2ra-226/23 — încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-226/23 — încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Sudacov Efim,
Sudakov Mihail și Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304,
reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304 împotriva lui Sudakov Mihail
și Sudacova Svetlana, intervenient accesoriu Sudacov Efim cu privire la
încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 8 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-au respins apelurile declarate de Cooperativa de Construcție a
Locuințelor nr.304, Sudakov Mihail și Sudacov Efim, și menținută hotărârea
din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr.2ra-226/23
NR. PIGD 2-18185012-01-2ra-08022023)
Recursurile declarate până la 1 septembrie 2023. Recursurile nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) (în redacția legii până la modificările operate prin
Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului
normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 1 septembrie 2023).
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a
acesteia.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Alexei)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursurilor declarate de
Sudacov Efim, Sudakov Mihail și Cooperativa de Construcție a Locuințelor
nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Ion Malanciuc, Președinte
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 3 septembrie 2018, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304,
reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Suetnov Mihail și Sudacov Efim, solicitând încasarea
solidară a datoriei în mărime de 31050,84 de lei existentă la situația din 1
decembrie 2017, cu titlu de restanțe la plata serviciilor comunale și
necomunale, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.6-8, vol.1).
Prin cererea din 25 ianuarie 2019, Cooperativa de Construcție a
Locuințelor nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, a depus cerere
de concretizare a acțiunii, solicitând încasarea, în mod solidar, din contul lui
Suetnov Mihail și Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr. 304, suma de 31050,84
de lei existentă la situația din 31 martie 2015 cu titlu de restanță la plata
serviciilor comunale și necomunale, prestate în ap.31 din str. Ion Creangă,
nr.20/4, mun. Chișinău (f.d.49, vol. 1).
Ulterior, la 21 februarie 2019, Cooperativa de Construcție a Locuințelor
nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a depus cerere de
concretizare a pretențiilor în sensul micșorării și anume încasarea, în mod
solidar, din contul lui Suetnov Mihail și Sudacov Mihail în beneficiul CCL
nr.304 suma de 5868,80 de lei pentru perioada 1 aprilie 2015 - 30 aprilie 2016,
cu titlu de restanțe la plata serviciilor comunale și necomunale pentru
apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, 20/4, mun. Chișinău și încasarea în
mod individual din contul Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 suma de
13565,20 de lei pentru perioada 01 mai 2016 - 31 ianuarie 2019, drept restanțe
la plata serviciilor comunale și necomunale, pentru ap.31 din str. Ion Creangă,
nr. 20/4, mun. Chișinău (f.d.62, vol. 1).
Prin cererea din 10 aprilie 2019, Sudacov Efim a solicitat intervenirea
în proces în calitate de intervenient accesoriu din contul pârâților și încasarea
din contul CCL nr.304 cheltuielile de asistentă juridică în mărime de 5000 de
lei (f.d.142, vol.1).
1
Prin încheierea protocolară din 17 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru s-a decis atragerea în proces a lui Sudacov Efim în calitate de
intervenient accesoriu de partea pârâților (f.d. 144, vol. 1).
La 27 iunie 2019 a decedat Suetnov Mihail, fapt confirmat prin copia
certificatului de deces seria/nr. DC-IV 1753824 din 27 iunie 2019 (f.d. 169,
vol. 1).
Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a dispus încetarea procesului în privința pârâtului Suetnov Mihail ca
urmare a survenirii decesului acestuia (f.d. 183, vol. 1).
Prin hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de Cooperativa de Construcție a
Locuințelor nr.304 împotriva lui Sudacov Mihail, intervenient accesoriu
Sudacov Efim cu privire la încasarea datoriei la serviciile comunale și
necomunale și compensarea cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată (f.d.
198-200, vol. 1).
Prin decizia din 26 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul și recursul depuse de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304,
reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, precum și cererile de apel depuse de
Sudacov Mihail și Sudacov Efim, reprezentați de avocatul Petrușca Sergiu. S-
a casat hotărârea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și
încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru privind
respingerea cererii de suspendare a procesului, cu remiterea cauzei la
rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată. Prin aceiași decizie
instanța de apel a respins recursul declarat de Cooperativa de Construcție a
Locuințelor nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel împotriva
încheierii din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, referitor
la încetarea procesului în privința lui Suetnov Mihail.
La 18 mai 2021 și ulterior la 8 iulie 2021, CCL nr.304, reprezentată
de avocatul Chetrușcă Viorel și-a concretizat din nou pretențiile, solicitând
încasarea în mod individual din contul Sudakov Mihail în beneficiul CCL
nr.304 suma de 45 145,24 de lei, existentă până la 30 aprilie 2021, dintre care
suma de 17671,15 lei (restantă din 22671,15 lei (valabilă la 30 martie 2016)
după achitarea la 6 octombrie 2020 a sumei de 5000 lei) să fie încasată în mod
solidar din contul Sudakova Svetlana și Sudakov Mihail în beneficiul CCL
nr.304 pentru datoriile acumulate până la 30 martie 2016, pentru serviciile
comunale și necomunale consumate în apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă,
nr.20/4, din mun. Chișinău (f.d.41, 86 vol. 2). Totodată, s-a precizat despre
atragerea în proces a Svetlanei Sudakova, care este succesor al lui Suetnov
Mihail (f.d. 45, vol. 2).
