2ra-226/23 — încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor

La 3 septembrie 2018, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Suetnov Mihail și Sudacov Efim, solicitând încasarea solidară a datoriei în mărime de 31050,84 de lei existentă la situația din 1 decembrie 2017, cu titlu de restanțe la plata serviciilor comunale și necomunale, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.6-8, vol.1).

Prin cererea din 25 ianuarie 2019, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând încasarea, în mod solidar, din contul lui Suetnov Mihail și Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr. 304, suma de 31050,84 de lei existentă la situația din 31 martie 2015 cu titlu de restanță la plata serviciilor comunale și necomunale, prestate în ap.31 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun. Chișinău (f.d.49, vol. 1).

Ulterior, la 21 februarie 2019, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a depus cerere de concretizare a pretențiilor în sensul micșorării și anume încasarea, în mod solidar, din contul lui Suetnov Mihail și Sudacov Mihail în beneficiul CCL nr.304 suma de 5868,80 de lei pentru perioada 1 aprilie 2015 - 30 aprilie 2016, cu titlu de restanțe la plata serviciilor comunale și necomunale pentru apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, 20/4, mun. Chișinău și încasarea în mod individual din contul Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 suma de 13565,20 de lei pentru perioada 01 mai 2016 - 31 ianuarie 2019, drept restanțe la plata serviciilor comunale și necomunale, pentru ap.31 din str. Ion Creangă, nr. 20/4, mun. Chișinău (f.d.62, vol. 1).

Prin cererea din 10 aprilie 2019, Sudacov Efim a solicitat intervenirea în proces în calitate de intervenient accesoriu din contul pârâților și încasarea din contul CCL nr.304 cheltuielile de asistentă juridică în mărime de 5000 de lei (f.d.142, vol.1). 1

Prin încheierea protocolară din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a decis atragerea în proces a lui Sudacov Efim în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâților (f.d. 144, vol. 1).

La 27 iunie 2019 a decedat Suetnov Mihail, fapt confirmat prin copia certificatului de deces seria/nr. DC-IV 1753824 din 27 iunie 2019 (f.d. 169, vol. 1).

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus încetarea procesului în privința pârâtului Suetnov Mihail ca urmare a survenirii decesului acestuia (f.d. 183, vol. 1).

Prin hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304 împotriva lui Sudacov Mihail, intervenient accesoriu Sudacov Efim cu privire la încasarea datoriei la serviciile comunale și necomunale și compensarea cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată (f.d. 198-200, vol. 1).

Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul și recursul depuse de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, precum și cererile de apel depuse de Sudacov Mihail și Sudacov Efim, reprezentați de avocatul Petrușca Sergiu. S- a casat hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind respingerea cererii de suspendare a procesului, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată. Prin aceiași decizie instanța de apel a respins recursul declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel împotriva încheierii din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, referitor la încetarea procesului în privința lui Suetnov Mihail.

La 18 mai 2021 și ulterior la 8 iulie 2021, CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel și-a concretizat din nou pretențiile, solicitând încasarea în mod individual din contul Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 suma de 45 145,24 de lei, existentă până la 30 aprilie 2021, dintre care suma de 17671,15 lei (restantă din 22671,15 lei (valabilă la 30 martie 2016) după achitarea la 6 octombrie 2020 a sumei de 5000 lei) să fie încasată în mod solidar din contul Sudakova Svetlana și Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 pentru datoriile acumulate până la 30 martie 2016, pentru serviciile comunale și necomunale consumate în apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, nr.20/4, din mun. Chișinău (f.d.41, 86 vol. 2). Totodată, s-a precizat despre atragerea în proces a Svetlanei Sudakova, care este succesor al lui Suetnov Mihail (f.d. 45, vol. 2). 2

Prin încheierea protocolară din 18 mai 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a admis acțiunea concretizată și a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Sudakova Svetlana (succesor al lui Suetnov Mihail).

La 15 decembrie 2021, avocatul Chetrușcă Viorel, acționând în interesele CCL nr.304, a depus o altă cerere de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat încasarea în mod individual din contul lui Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 sumei de 47 875,25 de lei, existentă până la 30 octombrie 2021, dintre care suma de 20754,47 lei (restantă din 22671,15 lei (valabilă la 30 martie 2016) după achitarea la 06 octombrie 2020 a sumei de 5102,05 lei), precum și încasarea în mod solidar din contul Svetlanei Sudacova și Mihail Sudakov în beneficiul CCL nr.304 pentru datoriile acumulate până la 30 martie 2016, pentru serviciile comunale și necomunale prestate în apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun. Chișinău (f.d. 95-97, vol.II).

Prin încheierea protocolară din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost primită spre examinare cererea de concretizare și respinsă cererea privind succesiunea în drepturi procesuale în ordinea prevăzută de art.70 alin.(1) din Codul de procedură civilă (f.d. 116, vol.II).

În motivarea cererii de chemare în judecată concretizată, CCL nr.304 a indicat că gestionează blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. Ion Creangă, nr.20/4, iar în ap. nr. 31 din acest bloc locuia Suetnov Mihail, care a acumulat datorii la servicii comunale.

În cadrul unui alt proces judiciar, aflat pe rol la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la acțiunea lui Suetnov Mihail împotriva CCL nr.304, s-a aflat despre faptul că primul a donat apartamentul nr.31, iar donatarul și-a asumat obligațiile derivate din calitatea de proprietar de locuință.

A invocat că pârâții sunt rău-platnici și înregistrează datorii, motiv pentru care urmează să răspundă solidar în prezenta acțiune.

La fel, în susținerea acțiunii, în ordinea art. 123 alin. (2) Codul de procedură civilă, reclamanta a făcut trimitere la hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 aprilie 2013 (dosar nr.2-712/13).

