3ra-1229/21 — contestarea actelor administrative individuale

3ra-1229/21 — contestarea actelor administrative individuale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-1229/21

prima instanță: Judecătoria Ungheni (D. Racoviță)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul com. Sculeni,

r-nul Ungheni, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Direcția Bazinieră de Gospodărire a

Apelor” împotriva Primăriei și Consiliului com. Sculeni, Instituției Publice

„Agenția Servicii Publice”, Mihail Martin și Liliei Martin, terți Andrei Iastremschi

și Agenția „Apele Moldovei” privind contestarea actelor administrative

individuale,

împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de

avocatul Andrei Onofrei și s-a menținut hotărârea din 29 martie 2021 a

Judecătoriei Ungheni,

c o n s t a t ă:

La 18 ianuarie 2018 Întreprinderea de Stat „Direcția Bazinieră de Gospodărire

a Apelor” (în continuare Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor”) a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului

com. Sculeni, r-nul Unghnei, intervenienți accesorii Serviciul cadastral teritorial

Ungheni (actualmente Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”) și Mihail

Martin cu privire la contestarea actelor administrative, anularea contractului de

vânzare-cumpărare la licitație și obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a

mențiunilor privind înregistrarea dreptului de proprietate și înstrăinarea bunului

imobil.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că la

24 octombrie 2017, a recepționat sesizarea Agenției „Apele Moldovei” privind

expunerea asupra coordonării proiectului de construcție a unui iaz pe terenul

privat, cu numărul cadastral XXXXXX, situat în extravilanul com. Sculeni,

r-nul Ungheni, care se suprapune cu terenul fondului apelor, cu numărul cadastral

XXXXXX, gestionat de către Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor”.

Examinând materialele prezentate, precum și informația grafică privind datele

bunurilor imobile, a constatat că terenul cu numărul cadastral XXXXXX și

suprafața de 3,4773 ha, a fost înregistrat la 20 mai 2014 în Registrul bunurilor

1

imobile în proprietatea com. Sculeni, r-nul Ungheni, în temeiul deciziei nr. 03/05

din 12 aprilie 2013 „Cu privire la formarea și înregistrarea bunurilor imobile, ce

fac parte din patrimoniul public al comunei Sculeni” și al deciziei Consiliului

com. Sculeni, r-nul Ungheni, nr. 02/09 din 30 aprilie 2014 „Cu privire la

modificarea deciziei Consiliului comunei Sculeni nr. 03/05 din 12 aprilie 2013”.

Reclamanta a enunțat că terenul cu numărul cadastral XXXXXX se suprapune

în proporție de aproximativ 90% cu terenul fondului apelor cu numărul cadastral

XXXXXX (numărul cadastral vechi XXXXXX), care reprezintă lacul de

acumulare Floreni, cu suprafața de 30,96 ha, înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la 22 iunie 2004, în proprietatea publică a statului Republica Moldova,

deținut actualmente în gestiunea întreprinderii Î.S. „Direcția Bazinieră de

Gospodărire a Apelor”, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 410 din 25 mai 2010.

În baza deciziei Consiliului com. Sculeni nr. 03/06 din 27 iunie 2014 „Cu

privire la aprobarea rezultatelor de delimitare, expertiză și anunțarea licitației

publice” și procesului-verbal nr. 2 al ședinței comisiei de licitație privind

rezultatele licitației din 04 august 2014, terenul cu numărul cadastral XXXXXX a

fost înstrăinat lui Mihail Martin.

Având în vedere atribuirea ilegală și abuzivă în proprietatea Primăriei

com. Sculeni, r-nul Ungheni a terenului fondului apelor, proprietate publică a

statului, precum și înstrăinarea ilegală a acestui teren în proprietate privată, contrar

prevederilor legislației în vigoare, Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a

Apelor” s-a adresat Primăriei și Consiliului com. Sculeni cu cererea prealabilă

nr. 1/02-410 din 09 noiembrie 2017, prin care a solicitat anularea deciziei

Consiliului com. Sculeni, r-nul Ungheni, nr. 03/05 din 12 aprilie 2013 „Cu privire

la formarea și înregistrarea bunurilor imobile, ce fac parte din patrimoniul public al

com. Sculeni”; anularea deciziei Consiliului com. Sculeni, r-nul Ungheni, nr. 02/09

din 30 aprilie 2014 „Cu privire la modificarea deciziei Consiliului com. Sculeni,

r-nul Ungheni, nr. 03/05 din 12 aprilie 2013”; anularea deciziei Consiliului

com. Sculeni, r-nul Ungheni, nr. 03/06 din 27 iunie 2014 „Cu privire la aprobarea

rezultatelor de delimitare, expertiză și anunțarea licitației publice” și procesului-

verbal nr. 2 al ședinței Comisiei de licitație privind rezultatele licitației din