2
Prin încheierea protocolară din 18 mai 2021, Judecătoria Chișinău,
sediul Centru a admis acțiunea concretizată și a fost atrasă în proces în calitate
de intervenient accesoriu Sudakova Svetlana (succesor al lui Suetnov Mihail).
La 15 decembrie 2021, avocatul Chetrușcă Viorel, acționând în
interesele CCL nr.304, a depus o altă cerere de concretizare a acțiunii, prin care
a solicitat încasarea în mod individual din contul lui Sudakov Mihail în
beneficiul CCL nr.304 sumei de 47 875,25 de lei, existentă până la 30
octombrie 2021, dintre care suma de 20754,47 lei (restantă din 22671,15 lei
(valabilă la 30 martie 2016) după achitarea la 06 octombrie 2020 a sumei de
5102,05 lei), precum și încasarea în mod solidar din contul Svetlanei Sudacova
și Mihail Sudakov în beneficiul CCL nr.304 pentru datoriile acumulate până la
30 martie 2016, pentru serviciile comunale și necomunale prestate în
apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun. Chișinău (f.d. 95-97,
vol.II).
Prin încheierea protocolară din 22 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru a fost primită spre examinare cererea de concretizare și
respinsă cererea privind succesiunea în drepturi procesuale în ordinea
prevăzută de art.70 alin.(1) din Codul de procedură civilă (f.d. 116, vol.II).
În motivarea cererii de chemare în judecată concretizată, CCL nr.304
a indicat că gestionează blocul locativ situat în mun. Chișinău, str. Ion Creangă,
nr.20/4, iar în ap. nr. 31 din acest bloc locuia Suetnov Mihail, care a acumulat
datorii la servicii comunale.
În cadrul unui alt proces judiciar, aflat pe rol la Judecătoria Chișinău,
sediul Buiucani, la acțiunea lui Suetnov Mihail împotriva CCL nr.304, s-a aflat
despre faptul că primul a donat apartamentul nr.31, iar donatarul și-a asumat
obligațiile derivate din calitatea de proprietar de locuință.
A invocat că pârâții sunt rău-platnici și înregistrează datorii, motiv
pentru care urmează să răspundă solidar în prezenta acțiune.
La fel, în susținerea acțiunii, în ordinea art. 123 alin. (2) Codul de
procedură civilă, reclamanta a făcut trimitere la hotărârea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 03 aprilie 2013 (dosar nr.2-712/13).
În drept, CCL nr.304 și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.512
alin.(1), 513 alin.(1), art.572 alin.(2), art.775, 776, art.796, 797, 799 și art.816
- 819 din Codul civil, art.48, 50 și 51 din Legea cu privire la locuințe, precum
și pe prevederile Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a
serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,
contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de
la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002.
3
La 17 mai 2021, Sudakov Mihail și intervenientul accesoriu Sudacov
Efim au depus cerere, prin care au invocat excepția de tardivitate, solicitând
respingerea parțială a acțiunii civile depuse de CCL nr/304, în partea
pretențiilor revendicate pentru perioada 1 aprilie - august 2015 inclusiv (f.d. 79,
vol. 2). În susținerea tardivității parțiale a acțiunii CCL nr.304, Sudakov Mihail
și Sudacov Efim au invocat că potrivit art.267 alin.(1) din Codul civil termenul
general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei
acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este 3 ani. Reclamantul a înaintat
acțiunea în judecată în septembrie 2018, iar termenul inițial, începând cu care
se solicită încasarea pretinselor datorii, este din 1 aprilie 2015. La fel, au notat
că CCL nr.304 nu a solicitat repunerea în termen și nici nu a prezentat probe în
acest sens ce ar justifica repunerea termen a acțiunii sale. În contextul enunțat,
Sudakov Mihail și Sudacov Efim consideră că pretențiile formulate de CCL
nr.304, pentru perioada 1 aprilie - august 2015 inclusiv, sunt tardive și urmează
a fi respinse, întrucât depășesc termenul general de prescripție prevăzut la
art.267 alin.(1) din Codul civil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis cererea cu privire la excepția de tardivitate invocată de către
avocatul Petrușca Sergiu în interesul lui Sudakov Mihail. S-a respins ca fiind
tardivă cererea de chemare în judecată intentată de CCL nr.304, în partea
pretențiilor cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile comunale și
necomunale în mărime de 19 441, 69 lei pentru perioada de până în august 2015
inclusiv. S-a admis parțial acțiunea depusă de CCL nr.304 și s-a încasat din
contul lui Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 datoria pentru serviciile
comunale și necomunale pentru perioada de septembrie 2015 - octombrie 2021
în mărime de 28 433,56 lei acumulată la locul de consum – apartamentul nr.31
din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun. Chișinău, precum și cheltuielile de judecată
cu titlu de taxă de stat proporțională pretențiilor admise în mărime de 853 lei și
cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 lei. În rest, acțiunea civilă
depusă de CCL nr.304 a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat din contul
CCL nr. 304 în beneficiul lui Sudakov Mihail și a lui Sudacov Efim cheltuielile
de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime a câte 3 500 de lei pentru
fiecare (f.d. 121-122, 129-140, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 10 martie 2022, avocatul Chetrușcă Viorel, în interesele CCL
nr.304 a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei
4
instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii, precum și
scutirea de la plata taxei de stat (f.d. 124, vol. 1).