În drept, CCL nr.304 și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.512 alin.(1), 513 alin.(1), art.572 alin.(2), art.775, 776, art.796, 797, 799 și art.816 - 819 din Codul civil, art.48, 50 și 51 din Legea cu privire la locuințe, precum și pe prevederile Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002. 3

La 17 mai 2021, Sudakov Mihail și intervenientul accesoriu Sudacov Efim au depus cerere, prin care au invocat excepția de tardivitate, solicitând respingerea parțială a acțiunii civile depuse de CCL nr/304, în partea pretențiilor revendicate pentru perioada 1 aprilie - august 2015 inclusiv (f.d. 79, vol. 2). În susținerea tardivității parțiale a acțiunii CCL nr.304, Sudakov Mihail și Sudacov Efim au invocat că potrivit art.267 alin.(1) din Codul civil termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este 3 ani. Reclamantul a înaintat acțiunea în judecată în septembrie 2018, iar termenul inițial, începând cu care se solicită încasarea pretinselor datorii, este din 1 aprilie 2015. La fel, au notat că CCL nr.304 nu a solicitat repunerea în termen și nici nu a prezentat probe în acest sens ce ar justifica repunerea termen a acțiunii sale. În contextul enunțat, Sudakov Mihail și Sudacov Efim consideră că pretențiile formulate de CCL nr.304, pentru perioada 1 aprilie - august 2015 inclusiv, sunt tardive și urmează a fi respinse, întrucât depășesc termenul general de prescripție prevăzut la art.267 alin.(1) din Codul civil. POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Prin hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea cu privire la excepția de tardivitate invocată de către avocatul Petrușca Sergiu în interesul lui Sudakov Mihail. S-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată intentată de CCL nr.304, în partea pretențiilor cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile comunale și necomunale în mărime de 19 441, 69 lei pentru perioada de până în august 2015 inclusiv. S-a admis parțial acțiunea depusă de CCL nr.304 și s-a încasat din contul lui Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 datoria pentru serviciile comunale și necomunale pentru perioada de septembrie 2015 - octombrie 2021 în mărime de 28 433,56 lei acumulată la locul de consum – apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun. Chișinău, precum și cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat proporțională pretențiilor admise în mărime de 853 lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 lei. În rest, acțiunea civilă depusă de CCL nr.304 a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat din contul CCL nr. 304 în beneficiul lui Sudakov Mihail și a lui Sudacov Efim cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime a câte 3 500 de lei pentru fiecare (f.d. 121-122, 129-140, vol. II). EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

La 10 martie 2022, avocatul Chetrușcă Viorel, în interesele CCL nr.304 a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei 4 instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii, precum și scutirea de la plata taxei de stat (f.d. 124, vol. 1).

La 14 martie 2022, Sudacov Efim a declarat apel, solicitând casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea în care s-a încasat din contul CCL nr.304 în beneficiul lui Sudacov Efim a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3500 de lei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să se încaseze din contul CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică suportate în prima instanță la judecarea inițială (5000 lei) și la rejudecarea cauzei (2000 lei), în total - 7000,00 de lei (f.d. 125, 127-128, vol. II).

La 14 martie 2022, Sudakov Mihail a declarat apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii înaintate de CCL nr.304. POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile declarate de CCL nr.304, Sudakov Mihail și Sudacov Efim, și s-a menținut hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a încasat din contul CCL nr.304 în beneficiul lui Sudacov Efim cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2000 de lei.

Prin încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat greșeala strecurată în dispozitivul deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin substituirea mențiunii eronate „Se încasează din contul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.304 în beneficiul lui Sudacov Mihail cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 de lei”, cu cea corectă „Se încasează din contul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.304 în beneficiul lui Sudacov Efim cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 de lei”.

Instanța de apel, motivând decizie de menținere a hotărârii primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiat și legală, a constatat următoarele aspecte.

Cu privire la apelul declara de avocatul Chetrușcă Viorel, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 304.

Instanța de apel a reținut că obiectul cererii de apel formulate constituie dezacordul apelantului cu hotărârea instanței de fond privind respingerea acțiunii privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale și necomunale ca fiind tardivă. Potrivit art.394 din Codul civil, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai dacă persoana în a cărei favoare a curs prescripția, 5 creditorii persoanei sau oricare altă persoană care are un interes legitim a ridicat excepția de tardivitate conform Codului de procedură civilă.

Cu trimitere la prevederile art.1861 alin.(1)-(3) CPC, art.267, art.271, art.272 din Codul civil, instanța de apel a stabilit că CCL nr.304 prin acțiunea înaintată a solicitat încasarea sumei de 47875,25 de lei pentru serviciile comunale și necomunale pentru locul de consum (mun. Chișinău, str. I. Creangă 20/4, ap. 31) pentru perioada aprilie 2015 – aprilie 2021.

Instanța de apel a remarcat că în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, pârâții Sudakov Mihail și Sudakov Efim au invocat excepția de tardivitate, solicitând respingerea acțiunii ca fiind tardivă în partea privind încasarea datoriei pentru serviciilor comunale și necomunale pentru perioada aprilie 2015 – august 2015.

În contextul enunțat, instanța de apel a conchis că cerința privind încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale și necomunale pentru perioada aprilie 2015 – august 2015, întemeiat a fost respinsă ca fiind tardivă, drept consecință a temeiniciei excepție de tardivitate, or, din informația prezentată cu privire la sumele calculate și achitate pentru locul de consum (mun. Chișinău, str. Ion Creangă 20/4 ap. 31) rezultă că suma de 19441,69 de lei din suma solicitată spre încasare de 47875, 25 de lei, este afectată de tardivitate, în circumstanțele în care acțiunea a fost înaintată abia la data de 3 septembrie 2018, iar termenul prevăzut pentru intentarea unei acțiuni în judecată este de 3 ani.

Aici, instanța de apel a precizat că în cazul întreruperii termenului de prescripție în legătură cu efectuarea de către persoana obligată a acțiunilor, din care rezultă că recunoaște acțiunea ( lit.b) alin.(1) art.277 Cod civil), instanța de judecată și persoana interesată trebuie în fiecare caz să stabilească, când concret au fost săvârșite aceste acțiuni. Această împrejurare este foarte importantă, întrucât întreruperea poate opera doar înăuntrul termenului de prescripție, dar și nu după expirarea lui. Săvârșirea de către debitor sau altă persoană obligată a acțiunilor, prin care se recunoaște pretenția după expirarea termenului de prescripție, nu este temei pentru întrerupere.