04 august 2014; anularea/rezilierea contractului de vânzare-cumpărare la licitație a

terenului cu suprafața de 3,4773 ha, amplasat în extravilanul com. Sculeni,

r-nul Ungheni, înregistrat cu numărul cadastral XXXXXX, autentificat de notarul

public Valentina Ciorba și înregistrat la 21 octombrie 2014 cu nr. 13477.

Deși autoritatea publică locală a recepționat cererea menționată la

13 noiembrie 2017, până la înaintarea cererii de chemare în judecată, nu i-a

comunicat soluția adoptată și dacă a fost examinată această cerere.

De altfel, reclamanta a susținut că autoritatea publică locală a înstrăinat un

bun imobil care nu îi aparține, contrar prevederilor legale ce statuează că,

proprietatea este inviolabilă, iar dreptul de proprietate este garantat.

Întemeindu-și cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 5 din Legea

nr. 121 din 04 mai 2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății

publice, art. 2, 4 din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate

publică și delimitarea lor, art. 217, 220 din Codul civil, art. 16, 17, 26 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și art. 166, 167, 175 din

Codul de procedură civilă, Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” a

solicitat anularea deciziilor Consiliului com. Sculeni, r-nul Ungheni nr. 03/05 din

2

12 aprilie 2013 „Cu privire la formarea și înregistrarea bunurilor imobile ce fac

parte din patrimoniul public al com. Sculeni”, nr. 02/09 din 30 aprilie 2014 „Cu

privire la modificarea deciziei consiliului com. Sculeni nr. 03/05 din

12 aprilie 2013”, nr. 03/06 din 27 iunie 2014 „Cu privire la aprobarea rezultatelor

de delimitare, expertiză și anunțarea licitației publice”, precum și a procesului-

verbal nr. 2 al ședinței comisiei de licitație privind rezultatele licitației din

04 august 2014, dar și a contractului de vânzare-cumpărare la licitație a terenului

cu suprafața de 3,4773 ha, amplasat în extravilanul com. Sculeni, r-nul Ungheni, cu

numărul cadastral XXXXXX, autentificat de notarul public Valentina Ciorba și

înregistrat la 21 octombrie 2014 cu numărul 13477 și obligarea Serviciului

cadastral teritorial Ungheni privind radierea din Registrul bunurilor imobile a

mențiunilor de înregistrare a dreptului de proprietate al Primăriei com. Sculeni

asupra bunului imobil, cu numărul cadastral XXXXXX, în baza deciziei

Consiliului com. Sculeni nr. 03/05 din 12 aprilie 2013 și nr. 02/09 din

30 aprilie 2014, precum și a mențiunilor de înstrăinare a bunului imobil respectiv

lui Mihail Martin și Liliei Martin, în baza contractului de vânzare-cumpărare

nr. 13477 din 21 octombrie 2014.

La 05 septembrie 2018, Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” a

depus cerere, prin care a solicitat schimbarea calității procesuale a Serviciului

cadastral teritorial Ungheni din intervenient accesoriu în pârât (f.d. 70-71 vol. I).

Prin încheierea protocolară din 05 septembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni,

IP „Agenția Servicii Publice” s-a atras în proces în calitate de copârât, iar Lilia

Martin în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 72 vol. I).

La 17 septembrie 2018, Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” a

depus cerere de concretizare a acțiunii împotriva Primăriei și Consiliului

com. Sculeni, IP „Agenția Servicii Publice”, Mihail Martin și Liliei Martin, prin

care suplimentar pretențiilor inițiale a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată

din contul pârâților (f.d. 78-82 vol. I).

În motivarea cererii de concretizare, reclamanta a indicat că Mihail Martin și

Lilia Martin, fiind părți ale contractului de vânzare-cumpărare al cărui anulare se

solicită, urmează a fi atrași în proces în calitate de copârâți, având în vedere că, în

cazul pronunțării unei eventuale hotărâri judecătorești, drepturile și libertățile

acestora ar putea fi atinse, și anume dreptul de proprietate asupra bunului

achiziționat.