La 14 martie 2022, Sudacov Efim a declarat apel, solicitând casarea
parțială a hotărârii instanței de fond în partea în care s-a încasat din contul CCL
nr.304 în beneficiul lui Sudacov Efim a cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 3500 de lei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin
care să se încaseze din contul CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de
asistență juridică suportate în prima instanță la judecarea inițială (5000 lei) și
la rejudecarea cauzei (2000 lei), în total - 7000,00 de lei (f.d. 125, 127-128, vol.
II).
La 14 martie 2022, Sudakov Mihail a declarat apel, solicitând casarea
hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală
a acțiunii înaintate de CCL nr.304.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au
respins apelurile declarate de CCL nr.304, Sudakov Mihail și Sudacov Efim,
și s-a menținut hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru. S-a încasat din contul CCL nr.304 în beneficiul lui Sudacov Efim
cheltuieli de asistență juridică în mărime de 2000 de lei.
Prin încheierea din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
corectat greșeala strecurată în dispozitivul deciziei din 08 decembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău prin substituirea mențiunii eronate „Se încasează din
contul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr.304 în beneficiul lui
Sudacov Mihail cheltuielile de asistență juridică în mărime de 2000 de lei”, cu
cea corectă „Se încasează din contul Cooperativei de Construcție a Locuințelor
nr.304 în beneficiul lui Sudacov Efim cheltuielile de asistență juridică în
mărime de 2000 de lei”.
Instanța de apel, motivând decizie de menținere a hotărârii primei
instanțe, pe care a considerat-o întemeiat și legală, a constatat următoarele
aspecte.
Cu privire la apelul declara de avocatul Chetrușcă Viorel, în
interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 304.
Instanța de apel a reținut că obiectul cererii de apel formulate
constituie dezacordul apelantului cu hotărârea instanței de fond privind
respingerea acțiunii privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale și
necomunale ca fiind tardivă. Potrivit art.394 din Codul civil, acțiunea privind
apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de
prescripție extinctivă numai dacă persoana în a cărei favoare a curs prescripția,
5
creditorii persoanei sau oricare altă persoană care are un interes legitim a ridicat
excepția de tardivitate conform Codului de procedură civilă.
Cu trimitere la prevederile art.1861 alin.(1)-(3) CPC, art.267, art.271,
art.272 din Codul civil, instanța de apel a stabilit că CCL nr.304 prin acțiunea
înaintată a solicitat încasarea sumei de 47875,25 de lei pentru serviciile
comunale și necomunale pentru locul de consum (mun. Chișinău, str. I. Creangă
20/4, ap. 31) pentru perioada aprilie 2015 – aprilie 2021.
Instanța de apel a remarcat că în cadrul examinării cauzei în instanța
de fond, pârâții Sudakov Mihail și Sudakov Efim au invocat excepția de
tardivitate, solicitând respingerea acțiunii ca fiind tardivă în partea privind
încasarea datoriei pentru serviciilor comunale și necomunale pentru perioada
aprilie 2015 – august 2015.
În contextul enunțat, instanța de apel a conchis că cerința privind
încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale și necomunale pentru
perioada aprilie 2015 – august 2015, întemeiat a fost respinsă ca fiind tardivă,
drept consecință a temeiniciei excepție de tardivitate, or, din informația
prezentată cu privire la sumele calculate și achitate pentru locul de consum
(mun. Chișinău, str. Ion Creangă 20/4 ap. 31) rezultă că suma de 19441,69 de
lei din suma solicitată spre încasare de 47875, 25 de lei, este afectată de
tardivitate, în circumstanțele în care acțiunea a fost înaintată abia la data de 3
septembrie 2018, iar termenul prevăzut pentru intentarea unei acțiuni în
judecată este de 3 ani.
Aici, instanța de apel a precizat că în cazul întreruperii termenului de
prescripție în legătură cu efectuarea de către persoana obligată a acțiunilor, din
care rezultă că recunoaște acțiunea ( lit.b) alin.(1) art.277 Cod civil), instanța
de judecată și persoana interesată trebuie în fiecare caz să stabilească, când
concret au fost săvârșite aceste acțiuni. Această împrejurare este foarte
importantă, întrucât întreruperea poate opera doar înăuntrul termenului de
prescripție, dar și nu după expirarea lui. Săvârșirea de către debitor sau altă
persoană obligată a acțiunilor, prin care se recunoaște pretenția după expirarea
termenului de prescripție, nu este temei pentru întrerupere.
În sensul celor enunțate, instanța de apel a considerat de a respinge
alegațiile apelantei CCL nr.304 privind achitarea de către pârâtul Sudakov
Mihail a sumei de 5000 de lei cu titlu de încasări ale plăților pentru chirie și
servicii comunale, recunoscând valabilitatea și opozabilitatea raportului juridic
litigios, cu repunerea termenilor de prescripție în acest sens, or, potrivit
ordinului de încasare a numerarului nr.4576048401, suma de 5102,05 lei a fost
achitată la data de 5 octombrie 2020, ulterior înaintării acțiunii în instanța de
judecată și ridicării excepției de tardivitate de către Sudakov Mihail în cadrul
examinării litigiului în instanța de fond.