În sensul celor enunțate, instanța de apel a considerat de a respinge alegațiile apelantei CCL nr.304 privind achitarea de către pârâtul Sudakov Mihail a sumei de 5000 de lei cu titlu de încasări ale plăților pentru chirie și servicii comunale, recunoscând valabilitatea și opozabilitatea raportului juridic litigios, cu repunerea termenilor de prescripție în acest sens, or, potrivit ordinului de încasare a numerarului nr.4576048401, suma de 5102,05 lei a fost achitată la data de 5 octombrie 2020, ulterior înaintării acțiunii în instanța de judecată și ridicării excepției de tardivitate de către Sudakov Mihail în cadrul examinării litigiului în instanța de fond.

De asemenea, instanța de apel a menționat că condițiile stabilite de legiuitor (art.1861 CPC) pentru exercitarea dreptului la acțiune în interiorul termenului de prescripție, trebuie să asigure o îmbinare echitabilă a intereselor 6 persoanelor fizice și juridice, inclusiv dreptul de a fi examinată cauza în mod echitabil. Dreptul la un proces echitabil include respectarea principiului egalității armelor. Aceasta presupune posibilități procesuale egale pentru părțile în proces, indiferent de calitatea lor. Astfel că fiecare parte, atât reclamantul, cât și pârâtul, trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, în condiții care să n-o plaseze într-o situație net dezavantajoasă sau mai avantajoasă în raport cu adversarul său. Între părți trebuie să se mențină un echilibru corect.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a subliniat că CCL nr.304 nu a prezentat probe pertinente și veridice care ar confirma omiterea termenului de adresare în instanța de judecată, din motive întemeiate. Or, condițiile stabilite de legiuitor pentru exercitarea dreptului la acțiune în interiorul termenului de prescripție, trebuie să asigure o îmbinare echitabilă a intereselor persoanelor fizice și juridice, inclusiv dreptul de a fi examinată cauza în mod echitabil. Dreptul la un proces echitabil include respectarea principiului egalității armelor. Or, dreptul de acces la justiție nu poate fi absolut, el poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cât timp acestea sunt rezonabile și proporționale cu scopul urmărit. Accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37).

În asemenea, împrejurări instanța de apel a dedus că plata efectuată prin ordinului de încasare a numerarului nr.4576048401, la data de 05 octombrie 2020, nu poate fi reținută în sensul unui act de recunoaștere a datoriei din partea lui Sudakov Mihail, ținând cont de efectuarea acestuia la o dată ulterioară depunerii tardivității acțiunii prezente, din care motivate apelul declarat de către avocatul Chetrușcă Viorel, în interesele CCL nr.304 a fost considerat neîntemeiat cu respingerea acestuia și cu menținerea hotărârii contestate în această parte.

Cu privire la apelul declarat de către Sudakov Mihail. Instanța de apel a indicat că obiectul cererii de apel, reprezintă dezacordul apelantului cu hotărârea instanței de fond privind respingerea acțiunii privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale și necomunale și încasarea cheltuielilor judiciare.

Cu trimitere la prevederile art.514, art.572, art.971 din Codul civil, art.3 alin.(1), art.10 și art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24.10.2002, art.48 alin.(1) lit.a), art.51 din Legea cu privire la locuințe nr.75 din 30.04.2015, pct.2, pct.5, pct.17 și pct.18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 7 2002, instanța de apel a notat că de regulă, serviciile publice de gospodărie comunală se prestează și respectiv se achită costul acestora, în baza contractelor încheiate cu consumatorii, iar încheierea unui contract de prestare a serviciului public este nu doar o obligațiune legală a prestatorului de serviciu, dar și a consumatorului. Totuși, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală în lipsa contractelor încheiate cu consumatorii (proprietarii, chiriașii și locatarii apartamentelor, caselor individuale de locuit, încăperilor locative în cămine și încăperilor nelocative), aceștia din urmă sunt obligați să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, or, lipsa unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat și real consumat.

Analizând circumstanțele cauzei, prin prisma normelor de drept menționate, instanța de apel a precizat că din motiv că pentru serviciile comunale și necomunale, s-au acumulat datorii, se constată existența datoriei față de CCL nr.304.

Instanța de apel a precizat că obligația de plată nu a fost onorată integral de către pârâtul Sudakov Mihail în cuantumul stabilit de cadrul normativ pertinent în conformitate cu facturile de plată primite, în condițiile în care i-au fost prestate servicii comunale și necomunale, a beneficiat nemijlocit de serviciile prestate și avea obligația de a achita în termen contravaloarea acestor servicii conform facturilor (bonurilor de plată) primite, din care considerente se impune necesitatea admiterii acțiunii înaintate de CCL nr.304, și încasarea sumei neachitate cu titlu de datorie pentru serviciile comunale și necomunale în mărime de 28433,56 de lei.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat fiind întemeiată pretenția privind încasarea din contul lui Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 a datoriei pentru serviciile comunale și necomunale, formată până în aprilie 2021 pentru apartamentul nr.31, din str. I. Creangă, nr.20/4, mun. Chișinău. Or, apelantul Sudakov Mihail a acceptat prestarea și a beneficiat fără întreruperi pentru această perioadă de servicii comunale și necomunale prestate, a primit pentru achitare plăți lunare pentru serviciile curente prestate, însă nu a achitat contravaloarea acestora.

În contextul enunțat, instanța de apel a rezumat că serviciile publice comunale și necomunale au fost prestate de către prestator la locul de consum ce aparține proprietarului/locatarului Sudakov Mihail, ultimul având obligațiunea directă de a achita serviciile de care au beneficiat deplin și neîntrerupt, fiind probată existența raporturilor juridice contractuale între prestator și beneficiar serviciilor comunale.

Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului Sudakov Mihail cu referire la faptul că nu a încheiat contract și nu a acceptat serviciile în volumul indicat, or, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală în lipsa contractelor încheiate cu consumatorii, aceștia din urmă sunt obligați să achite contravaloarea serviciilor prestate conform facturilor primite, 8 concluzie care derivă din prevederile exprese cuprinse în art.25 alin.(5) din Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002. Or, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul a fost sau nu încheiat contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate. Lipsa unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat.