Totodată, a menționat că IP „Agenția Servicii Publice” este responsabilă de

ținerea cadastrului bunurilor imobile, administrarea băncii centrale de date a

cadastrului bunurilor imobile și efectuarea înregistrărilor de stat ale bunurilor

imobile și ale drepturilor asupra acestora. Astfel, instanța de judecată urmează să

oblige această instituție să efectueze radierea din Registrul bunurilor imobile a

mențiunilor privind înregistrarea dreptului de proprietate al Primăriei com. Sculeni,

r-nul Ungheni, asupra bunului imobil, cu numărul cadastral XXXXXX, în baza

deciziei Consiliului local nr. 03/05 din 12 aprilie 2013 și deciziei Consiliului local

nr. 02/09 din 30 aprilie 2014, precum și a mențiunilor privind înstrăinarea bunului

imobil nominalizat lui Mihail Martin și Liliei Martin, în baza contractului de

vânzare-cumpărare nr. 13477 din 21 octombrie 2014, în condițiile în care, atât

înregistrarea tranzacțiilor, cât și executarea propriu-zisă a lucrărilor cadastrale de

delimitare, formare și înregistrare a bunului imobil litigios, au fost efectuate de

3

către Oficiul cadastral teritorial Ungheni al Î.S. „Cadastru”, actualmente

IP „Agenția Servicii Publice”.

La 12 noiembrie 2019 Andrei Iastremschi a depus cerere de intervenire în

proces în calitate de intervenient principal, prin care a solicitat admiterea în fond a

acțiunii formulate în nume propriu și anularea ca fiind ilegale a actelor

administrative individuale, emise de Primăria și Consiliul com. Sculeni, în partea

ce ține de înstrăinarea terenului proprietate de stat, cu suprafața de 3,1295 ha,

inclusiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 13477 din 21 octombrie 2014.

Totodată, a solicitat încasarea din contul Primăriei și Consiliului com. Sculeni în

beneficiul G.Ț. „Iastremschi Andrei” a prejudiciului cauzat în sumă de 213500 de

lei, compus din plata de arendă pentru anii 2014-2019, în mărime de 13500 de lei

și 200000 de lei, ceea ce constituie venitul ratat din activitatea economică a

arendașului pe anii 2014-2018 (f.d.222-224, Vol.I).

Prin încheierea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, Andrei

Iastremschi a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea

reclamantului (f.d. 125-126 vol. I).

Prin încheierea din 19 februarie 2020 a Judecătoriei Ungheni s-a declarat

inadmisibilă cererea lui Andrei Iastremschi în partea pretenției privind încasarea

prejudiciului material (f.d.6-7, Vol.II).

Prin încheierea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Ungheni a fost admisă

cererea și atrasă în proces în calitate de terț Agenția „Apele Moldovei”

(f.d.93-94, Vol.II).

Prin hotărârea din 29 martie 2021 a Judecătoriei Ungheni, s-a admis parțial

acțiunea concretizată a Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor”.

S-a anulat decizia Consiliului local Sculeni, raionul Ungheni, nr. 03/05 din

12 aprilie 2013 „Cu privire la formarea și înregistrarea bunurilor imobile, ce fac

parte din patrimoniul public al comunei Sculeni” în partea ce ține de terenul cu

suprafața de 3,4773 ha, amplasat în extravilanul com. Sculeni, r-nul Ungheni,

înregistrat cu numărul cadastral XXXXXX.

S-a anulat decizia Consiliului local Sculeni, raionul Ungheni, nr. 02/09 din

30 aprilie 2014 „...Cu privire la modificarea deciziei Consiliului comunei Sculeni

nr. 03/05 din 12 aprilie 2013...”, în partea ce ține de terenul cu suprafața de 3,4773

ha, amplasat în extravilanul com. Sculeni, r-nul Ungheni, înregistrat cu numărul

cadastral XXXXXX.

S-a anulat decizia Consiliului local Sculeni, raionul Ungheni, nr. 03/06 din

27 iunie 2014 „Cu privire la aprobarea rezultatelor de delimitare, expertiză și

anunțarea Licitației publice”, în partea ce ține de terenul cu suprafața de 3,4773 ha,

amplasat în extravilanul com. Sculeni, r-nul Ungheni, înregistrat cu numărul

cadastral XXXXXX.

