3ra-332/24 — contestarea actului administrativ

3ra-332/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Goian Galina, reprezentată

de avocatul Onofrei Andrei,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Goian Galina împotriva Primarului satului Costuleni și Consiliului local

Costuleni raionul Unghenii cu privirea la contestarea actului administrativ și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-332/24

NR. PIGD 2-22164891-01-3ra-11042024)

Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. D. Racoviță

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

02 octombrie 2024

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Goian Galina,

reprezentată de avocatul Onofrei Andrei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Primarului și Consiliului satului Costuleni raionul Ungheni cu privire la

contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Costuleni, raionul Ungheni, a publicat în septembrie 2006 în ziarul „UNGHIUL”

anunț privind vânzarea la licitație publică a patru loturi de teren cu destinație

construcții locative, cu suprafața a câte 0,12 ha, la prețul inițial de 6.000 lei. La 28

noiembrie 2006 reclamanta a depus comisiei de licitație, instituită de Primăria

satului Costuleni, cerere privind acordul de a participa la licitație în care urmau să

fie vândute loturile de teren menționate. Urmare a licitației petrecute, reclamanta a

adjudecat lotul de teren nr. 4 cu suprafața de 0,1161 ha, la prețul de 6.050 lei, iar la

15 decembrie 2006 a achitat integral Primăriei Costuleni prețul terenului vândut la

licitație.

satului Costuleni a tergiversat perfectarea, semnarea și autentificarea contractului de

vânzare-cumpărare a terenului adjudecat.

satului Costuleni semnarea contractului de vânzare-cumpărare.

actele necesare au fost remise specialistului pentru perfectarea contractului, acțiuni

care de fapt, nu au fost realizate.

satului Costuleni semnarea și eliberarea contractului de vânzare-cumpărare a

terenului adjudecat la licitație.

a informat petiționara că va întreprinde toate acțiunile necesare pentru finalizarea

tranzacției, însă fără niciun rezultat.

Primarului satului Costuleni semnarea contractului de vânzare-cumpărare a

terenului adjudecat, iar prin răspunsul nr. 77 din 02 martie 2022 a primit refuz.

stabiliți de legislație, până în prezent Primarul satului Costuleni refuză să se prezinte

2

la biroul notarial pentru a semna și autentifica contractul de vânzare-cumpărare a

lotului de teren adjudecat la licitație, fapt care îi îngrădește reclamantei drepturile și

interesele legitime la libera folosire a proprietății private, iar în asemenea

circumstanțe, reclamanta este pusă în situația în care să înainteze prezenta cerere de

chemare în judecată.

în interesele Galinei Goian, a înaintat o cerere de concretizare a pretențiilor din

acțiune, prin care a solicitat: obligarea Primarului satului Costuleni raionul Ungheni

să întocmească planul geometric al bunului imobil nou format prin decizia

Consiliului local Costuleni, raionul Ungheni, nr. 04/6.12 din 22 iunie 2006 și

înstrăinat prin licitație publică reclamantei Galina Goian; obligarea Primarului

satului Costuleni raionul Ungheni, să semneze, în calitate de vânzător, contractul de

vânzare-cumpărare a lotului de teren nr. 4 cu destinație construcție locativă, cu

suprafața de 0,1161 ha, situat în intravilanul satului Costuleni, raionul Ungheni,

adjudecat la licitație publică, conform procesului-verbal nr. 6 din 28 noiembrie 2006,

la prețul de 6.050 lei, de către reclamanta Galina Goian; - încasarea din contul

Primăriei satului Costuleni în beneficiul reclamantei Galina Goian a cheltuielilor de

judecată și asistență juridică pe care le va suporta în acest proces (f.d. 37).

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

contencios administrativ înaintată de Goian Galina a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Galina, a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Ungheni din 22 mai 2023,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie admisă integral. La data de 01 august 2023 decizia motivată a

instanței de apel a fost notificată reprezentantului apelantei și la 29 august 2023, în

termenul legal, acesta a depus apel motivat.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Goian Galina și s-a menținut hotărârea primei instanțe.

privind obligarea întocmirii planului geometric al bunului imobil nou format prin

decizia Consiliului local Costuleni nr. 04/6.12 din 22 iunie 2006 și înstrăinat prin

licitație publică reclamantei, instanța de apel, cu referire la art. 2 și art. 11 alin. (3)

lit. b) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998 (în redacție la data

sesizării instanței de judecată cu prezenta acțiune) a stabilit că, competența

întocmirii planului geometric revine structurilor teritoriale ale Agenției Servicii

Publice (conform redacției actuale a Legii - Structurilor teritoriale ale instituției de

implementare). Respectiv, este indubitabil că formularea unei astfel de pretenții față

de administrația publică locală este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

3

instanțe privind netemeinicia pretenției privind obligarea Primarului satului

Costuleni să semneze, în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare a

lotului de teren nr. 4 cu destinație construcție locativă, cu suprafața de 0,1161 ha,

situat în intravilanul satului Costuleni, adjudecat reclamantei la licitație publică

conform procesului-verbal nr. 6 din 28.11.2006, la prețul de 6050 lei, în

circumstanțele în care, printr-un act judecătoresc irevocabil (hotărârea Judecătoriei

Ungheni din 19 ianuarie 2021 (f.d. 65-69), menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 09 iunie 2021 (f.d. 70-76) și încheierea Curții Supreme de Justiție din

22 decembrie 2021) s-a constatat că Goian Galina nu a respectat obligația stabilită

prin pct. 4 subpct. 1) al procesului-verbal nr. 6 din 28.11.2006 cu privire la

rezultatele negocierilor directe și nu a depus în termen de 20 zile mijloace financiare

pe contul vânzătorului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

17.Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 03 aprilie 2024, Goian

Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei a depus recurs, solicitând admiterea

acestuia și casarea deciziei din 06 februarie 2024 și emiterea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

Galina, avocatului Onofrei Andrei, prin poșta electronică la data de 08 aprilie 2024

(f.d. 147).

„Agenția Servicii Publice” copia recursului cu menținea depunerii uni referințe.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

februarie 2024 și la 08 aprilie 2024 a notificat părților decizia motivată a instanței

de apel, iar cererea de recurs a fost depusă la 03 aprilie 2024. În condițiile enunțate,

instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul este admis dacă:

4

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța

de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă

un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

5

invocate în recursul depus de Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei

Andrei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de

Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus de Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei nu conține obiecții

de fapt. Or, Goian Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Andrei, a omis să

depună motivarea recursului, formulând doar solicitările sale în cadrul unui recurs

nemotivat.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel

Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

31.Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

6

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus Goian Galina,

reprezentată de avocatul Onofrei Andrei.

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Goian Galina, reprezentată de avocatul

Onofrei Andrei .

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7