Instanța de apel a subliniat că în cazul prestării serviciilor publice de gospodărire comunală, indiferent dacă a fost sau nu încheiat un contract cu consumatorul în acest sens, consumatorul are obligația de a achita serviciile de care au beneficiat în mod integral și neîntrerupt. Or, odată stabilit faptul existenței raportului juridic obligațional între părți și faptul neonorării obligației de plată a consumului pentru energia termică de către Sudakov Mihail față de CCL nr.304, iar ultimul a executat obligațiile asumate integral, cu bună- credință, furnizând debitorilor serviciile comunale și necomunale prestate, a apărut necesitatea încasării din contul sub consumatorului Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr. 304 a datoriei în mărime de 28433,56 de lei, ce constituie diferența dintre suma solicitată spre încasare de 47875,25 de lei și suma respinsă ca fiind depusă în afara termenului de prescripție extinctivă de 19441,69 de lei.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată soluția instanței de fond privind încasarea cheltuielilor judiciare cu titlu de taxă de stat în mărime de 853 de lei, or, în conformitate cu prevederile art.82 Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

Totodată, cu trimitere la prevederile art.90 lit.i) și art.94 alin.(1) și (3) CPC, instanța de apel a menționat că potrivit ordinului de plată a numerarului nr.1 din 25 ianuarie 2018, de către CCL nr.304 a fost achitată taxa de stat pentru depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 1437 de lei (f.d.65,94, vol. 2), prin urmare, instanța de fond întemeiat a admis pretenția privind încasarea taxei de stat din contul pârâtului proporțional pretențiilor admise în sumă de 853 de lei prin prisma art.3 alin.(1) lit.a) di Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.1992, care stipulează că pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial, taxa de stat se stabilește în cuantumul 3% din suma încasată.

Subsecvent cu referire la art.96 alin.(1) CPC și art.54 din Legea nr.1260 din 19.07.2012 cu privire la avocatură, precum și la Recomandările privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova prin Decizia nr.2 din 30.03.2012, instanța de apel a reținut că pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CtEDO, se evidențiază necesitatea prezentării, de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților; copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru 9 clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și orarul). La determinarea cuantumului compensației acordate, urmează a ține cont de complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistență, faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

În împrejurările stabilite, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe privind admiterea parțială a pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 3500 de lei, luând în considerație prestația reprezentantului reclamantului, timpul și munca depusă de către acesta, rezultatul obținut, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză și complexitatea cauzei civile, precum și soluția de admitere parțială a acțiunii, iar pârâtul/apelant fiind partea care a pierdut procesul, urmează să compenseze cheltuielile de judecată sub formă de taxa de stat în legătură cu examinarea cauzei civile precum și cheltuielile de asistență juridică în cuantumul stabilit, concluzie ce se desprinde și din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Totodată, contrar argumentelor apelantului privind lipsa satisfacerii integrale a pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, din contul CCL nr.304 în mărime de 7000 de lei, instanța de apel a considerat justă soluția de încasare parțială a sumei solicitate cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de pârât în cadrul examinării litigiului în instanța de fond, or, suma stabilită spre adjudecare de către prima instanță în sumă de 3500 de lei, prin prisma caracterului real, necesar și rezonabil, este una întemeiată.

Cu referire la pretențiile apelantului Sudakov Mihail privind încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat la depunerea cererii de apel, precum și a cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei civile în ordine de apel, prin prisma prevederilor legale enunțate, în raport cu circumstanțele cauzei cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate cu respingerea acestora, or, acestea constituie cerințe subsecvente celei principale, care poartă soarta pretenției de bază, la fel urmând a fi respinsă.

Cu privire la apelul declarat de către Sudakov Efim. Instanța de apel a menționat că obiectul cererii de apel, reprezintă dezacordul apelantului cu hotărârea instanței de fond privind respingerea acțiunii privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale și necomunale, inclusiv cu dispunerea încasării cheltuielilor de asistență juridică. 10

La acest aspect, instanța de apel a reținut că în argumentarea poziției sale apelantul Sudakov Efim, prin intermediul avocatului său, Petrușca Sergiu a reiterat poziția apelantului Sudakov Mihail cu privire la netemeinicia hotărârii instanței de fond în partea admiterii pretențiilor de încasare a datoriilor pentru serviciile comunale și necomunale pentru locul de consum apartamentul nr.31, din str. I. Creangă 20/4, mun. Chișinău, or, la caz, argumentele acestuia urmează a fi, în principiu respinse ca neîntemeiate din motivele invocate supra de către instanța de apel.

Totodată, privitor la dezacordul apelantului/intervenient accesoriu cu hotărârea instanței de fond privind admiterea parțială a pretenției de încasare a cheltuielilor de asistență juridică în volumul solicitat, instanța de apel a subliniat că la determinarea cuantumului compensației acordate, urmează a se ține cont de complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistență, faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

În contextul stabilit, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe privind admiterea parțială a pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 3500 de lei, luând în considerare prestația reprezentantului reclamantului, timpul și munca depusă de către acesta, rezultatul obținut, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză și complexitatea cauzei civile, precum și soluția de admitere parțială a acțiunii, iar pârâtul/apelant, fiind partea care a pierdut procesul, urmează să compenseze cheltuielile de judecată sub formă de taxa de stat în legătură cu examinarea cauzei civile precum și cheltuielile de asistență juridică în cuantumul stabilit, concluzie ce se desprinde și din jurisprudența constantă a CEDO.

Contrar argumentelor apelantului privind lipsa satisfacerii integrale a pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, din contul CCL nr.304 în mărime de 7000 de lei, instanța de apel a apreciat justă soluția de încasare parțială a sumei solicitate cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de pârât în cadrul examinării litigiului în instanța de fond, or, suma stabilită spre adjudecare de către prima instanță în sumă de 3500 de lei, prin prisma caracterului real, necesar și rezonabil, este una întemeiată.