S-a anulat procesul-verbal nr. 2 al ședinței Comisiei de licitație privind

rezultatele licitării din 04 august 2014.

S-a anulat contractul de vânzare - cumpărare la licitație a terenului cu

suprafața de 3,4773 ha, amplasat în extravilanul com. Sculeni, r-nul Ungheni,

înregistrat cu numărul cadastral XXXXXX, autentificat de notarul public Valentina

Ciorba și înregistrat cu nr. 13477 la 21 octombrie 2014.

S-a obligat Agenția Servicii Publice să radieze din Registrul bunurilor imobile

a mențiunilor privind înregistrarea dreptului de proprietate al Primăriei

com. Sculeni, r-nul Ungheni, asupra bunului imobil cu numărul cadastral

4

XXXXXX în baza deciziei Consiliului local Sculeni nr. 03/05 din 12 aprilie 2013

și deciziei Consiliului local Sculeni nr. 02/09 din 30 aprilie 2014, precum și a

mențiunilor privind înstrăinarea bunului imobil nominalizat lui Mihail Martin și

Liliei Martin în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 13477 din

21 octombrie 2014.

S-a încasat în mod solidar, din contul Primăriei și Consiliului com. Sculeni,

r-nul Ungheni, în beneficiul Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor”,

cheltuielile de judecată în mărime de 2,184,75 de lei.

S-a respins acțiunea în partea încasării cheltuielilor de judecată în mod solidar

de la pârâții Agenția Servicii Publice, Mihail Martin și Lilia Martin

(f.d.146, Vol. II).

La 30 martie 2021, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de avocatul

Andrei Onofrei a depus apel, iar la 14 mai 2021 a prezentat motivarea apelului

împotriva hotărârii din 29 martie 2021 a Judecătoriei Ungheni, solicitând casarea

hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii

(f.d.152, Vol.I; 5-9, Vol.II).

Prin decizia din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

depus de Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de avocatul Andrei

Onofrei și s-a menținut hotărârea din 29 martie 2021 a Judecătoriei Ungheni

(f.d.32-54, Vol.II).

Curtea de Apel Chișinău și-a întemeiat soluția pe dispozițiile Codului

administrativ, Legii nr. 354 din 28 octombrie 2004 Cu privire la formarea

bunurilor imobile, Legii nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate

publică și delimitarea lor, Legii nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice, Conceptului Tehnic al Sistemului Național de

Poziționare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 307 din 28 aprilie 2011 cu

privire la Sistemul Național de Poziționare, Instrucțiunii cu privire la modul de

elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin ordinul

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 140 din 06 august 2012 și Instrucțiunii cu

privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin

ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017,

menționând că potrivit planului de contur al bunului imobil cu numărul cadastral

XXXXXX, cu terenul respectiv se suprapune terenul agricol cu numărul cadastral

XXXXXX pe o suprafață de 0,7465 ha (f.d. 66, 70, 90, 104 vol. II, f.d. tehnic 36,

inclusiv verso), fapt ce rezultă inclusiv din schema lucrărilor executate (f.d. tehnic

39), schița ridicărilor orizontale (f.d. tehnic 43) și actul de stabilire a hotarelor

(f.d. 105-106 vol. II, f.d. tehnic 44).

Astfel, în procesul de formare a bunului imobil cu numărul cadastral

XXXXXX în calitate de teren agricol proprietate a unității administrativ-teritoriale

Sculeni, raionul Ungheni, și înstrăinarea acestuia, a fost admisă încălcarea

prevederilor art. 3 lit. a), b), art. 7 alin. (1) lit. a), art. 15 alin. (2) lit. d), art. 16, 20

din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 Cu privire la formarea bunurilor imobile

în vigoare în perioada 30 martie 2012 – 26 mai 2017, art. 2 alin. (1), (2), (3), art.3

alin. (3), art. 4 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007

privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor în vigoare în perioada

05 martie 2013 – 13 ianuarie 2017, art. 10 alin. (1), (2), (3), (6), art.13 alin. (1)

5

lit.f) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice în vigoare în perioada 12 aprilie 2013 – 04 august 2014.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că bunul imobil nou format cu numărul

cadastral XXXXXX cuprinde o suprafață de 0,7465 ha, din bunul imobil

proprietate publică a statului cu numărul cadastral XXXXXX. Ca urmare, formarea

bunului, urma să fie coordonată și efectuată cu acordul proprietarului bunului cu

numărul cadastral XXXXXX.