De asemenea, instanța de apel a menționat că condițiile stabilite de
legiuitor (art.1861 CPC) pentru exercitarea dreptului la acțiune în interiorul
termenului de prescripție, trebuie să asigure o îmbinare echitabilă a intereselor
6
persoanelor fizice și juridice, inclusiv dreptul de a fi examinată cauza în mod
echitabil. Dreptul la un proces echitabil include respectarea principiului
egalității armelor. Aceasta presupune posibilități procesuale egale pentru
părțile în proces, indiferent de calitatea lor. Astfel că fiecare parte, atât
reclamantul, cât și pârâtul, trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și
prezenta cauza, în condiții care să n-o plaseze într-o situație net dezavantajoasă
sau mai avantajoasă în raport cu adversarul său. Între părți trebuie să se mențină
un echilibru corect.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a subliniat că CCL nr.304
nu a prezentat probe pertinente și veridice care ar confirma omiterea termenului
de adresare în instanța de judecată, din motive întemeiate. Or, condițiile
stabilite de legiuitor pentru exercitarea dreptului la acțiune în interiorul
termenului de prescripție, trebuie să asigure o îmbinare echitabilă a intereselor
persoanelor fizice și juridice, inclusiv dreptul de a fi examinată cauza în mod
echitabil. Dreptul la un proces echitabil include respectarea principiului
egalității armelor. Or, dreptul de acces la justiție nu poate fi absolut, el poate
implica limitări, inclusiv de ordin procedural, cât timp acestea sunt rezonabile
și proporționale cu scopul urmărit. Accesul la justiție poate fi limitat, în special
prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de
o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop
legitim, asigurându-se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul
legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37).
În asemenea, împrejurări instanța de apel a dedus că plata efectuată
prin ordinului de încasare a numerarului nr.4576048401, la data de 05
octombrie 2020, nu poate fi reținută în sensul unui act de recunoaștere a datoriei
din partea lui Sudakov Mihail, ținând cont de efectuarea acestuia la o dată
ulterioară depunerii tardivității acțiunii prezente, din care motivate apelul
declarat de către avocatul Chetrușcă Viorel, în interesele CCL nr.304 a fost
considerat neîntemeiat cu respingerea acestuia și cu menținerea hotărârii
contestate în această parte.
Cu privire la apelul declarat de către Sudakov Mihail. Instanța de apel
a indicat că obiectul cererii de apel, reprezintă dezacordul apelantului cu
hotărârea instanței de fond privind respingerea acțiunii privind încasarea
datoriei pentru serviciile comunale și necomunale și încasarea cheltuielilor
judiciare.
Cu trimitere la prevederile art.514, art.572, art.971 din Codul civil,
art.3 alin.(1), art.10 și art.25 din Legea serviciilor publice de gospodărie
comunală nr.1402 din 24.10.2002, art.48 alin.(1) lit.a), art.51 din Legea cu
privire la locuințe nr.75 din 30.04.2015, pct.2, pct.5, pct.17 și pct.18 din
Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative,
comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și
condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și
alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie
7
2002, instanța de apel a notat că de regulă, serviciile publice de gospodărie
comunală se prestează și respectiv se achită costul acestora, în baza contractelor
încheiate cu consumatorii, iar încheierea unui contract de prestare a serviciului
public este nu doar o obligațiune legală a prestatorului de serviciu, dar și a
consumatorului. Totuși, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie
comunală în lipsa contractelor încheiate cu consumatorii (proprietarii, chiriașii
și locatarii apartamentelor, caselor individuale de locuit, încăperilor locative în
cămine și încăperilor nelocative), aceștia din urmă sunt obligați să achite
contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, or, lipsa unui
contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul prestat
și real consumat.
Analizând circumstanțele cauzei, prin prisma normelor de drept
menționate, instanța de apel a precizat că din motiv că pentru serviciile
comunale și necomunale, s-au acumulat datorii, se constată existența datoriei
față de CCL nr.304.
Instanța de apel a precizat că obligația de plată nu a fost onorată
integral de către pârâtul Sudakov Mihail în cuantumul stabilit de cadrul
normativ pertinent în conformitate cu facturile de plată primite, în condițiile în
care i-au fost prestate servicii comunale și necomunale, a beneficiat nemijlocit
de serviciile prestate și avea obligația de a achita în termen contravaloarea
acestor servicii conform facturilor (bonurilor de plată) primite, din care
considerente se impune necesitatea admiterii acțiunii înaintate de CCL nr.304,
și încasarea sumei neachitate cu titlu de datorie pentru serviciile comunale și
necomunale în mărime de 28433,56 de lei.
În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat fiind întemeiată
pretenția privind încasarea din contul lui Sudakov Mihail în beneficiul CCL
nr.304 a datoriei pentru serviciile comunale și necomunale, formată până în
aprilie 2021 pentru apartamentul nr.31, din str. I. Creangă, nr.20/4, mun.