Pe final, instanța de apel a concluzionat că toate argumentele și afirmațiile invocate de către apelanți sunt lipsite de pertinență, sub toate aspectele au fost examinate de prima instanță, fiind inconsistente și fără raționament valabil circumstanțelor speței. 11

Distinct, instanța de apel a considerat necesar de a dispune încasarea cheltuielilor de asistență juridică în beneficiul lui Sudacov Efim din contul CCL nr.304 în mărime de 2000 de lei în legătură cu prestarea serviciilor de asistență juridică de către avocatul Petrușca Sergiu, în interesele apelantului în cadrul examinării cauzei civile, în ordine de apel, or, la ședința de judecată reprezentantul apelantului/intervenient accesoriu a solicitat încasarea cheltuielilor date în legătură cu atragerea eronată de către reclamant în proces, suportând în acest cheltuieli, care potrivit reglementărilor invocate supra, sunt reale, necesare și rezonabile.

La 23 ianuarie 2023, Sudacov Efim a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 8 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii apelurilor declarate de Sudakov Mihail și Sudacov Efim, cu menținerea hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de CCL nr.304, în partea încasării datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea dată decizia fiind neîntemeiată, casarea parțială a hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea încasării din contul CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 3500 de lei, în partea dată hotărârea fiind neîntemeiată, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să se încaseze din contul CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de judecată sub formă de asistență juridică suportate de către dânsul în prima instanță la judecarea inițială în mărime de 5000 de lei și la rejudecarea cauzei în mărime de 2000 de lei, în total 7000 de lei. La fel, să se încaseze din contul CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea cauzei în recurs sub forma de asistență juridică în mărime de 2000 de lei.

În susținerea recursului Sudacov Efim a invocat că reclamanta CCL nr.304 s-a adresat inițial cu acțiune în judecată împotriva lui Suetnov Mihail și împotriva lui privind încasarea pretinselor datorii la serviciile comunale și necomunale. Dat fiind că a fost atras inițial în proces în calitate de pârât, întru apărarea drepturilor și intereselor sale, a fost nevoit să-și angajeze un avocat (S. Petrușca), cu care a încheiat contract de asistență juridică, potrivit căruia avocatul și-a asumat obligațiunea să execute în interesele sale mai multe acțiuni, iar dânsul și-a asumat obligațiunea să-i achite onorariul convenit de ambele părți contractante, și anume: la examinarea inițială a cauzei în prima instanță am achitat onorariul avocatului în mărime de 5000 de lei (fapt confirmat prin bonul de plată Seria DAA nr.05948123 din 09.10.2018), iar la rejudecarea cauzei în prima instanță a achitat onorariul avocatului în mărime 12 de 2000 de lei (fapt confirmat prin bonul de plată Seria DAA nr. 14360294 din 14.05.2021), anexate la materialele dosarului.

Avocatul a executat în interesele sale mai multe acțiuni, cum ar fi: i- a oferit multiple consultații; a studiat cererea de chemare în judecată înaintată de CCL nr.304 și înscrisurile anexate la aceasta; a întocmit cererea către CCL nr.264 privind eliberarea informației, prin care s-ar confirma că apartamentul nr.19 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău (în care locuiește) nu se află în gestiunea CCL nr.304, dar în gestiunea CCL nr.264; a întocmit referința din 11.10.2018 la cererea de chemare în judecată înaintată de reclamanta CCL nr.304, cu anexarea înscrisurilor necesare (prin care se proba netemeinicia și ilegalitatea pretențiilor formulate de CCL nr.304 înaintate fată de dânsul).

Ținând cont că CCL nr.304, după ce a luat cunoștință cu argumentele invocate în referință, și-a concretizat de mai multe ori cerințele din acțiune (la examinarea inițială , precum și la rejudecarea cauzei în prima instanță) — avocatul a întocmit (inclusiv în interesele dânsului) mai multe referințe suplimentare (toate anexate la materialele dosarului), prin care în mod detaliat a argumentat netemeinicia și ilegalitatea pretențiilor formulate în adresa sa de către CCL nr.304, precum și necesitatea compensării a cheltuielilor de asistență juridică suportate de el. După ce a înțeles că a fost atras greșit în proces în calitate de copârât, CCL nr.304 l-a înlocuit cu Sudakov Mihail (fiul său). Luând în considerare că prin hotărârea judecătorească (ce urma a fi pronunțată pe marginea acțiunii depuse de CCL nr.304) v-a fi influențat inclusiv și dreptul său la compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate de el (doar din cauza atragerii sale greșite în proces în calitate de pârât de către reclamanta CCL nr.304), avocatul său a întocmit în interesele dânsului cerere privind introducerea lui în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâților, care a fost admisă de către prima instanță.

În scopul apărării drepturilor și intereselor sale legitime, în calitate de intervenient accesoriu (inclusiv de ai fi compensate în mărime integrală cheltuielile de judecată suportate de el din motiv că doar din vina CCL nr.304 a fost greșit atras în proces în calitate de copârât), avocatul său a participat exclusiv la toate ședințele de judecată stabilite de prima instanță (la examinarea inițială și la rejudecarea cauzei). Dat fiind că CCL nr.304 greșit l- a atras în proces în calitate de copârât, din care motiv am fost nevoit întru apărarea drepturilor și intereselor sale să suporte cheltuieli de asistență juridică, precum și ținând cont de cumulul actelor întocmite/acțiunilor executate de avocat în interesele sale, de mărimea tarifelor (onorariul avocaților) stabilite prin Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică — rezultă cu certitudine că cheltuielile de asistentă juridică suportate de el la judecarea cauzei în prima instanță (inițială și rejudecare), în mărime totală de 7000 de lei, au fost reale (confirmate prin bonuri de plată), necesare (acțiunile întreprinse de avocat pe caz, nelăsând umbră de îndoială 13 în privința utilității acestora) și rezonabile (nefiind excesive, ba chiar comparabile cu cele fixate prin acte normative pentru asistență juridică garantată de stat), din care motiv dispunerea de către instanțele de judecată inferioare compensarea parțială (doar în mărime de 3500 de lei) din contul CCL nr.304 a cheltuielile de asistență juridică suportate de dânsul — este vădit neîntemeiată și ilegală.