În context, instanța ierarhic inferioară a stabilit că a fost schimbată destinația

suprafeței suprapuse din „fondul apelor” în „teren agricol”, fără a fi verificat faptul

dacă, prin formarea bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX, au fost sau nu

afectate drepturile terților. Mai mult, nu a fost solicitat acordul scris al

G.Ț. „Iastremschi Andrei” în calitate de arendaș al bunului imobil proprietate

publică a statului cu numărul cadastral XXXXXX.

La fel, instanțele ierarhic inferioare au relevat că bunul imobil cu numărul

cadastral XXXXXX, reprezintă proprietate publică a statului.

Astfel, terenul din domeniul public cu numărul cadastral XXXXXX este

inalienabil, insesizabil și imprescriptibil și nu poate fi înstrăinat de către apelant.

Or, circuitul civil al bunului imobil proprietate publică a statului, cu numărul

cadastral XXXXXX este interzis. Mai mult, partea apelantă nu a prezentat nicio

Hotărâre de Guvern, prin care terenul din domeniul public cu numărul cadastral

XXXXXX să fi fost transmis în proprietatea unității administrativ-teritoriale

Sculeni, raionul Ungheni.

De altfel, instanțele ierarhic inferioare au precizat că măsurările în teren au

fost efectuate cu ajutorul utilajului TRIMBLE R8s GNSS Sistem nr. 5812K91796,

în regimul RTK, sistem de coordonate MOLDREF 99 și acest fapt asigură o

precizie înaltă de la 1 până la 10 cm, iar de către pârâți urmau să fie prezentate

contraprobe pertinente și concludente din care să derive contrariul suprapunerii

constatate, precum ar fi concluziile altui inginer cadastral autorizat, un alt raport al

lucrărilor cadastrale în privința imobilelor din prezentul litigiu, informația din

Registrul bunurilor imobile, din care ar rezulta că suprafața bunului imobil cu

numărul cadastral XXXXXX ar fi mai mică decât cea constatată - 13,79 ha etc. Or,

nu pot fi reținute în calitate de probe admisibile certificatul de expertiză a terenului

din fondul de rezervă cu destinație agricolă din 2014 (f.d. 200 vol. I) și procesul-

verbal cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică din 2014

(f.d. 202 vol. I), deoarece nu a fost demonstrat faptul că acestea au fost întocmite

de către ingineri cadastrali certificați și, astfel, nu prezintă date obiective.

Așadar, deciziile Consiliului local Sculeni, raionul Ungheni nr. 03/05 din

12 aprilie 2013 „Cu privire la formarea și înregistrarea bunurilor imobile, ce fac

parte din patrimoniul public al comunei Sculeni”, nr. 02/09 din 30 aprilie 2014

„...Cu privire la modificarea deciziei Consiliului comunei Sculeni nr. 03/05 din

12 aprilie 2013...”, nr. 03/06 din 27 iunie 2014 „Cu privire la aprobarea rezultatelor

de delimitare, expertiză și anunțarea Licitației publice” și procesul-verbal nr. 2 al

ședinței Comisiei de licitație privind rezultatele licitării din 04 august 2014,

contravin legislației în vigoare, fiind anulate în partea ce ține de terenul cu

suprafața de 3,4773 ha, amplasat în extravilanul com. Sculeni, r-nul Ungheni,

înregistrat cu numărul cadastral XXXXXX. Or, prin deciziile menționate,

autoritatea publică locală a dispus în privința suprafeței în mărime de 0,7465 ha din

6

bunul imobil cu numărul cadastral XXXXXX, care nu îi aparține, dar reprezintă

proprietate publică a statului.

Potrivit pct. 40, 41 din Regulamentul privind modul de delimitare a bunurilor

imobile proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63 din

11 februarie 2019, în cazul în care la determinarea hotarelor pe planul de contur,

reprezentanții autorităților publice nu sunt de acord cu hotarul determinat, în

termen de cel mult 3 zile lucrătoare, părțile argumentează în scris obiecțiile,

anexând documentele confirmative. Dacă părțile nu soluționează litigiul în

perioada indicată, bunurile imobile se califică drept „zonă de litigiu”, se

delimitează și se reprezintă pe planul de contur ca contururi separate.

