3ra-332/24 — Contestarea actului administrativ

La 10 noiembrie 2022 Galina Goian a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului și Consiliului satului Costuleni raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, în fapt, Primăria satului Costuleni, raionul Ungheni, a publicat în septembrie 2006 în ziarul „UNGHIUL” anunț privind vânzarea la licitație publică a patru loturi de teren cu destinație construcții locative, cu suprafața a câte 0,12 ha, la prețul inițial de 6.000 lei. La 28 noiembrie 2006 reclamanta a depus comisiei de licitație, instituită de Primăria satului Costuleni, cerere privind acordul de a participa la licitație în care urmau să fie vândute loturile de teren menționate. Urmare a licitației petrecute, reclamanta a adjudecat lotul de teren nr. 4 cu suprafața de 0,1161 ha, la prețul de 6.050 lei, iar la 15 decembrie 2006 a achitat integral Primăriei Costuleni prețul terenului vândut la licitație.

Reclamanta susține că deși și-a onorat integral obligațiunile asumate, Primarul satului Costuleni a tergiversat perfectarea, semnarea și autentificarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat.

Prin cererea nr. 41 din 17 septembrie 2012 reclamanta a solicitat Primarului satului Costuleni semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

Prin răspunsul nr. 284 din 18 septembrie 2012, reclamanta a fost informată că actele necesare au fost remise specialistului pentru perfectarea contractului, acțiuni care de fapt, nu au fost realizate.

Prin cererea repetată din 06 mai 2020, reclamanta a solicitat iarăși Primarului satului Costuleni semnarea și eliberarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat la licitație.

Prin scrisoarea de răspuns nr. 85 din 26 mai 2020, Primarul satului Costuleni a informat petiționara că va întreprinde toate acțiunile necesare pentru finalizarea tranzacției, însă fără niciun rezultat.

Prin cererea repetată din 04 februarie 2022, reclamanta iarăși a cerut Primarului satului Costuleni semnarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului adjudecat, iar prin răspunsul nr. 77 din 02 martie 2022 a primit refuz.

Astfel, deși a achitat integral costul terenului adjudecat la licitație în termenii stabiliți de legislație, până în prezent Primarul satului Costuleni refuză să se prezinte 2 la biroul notarial pentru a semna și autentifica contractul de vânzare-cumpărare a lotului de teren adjudecat la licitație, fapt care îi îngrădește reclamantei drepturile și interesele legitime la libera folosire a proprietății private, iar în asemenea circumstanțe, reclamanta este pusă în situația în care să înainteze prezenta cerere de chemare în judecată.

La 05 decembrie 2022 în cadrul ședinței de judecată, avocatul Andrei Onofrei în interesele Galinei Goian, a înaintat o cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat: obligarea Primarului satului Costuleni raionul Ungheni să întocmească planul geometric al bunului imobil nou format prin decizia Consiliului local Costuleni, raionul Ungheni, nr. 04/6.12 din 22 iunie 2006 și înstrăinat prin licitație publică reclamantei Galina Goian; obligarea Primarului satului Costuleni raionul Ungheni, să semneze, în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare a lotului de teren nr. 4 cu destinație construcție locativă, cu suprafața de 0,1161 ha, situat în intravilanul satului Costuleni, raionul Ungheni, adjudecat la licitație publică, conform procesului-verbal nr. 6 din 28 noiembrie 2006, la prețul de 6.050 lei, de către reclamanta Galina Goian; - încasarea din contul Primăriei satului Costuleni în beneficiul reclamantei Galina Goian a cheltuielilor de judecată și asistență juridică pe care le va suporta în acest proces (f.d. 37).

În motivarea deciziei emise și anume de respingere a pretenției reclamantei privind obligarea întocmirii planului geometric al bunului imobil nou format prin decizia Consiliului local Costuleni nr. 04/6.12 din 22 iunie 2006 și înstrăinat prin licitație publică reclamantei, instanța de apel, cu referire la art. 2 și art. 11 alin. (3) lit. b) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (în redacție la data sesizării instanței de judecată cu prezenta acțiune) a stabilit că, competența întocmirii planului geometric revine structurilor teritoriale ale Agenției Servicii Publice (conform redacției actuale a Legii - Structurilor teritoriale ale instituției de implementare). Respectiv, este indubitabil că formularea unei astfel de pretenții față de administrația publică locală este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. 3

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind netemeinicia pretenției privind obligarea Primarului satului Costuleni să semneze, în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare a lotului de teren nr. 4 cu destinație construcție locativă, cu suprafața de 0,1161 ha, situat în intravilanul satului Costuleni, adjudecat reclamantei la licitație publică conform procesului-verbal nr. 6 din 28.11.2006, la prețul de 6050 lei, în circumstanțele în care, printr-un act judecătoresc irevocabil (hotărârea Judecătoriei Ungheni din 19 ianuarie 2021 (f.d. 65-69), menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2021 (f.d. 70-76) și încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2021) s-a constatat că Goian Galina nu a respectat obligația stabilită prin pct. 4 subpct. 1) al procesului-verbal nr. 6 din 28.11.2006 cu privire la rezultatele negocierilor directe și nu a depus în termen de 20 zile mijloace financiare pe contul vânzătorului.

Recurenta a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel.

Decizia motivată a fost notificată reprezentantului recurentei Goian Galina, avocatului Onofrei Andrei, prin poșta electronică la data de 08 aprilie 2024 (f.d. 147).

La 11 aprilie 2024 Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei IP „Agenția Servicii Publice” copia recursului cu menținea depunerii uni referințe.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 06 februarie 2024 și la 08 aprilie 2024 a notificat părților decizia motivată a instanței de apel, iar cererea de recurs a fost depusă la 03 aprilie 2024. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, 5 invocate în recursul depus de Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei nu conține obiecții de fapt. Or, Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei, a omis să depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în cadrul unui recurs nemotivat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 31.Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de 6 aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei . Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7