Recurentul Sudacov Efim consideră că prin dispunerea compensării în mărime parțială (doar de 3500 de lei, în loc de 7000 de lei) a cheltuielilor de asistență juridică suportate de către dânsul în prima instanță (la examinarea inițială și la rejudecarea cauzei) — instanța de fond și instanța de apel i-au încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la protecția proprietății asupra mijloacelor bănești, ce reprezintă cheltuielile de asistență juridică suportate de el, aceste drepturi fiind prevăzute și, totodată, garantate de art.6 CEDO și de art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.

Pentru examinarea judiciară a prezentului recurs Sudacov Efim a menționat că a suportat cheltuieli de judecată sub formă de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2000 de lei, care fiind reale, necesare și rezonabile (costul asistenței juridice, pentru acțiunile executate de avocat, fiind mai mic decât tarifele stipulate în Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, aprobată de către Consiliul Uniunii Avocaților din RM prin Hotărârea nr.19-02/27.05.2022 din 27.05.2022), în conformitate cu prevederile art.96 CPC, urmează, în cazul admiterii prezentului recurs, să-i fie compensate, în mărime integrală, din contul intimatei CCL nr.304.

La 23 ianuarie 2023, Sudakov Mihail a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 08.12.2022, în partea respingerii apelurilor declarate de către Sudakov Mihail și Sudacov Efim cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28.02.2022, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de CCL nr.304 împotriva lui Sudakov Mihail și Sudacova Svetlana, intervenient accesoriu Sudacov Efim cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea dată decizia fiind nefondată, lipsită de suport probant și legal; casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28.02.2022, în partea încasării din contul Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 a datoriei pentru serviciile comunale și necomunale pentru perioada septembrie 2015 — octombrie 2021 în mărime de 28433,56 lei pentru apartamentul nr.31, str. Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, a cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat proporțional pretențiilor admise în mărime de 853 de lei și cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 4000 de lei, precum și în partea în care s-a hotărât încasarea de la CCL nr.304 în beneficiul lui Sudakov Mihail a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de doar 3500 de lei, în 14 părțile date hotărârea fiind nefondată, lipsită de suport probant și legal; cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral acțiunea depusă de CCL nr.304 împotriva lui Sudakov Mihail și Sudacova Svetlana, intervenient accesoriu Sudacov Efim privind încasarea datoriilor, ca fiind vădit nefondată și lipsită de suport probant, precum și încasarea din contul CCL nr.304 în beneficiul lui Sudakov Mihail a cheltuielilor de judecată sub forma cheltuielilor de asistență juridică suportate în prima instanță la judecarea inițială (4000 de lei) și la rejudecarea cauzei (3000 de lei), în total 7000 de lei și a cheltuielilor de judecată suportate în instanța de apel sub forma taxei de stat (640 de lei) și a cheltuielilor de asistență juridică (5000 de lei), în total 5640 de lei. De asemenea, încasarea din contul intimatei CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate în mărime de 426,50 lei taxa de stat și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, în total 5426,50 de lei.

În susținerea recursului Sudakov Mihail a invocat că instanțele de judecată inferioare, dispunând încasarea din contul său în beneficiul CCL nr.304 a pretinsei datorii pentru serviciile comunale și necomunale (28433,56 lei) și a cheltuielilor de judecată (4853 de lei), nu au ținut cont de argumentele sale precum că CCL nr.304 nu a dovedit prin probe veridice și suficiente, existența pretinsei datorii aferente acumulate pe apartamentul nr.31 din str. I. Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău — anume în suma (mărimea) formulată în acțiune, din care motiv — acțiunea înaintată de CCL nr.304 urma a fi respinsă integral, ca fiind vădit neîntemeiată și lipsită total de suport probant.

Potrivit cererii de chemare în judecată (inclusiv cererilor de concretizare) și înscrisurilor anexate la acțiune, reclamanta CCL nr.304 a solicitat încasarea solidară din contul său și a Svetlanei Sudacova a pretinsei restanțe la serviciile comunale și necomunale, pentru perioada 01.04.2015 — 30.10.2021, în mărime de 47875,25 de lei.

Prin hotărârea instanței de fond din 28.02.2022, menținută prin decizia instanței de apel din 08.12.2022, s-a hotărât să fie admisă parțial acțiunea depusă de CCL nr.304 împotriva lui, intervenient accesoriu Sudacov Efim cu privire la încasarea datoriei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, și s-a încasat din contul său în beneficiul CCL nr.304 pretinsa datorie pentru serviciile comunale și necomunale pentru perioada septembrie 2015 — octombrie 2021 în mărime de 28433,56 lei pentru apartamentul nr.31, din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, precum și a cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat proporțional pretențiilor admise în mărime de 853 de lei, și cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 4000 de lei.

Hotărârile recurate ale instanțelor de judecată inferioare, în partea încasării din contul său în beneficiul CCL nr.304 a pretinsei datorii și a cheltuielilor de judecată, sunt vădit neîntemeiate, lipsite de suport probant și, respectiv, ilegale, din următoarele motive. 15

Intimata/reclamantă CCL nr.304 nu a probat existența pretinsei datorii la serviciile comunale și necomunale aferente apartamentul nr.31 din str. I. Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău — anume în suma (mărimea) formulată în acțiune.

Potrivit cererii de chemare în judecată (inclusiv concretizată în baza mai multor cereri de concretizare), CCL nr.304 a solicitat încasarea pretinsei datorii pentru serviciile comunale și necomunale acumulate pe apartamentul nr.31 din str. I. Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, pentru perioada 01.04.2015 - 30.10.2021, în mărime totală de 47875,25 de lei, însă înscrisurile anexate la acțiune nu dovedesc mărimea datoriei la serviciile comunale și necomunale, la care pretinde CCL nr.304, fapt care se confirmă prin următoarele.

Intimata CCL nr.304 nu a prezentat toate facturile eliberate de întreprinderile ce prestează servicii comunale, privitor la costul serviciilor comunale (apă și canalizare; iluminarea locurilor de uz comun; transportarea deșeurilor menajere), pentru perioada 01.04.2015 - 30.10.2021.