Iar, conform pct. 55, 56 din Regulamentul privind modul de delimitare a

bunurilor imobile proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 63 din

11 februarie 2019, planul de contur, listele bunurilor imobile proprietate publică și

procesele-verbale ale comisiei de delimitare (elaborate în cadrul lucrărilor de

delimitare în mod selectiv sau masiv în afara Programului de stat de delimitare a

bunurilor imobile) se coordonează de către membrii Comisiei de delimitare, în

termen de până la 5 zile lucrătoare de la data prezentării materialelor. În cazul în

care materialele nu se coordonează în termenul stabilit sau se remite refuz

nemotivat, materialele de delimitare se consideră coordonate.

Instanța de apel a menționat că Primăria și Consiliul comunei Sculeni nu au

examinat cererea părții reclamante înaintată în august 2020, cu referire la

coordonarea actelor întocmite de executantul lucrărilor cadastrale în privința

bunului imobil proprietate publică a statului cu numărul cadastral XXXXXX. De

altfel, martorul Natalia Iarmolovici a declarat că Î.S. „Institutul de Proiectări pentru

Organizarea Teritoriului” a expediat Primăriei comunei Sculeni actul de constatare

în natură și proiectul de actualizare a planului geometric referitor la terenul aferent

bazinului acvatic Floreni, însă Primăria nu a semnat niciun act și nu a răspuns

expeditorului.

Astfel, făcând trimitere la dispozițiile pct. 55, 56 din Regulamentul privind

modul de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 63 din 11 februarie 2019, instanța de apel a opinat că deoarece nu

au fost coordonate fără un refuz motivat de către unitatea administrativ-teritorială

Sculeni, raionul Ungheni, materialele de delimitare respective se consideră

coordonate.

Totodată, instanța de apel a respins ca nefondat argumentul apelantului

privind faptul că, titularii terenurilor adiacente nu ar fi fost avizați de către

executantul lucrărilor cadastrale, deoarece scopul lucrărilor efectuate nu a fost de a

stabili hotarele fixe ale terenului respectiv, fiind întocmit actul de constatare în

natură și proiectul de actualizare a planului geometric referitor la terenul aferent

bazinului acvatic Floreni.

În context, instanța ierarhic inferioară a subliniat că apelantul nu a probat

faptul că terenul sub oglinda apei, cu numărul cadastral XXXXXX, este proprietate

publică a com. Sculeni, r-nul Ungheni, pentru a dispune de acesta.

Iar, având în vedere nulitatea deciziilor Consiliului comunei Sculeni,

instanțele ierarhic inferioare au anulat și actele subsecvente emiterii actelor

administrative, adică contractul de vânzare - cumpărare la licitație a terenului cu

suprafața de 3,4773 ha, amplasat în extravilanul com. Sculeni, r-nul Ungheni,

înregistrat cu numărul cadastral XXXXXX, autentificat de notarul public Valentina

7

Ciorba și înregistrat cu nr. 13477 la 21 octombrie 2014, care a fost încheiat contrar

art. 2 alin. (1), (2), (3), art. 4 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (1) din Legea nr. 91 din

05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, în vigoare

în perioada 05 martie 2013 – 13 ianuarie 2017, art. 10 alin. (1), (2), (3), (6), art. 13

alin. (1) lit. f) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice. Or, contractul enunțat este lovit de nulitate

absolută. Astfel, parțile fiind readuse la poziția inițială, cu radierea înregistrării

dreptului de proprietate al Primăriei com. Sculeni, r-nul Ungheni, asupra bunului

imobil cu numărul cadastral XXXXXX în baza deciziei Consiliului local Sculeni

nr. 03/05 din 12 aprilie 2013 și deciziei Consiliului local Sculeni nr. 02/09 din

30 aprilie 2014, precum și a mențiunilor privind înstrăinarea bunului imobil

nominalizat lui Mihail Martin și Liliei Martin în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 13477 din 21 octombrie 2014.

În partea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanțele ierarhic

inferioare au relevat că acestea sunt întemeiate, în situația în care s-a ajuns la

concluzia de a da câștig de cauză reclamantului în prezenta acțiune.