Chișinău. Or, apelantul Sudakov Mihail a acceptat prestarea și a beneficiat fără
întreruperi pentru această perioadă de servicii comunale și necomunale
prestate, a primit pentru achitare plăți lunare pentru serviciile curente prestate,
însă nu a achitat contravaloarea acestora.
În contextul enunțat, instanța de apel a rezumat că serviciile publice
comunale și necomunale au fost prestate de către prestator la locul de consum
ce aparține proprietarului/locatarului Sudakov Mihail, ultimul având
obligațiunea directă de a achita serviciile de care au beneficiat deplin și
neîntrerupt, fiind probată existența raporturilor juridice contractuale între
prestator și beneficiar serviciilor comunale.
Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului Sudakov Mihail
cu referire la faptul că nu a încheiat contract și nu a acceptat serviciile în
volumul indicat, or, în caz de prestare a serviciilor publice de gospodărie
comunală în lipsa contractelor încheiate cu consumatorii, aceștia din urmă sunt
obligați să achite contravaloarea serviciilor prestate conform facturilor primite,
8
concluzie care derivă din prevederile exprese cuprinse în art.25 alin.(5) din
Legea nr.1402-XV din 24 octombrie 2002. Or, în caz de prestare a serviciilor
publice de gospodărie comunală, indiferent de faptul a fost sau nu încheiat
contract în acest sens, consumatorii urmează să achite serviciile prestate. Lipsa
unui contract scris nu scutește consumatorul de obligația de a achita serviciul
prestat.
Instanța de apel a subliniat că în cazul prestării serviciilor publice de
gospodărire comunală, indiferent dacă a fost sau nu încheiat un contract cu
consumatorul în acest sens, consumatorul are obligația de a achita serviciile de
care au beneficiat în mod integral și neîntrerupt. Or, odată stabilit faptul
existenței raportului juridic obligațional între părți și faptul neonorării
obligației de plată a consumului pentru energia termică de către Sudakov Mihail
față de CCL nr.304, iar ultimul a executat obligațiile asumate integral, cu bună-
credință, furnizând debitorilor serviciile comunale și necomunale prestate, a
apărut necesitatea încasării din contul sub consumatorului Sudakov Mihail în
beneficiul CCL nr. 304 a datoriei în mărime de 28433,56 de lei, ce constituie
diferența dintre suma solicitată spre încasare de 47875,25 de lei și suma
respinsă ca fiind depusă în afara termenului de prescripție extinctivă de
19441,69 de lei.
Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată soluția
instanței de fond privind încasarea cheltuielilor judiciare cu titlu de taxă de stat
în mărime de 853 de lei, or, în conformitate cu prevederile art.82 Codul de
procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din
cheltuielile de judecare a cauzei.
Totodată, cu trimitere la prevederile art.90 lit.i) și art.94 alin.(1) și (3)
CPC, instanța de apel a menționat că potrivit ordinului de plată a numerarului
nr.1 din 25 ianuarie 2018, de către CCL nr.304 a fost achitată taxa de stat pentru
depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 1437 de lei (f.d.65,94,
vol. 2), prin urmare, instanța de fond întemeiat a admis pretenția privind
încasarea taxei de stat din contul pârâtului proporțional pretențiilor admise în
sumă de 853 de lei prin prisma art.3 alin.(1) lit.a) di Legea taxei de stat nr.1216
din 03.12.1992, care stipulează că pentru cererile de chemare în judecată
privitor la litigiile cu caracter patrimonial, taxa de stat se stabilește în cuantumul
3% din suma încasată.
Subsecvent cu referire la art.96 alin.(1) CPC și art.54 din Legea
nr.1260 din 19.07.2012 cu privire la avocatură, precum și la Recomandările
privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de
judecată a cheltuielilor de asistență juridică aprobat de Consiliul Uniunii
Avocaților din Republica Moldova prin Decizia nr.2 din 30.03.2012, instanța
de apel a reținut că pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii
CtEDO, se evidențiază necesitatea prezentării, de către partea care pretinde
compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării
onorariilor avocaților; copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru
9
clienți-persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a
actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului aferent acestora (cu tariful și
orarul). La determinarea cuantumului compensației acordate, urmează a ține
cont de complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea problemelor juridice
ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca
depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistență, faptul
în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a
lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de
circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client;
experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea
mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute
în cauză; alți factori, la discreția instanței.
În împrejurările stabilite, instanța de apel a considerat justă soluția
primei instanțe privind admiterea parțială a pretenției privind încasarea
cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 3500 de lei, luând în
considerație prestația reprezentantului reclamantului, timpul și munca depusă
de către acesta, rezultatul obținut, justificarea și ponderea mijloacelor de
apărare utilizate în cauză și complexitatea cauzei civile, precum și soluția de
admitere parțială a acțiunii, iar pârâtul/apelant fiind partea care a pierdut
procesul, urmează să compenseze cheltuielile de judecată sub formă de taxa de
stat în legătură cu examinarea cauzei civile precum și cheltuielile de asistență
juridică în cuantumul stabilit, concluzie ce se desprinde și din jurisprudența
constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Totodată, contrar argumentelor apelantului privind lipsa satisfacerii
integrale a pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, din
contul CCL nr.304 în mărime de 7000 de lei, instanța de apel a considerat justă
soluția de încasare parțială a sumei solicitate cu titlu de cheltuieli judiciare
suportate de pârât în cadrul examinării litigiului în instanța de fond, or, suma
stabilită spre adjudecare de către prima instanță în sumă de 3500 de lei, prin
prisma caracterului real, necesar și rezonabil, este una întemeiată.