Formulând pretenții privitor la încasarea pretinselor restanțe la serviciile comunale — CCL nr.304, la depunerea acțiunii, nu a anexat la cererea de chemare în judecată nicio factură privitor la costul serviciilor comunale la care pretinde, doar ulterior, după depunerea de către Suetnov Mihail și dânsul a referinței suplimentare din 29.01.2019, în care a atras atenția instanței de judecată că, CCL nr.304 nu a anexat la acțiune nicio factură eliberată de întreprinderile prestatoare de servicii comunale. CCL nr.304 a depus cerere de chemare în judecată concretizată în micșorarea valorii din 21.02.2019, la care a anexat doar câteva facturi privitor la costul serviciilor comunale, care sunt aferente întregului bloc locativ gestionat de CCL nr.304 (ci nu aferente doar pentru ap.31), și anume doar câte două facturi pentru anii 2015-2018 (pentru lunile ianuarie și decembrie a anilor 2015-2018, în loc de 12 Facturi pentru fiecare lună calendaristică ale anului) și doar o factură pentru luna ianuarie anul 2019, ceea ce nu dovedește pretențiile formulate de CCL nr.304 privitor la mărimea pretinselor restanțe la serviciile comunale aferente pe apartamentul nr.31, pentru perioada aprilie 2015 — ianuarie 2019.

Mai mult, în toate celelalte cereri de concretizare (înaintate deja după depunerea cererii de chemare în judecată), prin care CCL nr.304 și-a majorat pretențiile privitor la mărimea pretinsei datorii la serviciile comunale/necomunale existente, precum că până la 30.10.2021 (inclusiv în cererile de concretizare depuse deja după restituirea cauzei pentru rejudecare în prima instanță), reprezentantul CCL nr.304 nu a anexat nicio factură eliberată de întreprinderile prestatoare de servicii comunale, pentru perioada ulterioară, în care și-a majorat pretențiile. Neprezentând exclusiv toate facturile privitor la costul serviciilor comunale pentru toată perioada începând cu anul 2012 — și până în luna octombrie 2021 inclusiv, CCL nr.304 nu a probat existența datoriei la serviciile comunale aferente apartamentul nr.31 16 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, anume în suma la care pretinde conform acțiunii.

De asemenea, CCL nr.304 nu a prezentat calculul descifrat și nu a explicat modul de calculare a pretinselor restanțe la serviciile comunale, aferente anume pe apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, reieșind din faptul că în facturile eliberate de întreprinderile care prestează servicii comunale a fost indicat costul serviciilor comunale pentru întregul bloc locativ gestionat de CCL nr.304, dar nu numai pentru ap.31.

În acelea doar câteva facturi prezentate de reprezentantul CCL nr.304 (care au fost prezentate doar la judecarea inițială a cauzei în prima instanță) s-a indicat costul serviciilor comunale aferente întregului bloc locativ ce se află în gestiunea CCL nr.304, dar nu costul serviciilor comunale aferente anume pentru ap.31. Prin urmare, pentru a dovedi pretențiile privitor la pretinsa mărime a datoriei la serviciile comunale aferente anume pentru ap.31, CCL nr.304 urma să prezinte instanței de judecată inclusiv și calculul descifrat al pretinsei datorii la serviciile comunale, aferente anume pentru ap.31.

Calculul descifrat al pretinsei datorii la serviciile comunale aferente pe apartamentul nr.31 urma a fi efectuat, ținându-se cont de: mărimea /costul/fiecărui serviciu comunal aferent întregului bloc locativ gestionat de CCL nr.304; numărul total al apartamentelor gestionate de CCL nr.304, care urmează să achite serviciul comunal respectiv; modalitatea de calcul a cotei- părți al costului serviciului comunal ce urmează a fi achitat de locatarii apartamentelor gestionate de CCL nr.304, inclusiv de către locatarii apartamentul nr. 31.

De asemenea, CCL nr.304 nu a prezentat probe care ar demonstra existența pretinselor datorii la serviciile necomunale la care pretinde (reparațiile efectuate; deserviri bancare; cheltuieli de administrare, etc.).

Deși a formulat pretenții privitor la achitarea pretinselor datorii la serviciile necomunale, CCL nr.304 nu a prezentat nicio probă veridică și suficientă, prin care s-ar confirma că Cooperativa în perioada indicată în acțiune ar fi suportat careva cheltuieli pentru serviciile necomunale.

La fel, CCL nr.304 nu a anexat la acțiune probe prin care s-ar confirma că ar fi prezentat lunar proprietarilor apartamentului nr.31 (Suetnov Mihail/Sudakov Mihail) bonuri de plată/facturi/calculul privitor la costul serviciilor comunale/necomunale ce urmau a fi achitate, iar proprietarii apartamentului, la rândul său, ar fi refuzat, chipurile, să achite aceste servicii.

Instanța de apel și instanța de fond nu au luat în considerație argumentele sale, limitându-se formal în motivarea hotărârilor sale, doar la fraze generale copiate din legislație, care se referă la necesitatea achitării de către consumatori a contravalorii serviciilor comunale/necomunale prestate, fără, însă, a da o apreciere, justă și obiectivă. 17

Dat fiind că pretenția de bază (încasarea pretinsei datorii) formulată în acțiune de către CCL nr.304 este vădit neîntemeiată și lipsită de suport probant — urmează a fi respinsă și cerința CCL nr.304 privitor la compensarea din contul său a cheltuielilor de judecată suportate de CCL nr.304.

Instanța de apel a ignorat în totalitate argumentele sale prin care a menționat că deși prin hotărârea instanței de fond din 28.01.2022 s-au admis doar parțial pretențiile CCL nr.304 (din 47875,25 lei s-a admis doar 28433,56 lei, ceea ce reprezintă 59,39% din pretențiile solicitate), iar reclamanta CCL nr.304 a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, instanța de fond, prin încălcarea prevederilor art.94 alin.(l) CPC, a dispus încasarea din contul său în beneficiul CCL nr.304 a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4000 de lei, mărimea dată a cheltuielilor de asistență juridică nici pe departe nefiind proporțională părții admise din pretenții. Or, mărimea cheltuielilor de asistență juridică proporțională părții admise din pretenții ar constitui doar 2969,50 lei, dar nu 4000 de lei după cum a calculat instanța de fond (5000 de lei x 59,39% = 2969,50 de lei).