Argumentul apelantului privind faptul că, instanța de fond ar fi examinat

cauza în lipsa acestuia, instanța de apel la respins ca neîntemeiat, deoarece

examinarea cauzei în fond a avut loc, în cadrul mai multor ședințe de judecată,

părțile și-au expus opinia, informația despre ședințele de judecată a fost plasată

public pe pagina web a instanței. Astfel, apelantul urma să-și exercite drepturile

procesuale cu bună-credință, să se intereseze de soarta dosarului în care este parte.

La 04 septembrie 2021 Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de

avocatul Andrei Onofrei a depus recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii privind

respingerea cereri de chemare în judecată depusă de Î.S. „Direcția Bazinieră de

Gospodărire a Apelor”.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală, prin

faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procesual.

Așadar, în argumentarea opiniei enunțate, recurentul a menționat că instanța

de fond, la 19 martie 2021, fără a înștiința prealabil copârâții a desfășurat ședința

de judecată în lipsa acestora și a reprezentanților lor, fiind încălcat astfel dreptul

pârților la un proces echitabil.

În context, recurentul a indicat că deși a informat Curtea de Apel Chișinău

despre încălcările comise la examinarea cauzei în primă instanță, instanța de apel a

omis să se expună asupra acestora.

Referitor la aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanța

ierarhic inferioară, Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de avocatul

Andrei Onofrei a enunțat că instanța de apel și-a motivat decizia în baza normelor

Legii privind formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004.

Conform prevederilor art.9 din Legea Cu privire la formarea bunurilor

imobile nr.354 din 28 octombrie 2004, bunurile imobile se pot forma, conform

prezentei Legi, prin separare, divizare, comasare, combinare sau reparcelare a

bunurilor imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

La acest capitol, recurentul a precizat că bunul imobil în litigiu n-a fost

8

format nici prin una din căile prevăzute de norma nominalizată, la fel acesta n-a

fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile până la aprobarea planului geometric.

Astfel, asupra situației juridice din speța abordată nu pot fi aplicabile normele

Legii respective.

De asemenea, recurentul a subliniat că Consiliul com. Sculeni r-nul. Ungheni,

prin decizia nr. 03/05 din 12 aprilie 2013 a inițiat procedura privind delimitarea

bunului imobil teren proprietate publică de domeniu privat a Primăriei Sculeni.

Lucrările cadastrale privind delimitarea terenului proprietate publică a

Administrației Publice Locale Sculeni, la cerea pârâtului, au fost executate de

angajații Serviciul cadastral Teritorial Ungheni al Î.S. „Cadastru”, care la data de

16 aprilie 2014 au elaborat proiectul planului geometric a bunului imobil respectiv.

Lucrările cadastrale solicitate au fost executate de SCT Ungheni, conform

prevederilor pct. 24-72 din Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și

actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin ordinul directorului

Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.140 din 06 august 2012 (în vigoare la

momentul executării lucrărilor cadastrale).

Făcând referire la prevederilor pct.59-69 din Instrucțiunea menționată,

recurentul a notat că în cazul în care, urmare a verificării dosarului tehnic al

bunului imobil în litigiu, ar fi fost stabilite devieri de la localizarea

amplasamentului bunului imobil în baza de date grafică, corectitudinea încadrării

în limitele acestuia, necorespunderea atributelor descriptive clasificatorului și

elementelor grafice, ar fi fost stabilite suprapuneri sau suprafețe de teren

libere ale bunurilor imobile adiacente, ar fi fost refuzată recepția dosarului

cadastral, precum și transferarea datelor grafice în baza de date grafice, atribuirea

numărului cadastral bunului imobil nou delimitat, fapte ce denotă că la momentul

executării lucrărilor cadastrale privind delimitarea terenului proprietate publică a

pârâtului și nici în prezent nu există o suprapunere a terenului în litigiu cu terenul

aferent bazinului acvatic. Respectiv, instanța de fond eronat a atribuit terenul

menționat la categoria terenurilor de domeniu public ale statului.

Subsecvent, recurentul a precizat că dosarul tehnic al imobilului în litgiu

conține planul geometric al terenului delimitat, precum și actul de delimitare și

expertiză coordonat cu proprietarii terenurilor adiacente, de către Șeful Direcției

raionale Ungheni Relații Funciare și Cadastru, care reieșind din

competențele direcției, supraveghează monitoringul funciar al terenurilor

prorietate a statului.