Cu referire la pretențiile apelantului Sudakov Mihail privind încasarea
cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat la depunerea cererii de apel,
precum și a cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul examinării
cauzei civile în ordine de apel, prin prisma prevederilor legale enunțate, în
raport cu circumstanțele cauzei cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de
apel le-a considerat neîntemeiate cu respingerea acestora, or, acestea constituie
cerințe subsecvente celei principale, care poartă soarta pretenției de bază, la fel
urmând a fi respinsă.
Cu privire la apelul declarat de către Sudakov Efim. Instanța de apel
a menționat că obiectul cererii de apel, reprezintă dezacordul apelantului cu
hotărârea instanței de fond privind respingerea acțiunii privind încasarea
datoriei pentru serviciile comunale și necomunale, inclusiv cu dispunerea
încasării cheltuielilor de asistență juridică.
10
La acest aspect, instanța de apel a reținut că în argumentarea poziției
sale apelantul Sudakov Efim, prin intermediul avocatului său, Petrușca Sergiu
a reiterat poziția apelantului Sudakov Mihail cu privire la netemeinicia hotărârii
instanței de fond în partea admiterii pretențiilor de încasare a datoriilor pentru
serviciile comunale și necomunale pentru locul de consum apartamentul nr.31,
din str. I. Creangă 20/4, mun. Chișinău, or, la caz, argumentele acestuia
urmează a fi, în principiu respinse ca neîntemeiate din motivele invocate supra
de către instanța de apel.
Totodată, privitor la dezacordul apelantului/intervenient accesoriu cu
hotărârea instanței de fond privind admiterea parțială a pretenției de încasare a
cheltuielilor de asistență juridică în volumul solicitat, instanța de apel a
subliniat că la determinarea cuantumului compensației acordate, urmează a se
ține cont de complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea problemelor juridice
ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca
depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistență, faptul
în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a
lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de
circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client;
experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea
mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute
în cauză; alți factori, la discreția instanței.
În contextul stabilit, instanța de apel a considerat justă soluția primei
instanțe privind admiterea parțială a pretenției privind încasarea cheltuielilor de
asistență juridică în cuantum de 3500 de lei, luând în considerare prestația
reprezentantului reclamantului, timpul și munca depusă de către acesta,
rezultatul obținut, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în
cauză și complexitatea cauzei civile, precum și soluția de admitere parțială a
acțiunii, iar pârâtul/apelant, fiind partea care a pierdut procesul, urmează să
compenseze cheltuielile de judecată sub formă de taxa de stat în legătură cu
examinarea cauzei civile precum și cheltuielile de asistență juridică în
cuantumul stabilit, concluzie ce se desprinde și din jurisprudența constantă a
CEDO.
Contrar argumentelor apelantului privind lipsa satisfacerii integrale a
pretenției privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică, din contul CCL
nr.304 în mărime de 7000 de lei, instanța de apel a apreciat justă soluția de
încasare parțială a sumei solicitate cu titlu de cheltuieli judiciare suportate de
pârât în cadrul examinării litigiului în instanța de fond, or, suma stabilită spre
adjudecare de către prima instanță în sumă de 3500 de lei, prin prisma
caracterului real, necesar și rezonabil, este una întemeiată.
Pe final, instanța de apel a concluzionat că toate argumentele și
afirmațiile invocate de către apelanți sunt lipsite de pertinență, sub toate
aspectele au fost examinate de prima instanță, fiind inconsistente și fără
raționament valabil circumstanțelor speței.
11
Distinct, instanța de apel a considerat necesar de a dispune încasarea
cheltuielilor de asistență juridică în beneficiul lui Sudacov Efim din contul CCL
nr.304 în mărime de 2000 de lei în legătură cu prestarea serviciilor de asistență
juridică de către avocatul Petrușca Sergiu, în interesele apelantului în cadrul
examinării cauzei civile, în ordine de apel, or, la ședința de judecată
reprezentantul apelantului/intervenient accesoriu a solicitat încasarea
cheltuielilor date în legătură cu atragerea eronată de către reclamant în proces,
suportând în acest cheltuieli, care potrivit reglementărilor invocate supra, sunt
reale, necesare și rezonabile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI
SOLICITĂRILE RECURENȚILOR:
La 23 ianuarie 2023, Sudacov Efim a declarat recurs, solicitând
admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei din 8 decembrie 2022 a Curții
de Apel Chișinău în partea respingerii apelurilor declarate de Sudakov Mihail
și Sudacov Efim, cu menținerea hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de
CCL nr.304, în partea încasării datoriei și compensarea cheltuielilor de
judecată, în partea dată decizia fiind neîntemeiată, casarea parțială a hotărârii
din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea încasării
din contul CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 3500 de lei, în partea dată hotărârea fiind neîntemeiată, cu emiterea
unei hotărâri noi prin care să se încaseze din contul CCL nr.304 în beneficiul
său a cheltuielilor de judecată sub formă de asistență juridică suportate de
către dânsul în prima instanță la judecarea inițială în mărime de 5000 de lei și
la rejudecarea cauzei în mărime de 2000 de lei, în total 7000 de lei. La fel, să
se încaseze din contul CCL nr.304 în beneficiul său a cheltuielilor de judecată
suportate la examinarea cauzei în recurs sub forma de asistență juridică în
mărime de 2000 de lei.