În viziunea recurentului, ținând cont că pretențiile formulate de CCL nr.304 urmează a fi respinse ca fiind vădit neîntemeiate și neprobate — cheltuielile de judecată suportate de către dânsul la examinarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, sub forma taxei de stat și cheltuielilor de asistență juridică, fiind reale, necesare și rezonabile, urmează să-i fie compensate integral din contul CCL nr.304.

Pentru examinarea acțiunii în prima instanță, Sudakov Mihail a invocat că a suportat cheltuieli de judecată sub forma cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 4000 de lei pentru examinarea inițială a cauzei și 3000 de lei pentru rejudecarea cauzei. De asemenea, pentru examinarea cauzei în instanța de apel a suportat cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 640 de lei și sub forma cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei. Pentru examinarea judiciară a prezentului recurs, Sudakov Mihail a menționat că a suportat cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 426,50 de lei și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, fiind reale, necesare și rezonabile.

În drept, Sudacov Efim și Sudakov Mihail și-au întemeiat recursurile la general pe prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările din 01.09.2023).

La 3 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a deciziei și a încheierii din 08 decembrie 2022 ale Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea civilă, cu concretizările ulterioare, a CCL nr.304 să fie admisă integral. 18

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat faptul că la 06 octombrie 2020, Sudakov Mihail a achitat prin bancă suma de 5102,05 lei cu titlu de încasări ale plăților pentru chirie și servicii comunale pentru 2020.

Prin urmare, odată ce intimatul Sudakov Mihail a achitat benevol și a menționat în ordinul de încasarea a numerarului nr.4576048401 din 05 octombrie 2020, suma de 5102,05 lei plată pentru chirie și servicii comunale pentru anul 2020, creditorul CCL nr.304 și-a realizat dreptul de a alege și a compensa prestația încât banii încasați peste valoarea serviciilor comunale pentru anul 2020, a servit temi pentru recalcularea corespunzătoare a datoriilor pretinse în prezentul litigiu.

Potrivit art.401 Cod civil, Sudakov Mihail a fost repus în termenii de prescripție, recunoscând valabilitatea și opozabilitatea raportului juridic litigios.

Instanța de apel făcând trimitere la prevederile art.277 din Codul civil în redacția legii până la 01.03.2019, a neglijat prevederile art.281 alin.(2) (în vigoare până la 01.03.2019) din Codul civil, potrivit cărora executarea benevolă a obligației după expirarea termenului de prescripție nu constituie act lipsit de temi juridic și prevederile art.401 alin.(3) din Codul civil (în vigoare din 01.03.2019), în cazul survenirii circumstanței indicate la alin.(1) lit.a), începe să curgă un nou termen de prescripție extinctivă chiar dacă circumstanța survine după expirarea termenului de prescripție extinctivă.

În drept, CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, și- a întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(2) lit.a), b), c) și alin.(4) CPC (în redacția legii până la 01.09.2023).

La 7 martie 2023 și 31 martie 2023, Sudacov Efim și Sudakov Mihail au depus referințe, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de CCL nr.304, întrucât temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2)-(4) CPC. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă statuează că: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Articolul XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 statuează că, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în 19 vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursurile declarate la 23 ianuarie 2023 de către Sudacov Efim și Sudakov Mihail, precum și recursul declarat la 3 martie 2023 de către CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, au fost depuse până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, prin urmare, vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările efectuate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01.09.2023) prevede că: „(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s- a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Articolul 433 lit.a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului 08 iunie 2023) reglementează că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 20 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 8 decembrie 2022, în ședință publică.

Din actele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată în adresa recurenților Sudacov Efim, Sudakov Mihail, CCL nr.304, și avocaților Chetrușca Viorel și Petrușca Sergiu la 3 ianuarie 2023, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.239, vol.II), însă actele cauzei nu atestă date când a fost recepționate de către ultimii.

Totodată, recurenții Sudacov Efim și Sudakov Mihail, în cererile de recurs, au invocat că au recepționat decizia motivată a instanței de apel la 06 ianuarie 2023, iar CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a invocat că a luat cunoștință cu decizia contestată, la 10 ianuarie 2023.

Prin urmare, recursurile declarate la 23 ianuarie 2023, de către Sudacov Efim și Sudakov Mihail, și respectiv la 3 martie 2023, de către CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, se consideră ca fiind depuse în interiorul termenului legal prevăzut de art.434 CPC.

Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu 21 temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în recursurile declarate de Sudacov Efim și Sudakov Mihail și-au întemeiat recursurile la general pe prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la modificările din 01.09.2023) precitate supra, fără a indica la concret temeiul de drept prevăzut de norma respectivă. Iar, recurenta CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 în special la alin.(2) lit.a), b), c) și alin.(4) CPC (în redacția legii până la 01.09.2023), potrivit cărora, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea, precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenții în special au făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(2) lit.a), b) și lit.c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, nu a stabilit că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau că a interpretat în mod eronat legea.

Dimpotrivă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2) lit.a), b) și lit.c) (în redacția legii în vigoare până la 01.09.2023), respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursurilor în esență reprezintă de fapt dezacordul recurenților cu soluția instanței de apel și a primei instanțe, care au emis soluțiile pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurilor conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse anterior în cadrul judecării cauzei în instanța de apel și prima instanță, care au fost apreciate de instanța de apel în modul corespunzător.

Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4), din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or, recursurile nu se 22 pot limita doar la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursurilor, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursurilor trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

De altfel, motivele de casare, invocate în cererile de recurs, se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele 23 articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Din aceste motive, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursurile declarate de Sudacov Efim, Sudakov Mihail și CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, urmează a fi considerate inadmisibile.

În conformitate cu art.431 alin.(1) și (2), art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,