Totodată, a punctat că dreptul de proprietate asupra terenului aferent bazinului

acvatic cu nr. cadastral XXXXXX a fost stabilit, aprobat și intabulat în Registrul

bunurilor imobile în baza Legii nr.981-XIV din 11 mai 2000 privind terenurile

proprietate publică și delimitarea lor și a Hotărârii Guvernului nr.959 din

04 august 2003 „Cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică în

unele unități administrativ teritoriale ale Republicii Moldova”, acte

normative care au fost declarate neconstituționale prin Hotărârea Curții

Constituționale nr.12 din 21 aprilie 2005. Astfel, odată cu declararea

neconstituționalității actelor normative în baza cărora au fost efectuate înregistrări

în Registrul bunurilor imobile, aceste înregistrări la fel își pierd opozabilitatea.

De altfel, recurentul a relevat că Consiliul com. Sculeni nu era obligat să

solicite aprobarea planului geometric de către G.Ț. „Iastremschi Andrei ”, în

calitate de arendaș al bunului imobil proprietate publică a statului cu nr. cadastral

9

XXXXXX, după cum a opinat instanța de apel, Or, potrivit obiectului contractului

de arendă încheiat între G.Ț. „Iastremschi Andrei” în calitate de arendaș și Ocolul

Sivic Ungheni în calitate de arendator, arendașului i s-a transmis în folosință doar

construcția hidrotehnică, adică digul iazului, iar terenul aferent bazinului acvatic

nu face parte din obiectul contractului de arendă.

Făcând referire la dispozițiilor art. 220 alin.(3) Cod administrativ, recurentul a

susținut că unica probă pertinentă, care ar confirma sau infirma pretențiile

reclamantului, ar fi fost un plan geometric al terenurilor în litigiu, întocmit

conform prevederilor Instrucțiunii cu privire la modul de executare a

lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul directorului

general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017,

din care ar fi fost posibil de distins faptul, dacă exista sau nu o suprapunere de

teren la momentul adoptării deciziilor contestate.

Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de avocatul Andrei

Onofrei a opinat că probele prezentate de reclamant, în baza cărora și-au motivat

soluția instanțele ierarhic inferioare, și anume planul geometric, actul de

constatare, dosarul tehnic sunt inadmisibile, fără forță probantă, neveridice și

întocmite de o instituție necunoscută și cu încălcarea flagrantă a Instrucțiunii cu

privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin

ordinul directorului general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din

04 august 2017, ceea ce denotă neveridicitatea lor, iar instanța de fond și de apel

urma să le respingă, dar nu să- și motiveze hotărârea în baza acestora.

În final, recurentul a concluzionat că obiectul prezentei acțiuni este legalitatea

deciziei favorabile a persoanei responsabile din cadrul Oficiului Cadastral

Teritorial Ungheni, care în temeiul pct. 65 din Instrucțiunea cu privire la modul de

elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice, aprobată prin ordinul

directorului Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.140 din 06 august 2012 a

decis recepția lucrărilor cadastrale și atribuirea nr. cadastral bunului nou

delimitat, decizie care n-a fost contestată de către reclamant. Astfel, anulând doar

decizia Consiliului com. Sculeni privind aprobarea planului geometric, care este un

act administrativ individual subsecvent deciziei persoanei responsabile din cadrul

Oficiului Cadastral Teritorial Ungheni privind recepția lucrărilor cadastrale, nu va

avea ca efect și anularea deciziei de recepție a lucrărilor cadastrale și atribuirea

nr. cadastral bunului imobil nou format, a planului geometric sau a informației

grafice existente.

Prin referința depusă la 09 decembrie 2021 Andrei Iastremschi a solicitat

respingerea recursului cu menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței

de apel.

La 14 decembrie 2021 Î.S. „Direcția Bazinieră de Gospodărire a Apelor” a

depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a

recursului Consiliului com. Sculeni, r-nul Ungheni.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

10

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de

avocatul Andrei Onofrei s-a conformat dispozițiilor art. 245 Cod administrativ și a

depus recursul în termen. Or, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

30 iunie 2021 și recepționată de către recurent la 04 septembrie 2021, fapt

confirmat prin mențiunea aplicată pe copia plicului, anexată la cererea de recurs

(f.d.74, Vol.III).

Examinând temeiurile recursului depus de Consiliul com. Sculeni,

r-nul Ungheni, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

11

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Consiliul

com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de avocatul Andrei Onofrei, este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Consiliul com. Sculeni, r-nul Ungheni, reprezentat de

avocatul Andrei Onofrei, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

12