În susținerea recursului Sudacov Efim a invocat că reclamanta CCL
nr.304 s-a adresat inițial cu acțiune în judecată împotriva lui Suetnov Mihail
și împotriva lui privind încasarea pretinselor datorii la serviciile comunale și
necomunale. Dat fiind că a fost atras inițial în proces în calitate de pârât, întru
apărarea drepturilor și intereselor sale, a fost nevoit să-și angajeze un avocat
(S. Petrușca), cu care a încheiat contract de asistență juridică, potrivit căruia
avocatul și-a asumat obligațiunea să execute în interesele sale mai multe
acțiuni, iar dânsul și-a asumat obligațiunea să-i achite onorariul convenit de
ambele părți contractante, și anume: la examinarea inițială a cauzei în prima
instanță am achitat onorariul avocatului în mărime de 5000 de lei (fapt
confirmat prin bonul de plată Seria DAA nr.05948123 din 09.10.2018), iar la
rejudecarea cauzei în prima instanță a achitat onorariul avocatului în mărime
12
de 2000 de lei (fapt confirmat prin bonul de plată Seria DAA nr. 14360294
din 14.05.2021), anexate la materialele dosarului.
Avocatul a executat în interesele sale mai multe acțiuni, cum ar fi: i-
a oferit multiple consultații; a studiat cererea de chemare în judecată înaintată
de CCL nr.304 și înscrisurile anexate la aceasta; a întocmit cererea către CCL
nr.264 privind eliberarea informației, prin care s-ar confirma că apartamentul
nr.19 din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău (în care locuiește) nu se află
în gestiunea CCL nr.304, dar în gestiunea CCL nr.264; a întocmit referința
din 11.10.2018 la cererea de chemare în judecată înaintată de reclamanta CCL
nr.304, cu anexarea înscrisurilor necesare (prin care se proba netemeinicia și
ilegalitatea pretențiilor formulate de CCL nr.304 înaintate fată de dânsul).
Ținând cont că CCL nr.304, după ce a luat cunoștință cu argumentele
invocate în referință, și-a concretizat de mai multe ori cerințele din acțiune (la
examinarea inițială , precum și la rejudecarea cauzei în prima instanță) —
avocatul a întocmit (inclusiv în interesele dânsului) mai multe referințe
suplimentare (toate anexate la materialele dosarului), prin care în mod detaliat
a argumentat netemeinicia și ilegalitatea pretențiilor formulate în adresa sa de
către CCL nr.304, precum și necesitatea compensării a cheltuielilor de
asistență juridică suportate de el. După ce a înțeles că a fost atras greșit în
proces în calitate de copârât, CCL nr.304 l-a înlocuit cu Sudakov Mihail (fiul
său). Luând în considerare că prin hotărârea judecătorească (ce urma a fi
pronunțată pe marginea acțiunii depuse de CCL nr.304) v-a fi influențat
inclusiv și dreptul său la compensarea cheltuielilor de asistență juridică
suportate de el (doar din cauza atragerii sale greșite în proces în calitate de
pârât de către reclamanta CCL nr.304), avocatul său a întocmit în interesele
dânsului cerere privind introducerea lui în proces în calitate de intervenient
accesoriu de partea pârâților, care a fost admisă de către prima instanță.
În scopul apărării drepturilor și intereselor sale legitime, în calitate
de intervenient accesoriu (inclusiv de ai fi compensate în mărime integrală
cheltuielile de judecată suportate de el din motiv că doar din vina CCL nr.304
a fost greșit atras în proces în calitate de copârât), avocatul său a participat
exclusiv la toate ședințele de judecată stabilite de prima instanță (la
examinarea inițială și la rejudecarea cauzei). Dat fiind că CCL nr.304 greșit l-
a atras în proces în calitate de copârât, din care motiv am fost nevoit întru
apărarea drepturilor și intereselor sale să suporte cheltuieli de asistență
juridică, precum și ținând cont de cumulul actelor întocmite/acțiunilor
executate de avocat în interesele sale, de mărimea tarifelor (onorariul
avocaților) stabilite prin Recomandarea privind cuantumul onorariilor
avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de
asistență juridică — rezultă cu certitudine că cheltuielile de asistentă juridică
suportate de el la judecarea cauzei în prima instanță (inițială și rejudecare), în
mărime totală de 7000 de lei, au fost reale (confirmate prin bonuri de plată),
necesare (acțiunile întreprinse de avocat pe caz, nelăsând umbră de îndoială
13
în privința utilității acestora) și rezonabile (nefiind excesive, ba chiar
comparabile cu cele fixate prin acte normative pentru asistență juridică
garantată de stat), din care motiv dispunerea de către instanțele de judecată
inferioare compensarea parțială (doar în mărime de 3500 de lei) din contul
CCL nr.304 a cheltuielile de asistență juridică suportate de dânsul — este
vădit neîntemeiată și ilegală.
