privind respingerea cererii de apel, este neîntemeiată, iar instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii.

În consecință, conchide că examinarea apelului a avut loc în mod arbitrar, incomplet, evaziv, fapt ce denotă necesitatea rejudecării cauzei în instanța de apel.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.” 8

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 11 iulie 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept 9 exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de avocatul Roman Doroftei în interesele Primarului comunei Sculeni și Consiliului comunei Sculeni, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, 10 precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Roman Doroftei în interesele Primarului comunei Sculeni și Consiliului comunei Sculeni. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11