Recurentul Sudacov Efim consideră că prin dispunerea compensării
în mărime parțială (doar de 3500 de lei, în loc de 7000 de lei) a cheltuielilor
de asistență juridică suportate de către dânsul în prima instanță (la examinarea
inițială și la rejudecarea cauzei) — instanța de fond și instanța de apel i-au
încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la protecția proprietății asupra
mijloacelor bănești, ce reprezintă cheltuielile de asistență juridică suportate
de el, aceste drepturi fiind prevăzute și, totodată, garantate de art.6 CEDO și
de art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.
Pentru examinarea judiciară a prezentului recurs Sudacov Efim a
menționat că a suportat cheltuieli de judecată sub formă de cheltuieli de
asistență juridică în mărime de 2000 de lei, care fiind reale, necesare și
rezonabile (costul asistenței juridice, pentru acțiunile executate de avocat,
fiind mai mic decât tarifele stipulate în Recomandarea privind cuantumul
onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a
cheltuielilor de asistență juridică, aprobată de către Consiliul Uniunii
Avocaților din RM prin Hotărârea nr.19-02/27.05.2022 din 27.05.2022), în
conformitate cu prevederile art.96 CPC, urmează, în cazul admiterii
prezentului recurs, să-i fie compensate, în mărime integrală, din contul
intimatei CCL nr.304.
La 23 ianuarie 2023, Sudakov Mihail a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 08.12.2022, în partea respingerii apelurilor declarate de către
Sudakov Mihail și Sudacov Efim cu menținerea hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 28.02.2022, prin care a fost admisă parțial cererea
de chemare în judecată depusă de CCL nr.304 împotriva lui Sudakov Mihail
și Sudacova Svetlana, intervenient accesoriu Sudacov Efim cu privire la
încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, în partea dată
decizia fiind nefondată, lipsită de suport probant și legal; casarea parțială a
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28.02.2022, în partea
încasării din contul Sudakov Mihail în beneficiul CCL nr.304 a datoriei pentru
serviciile comunale și necomunale pentru perioada septembrie 2015 —
octombrie 2021 în mărime de 28433,56 lei pentru apartamentul nr.31, str. Ion
Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, a cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de
stat proporțional pretențiilor admise în mărime de 853 de lei și cheltuielile de
judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 4000 de lei, precum și în
partea în care s-a hotărât încasarea de la CCL nr.304 în beneficiul lui Sudakov
Mihail a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de doar 3500 de lei, în
14
părțile date hotărârea fiind nefondată, lipsită de suport probant și legal; cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă integral acțiunea depusă
de CCL nr.304 împotriva lui Sudakov Mihail și Sudacova Svetlana,
intervenient accesoriu Sudacov Efim privind încasarea datoriilor, ca fiind
vădit nefondată și lipsită de suport probant, precum și încasarea din contul
CCL nr.304 în beneficiul lui Sudakov Mihail a cheltuielilor de judecată sub
forma cheltuielilor de asistență juridică suportate în prima instanță la
judecarea inițială (4000 de lei) și la rejudecarea cauzei (3000 de lei), în total
7000 de lei și a cheltuielilor de judecată suportate în instanța de apel sub forma
taxei de stat (640 de lei) și a cheltuielilor de asistență juridică (5000 de lei),
în total 5640 de lei. De asemenea, încasarea din contul intimatei CCL nr.304
în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate în mărime de 426,50 lei
taxa de stat și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, în
total 5426,50 de lei.
În susținerea recursului Sudakov Mihail a invocat că instanțele de
judecată inferioare, dispunând încasarea din contul său în beneficiul CCL
nr.304 a pretinsei datorii pentru serviciile comunale și necomunale (28433,56
lei) și a cheltuielilor de judecată (4853 de lei), nu au ținut cont de argumentele
sale precum că CCL nr.304 nu a dovedit prin probe veridice și suficiente,
existența pretinsei datorii aferente acumulate pe apartamentul nr.31 din str. I.
Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău — anume în suma (mărimea) formulată în
acțiune, din care motiv — acțiunea înaintată de CCL nr.304 urma a fi respinsă
integral, ca fiind vădit neîntemeiată și lipsită total de suport probant.
Potrivit cererii de chemare în judecată (inclusiv cererilor de
concretizare) și înscrisurilor anexate la acțiune, reclamanta CCL nr.304 a
solicitat încasarea solidară din contul său și a Svetlanei Sudacova a pretinsei
restanțe la serviciile comunale și necomunale, pentru perioada 01.04.2015 —
30.10.2021, în mărime de 47875,25 de lei.
Prin hotărârea instanței de fond din 28.02.2022, menținută prin
decizia instanței de apel din 08.12.2022, s-a hotărât să fie admisă parțial
acțiunea depusă de CCL nr.304 împotriva lui, intervenient accesoriu Sudacov
Efim cu privire la încasarea datoriei, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată, și s-a încasat din contul său în beneficiul CCL nr.304 pretinsa datorie
pentru serviciile comunale și necomunale pentru perioada septembrie 2015 —
octombrie 2021 în mărime de 28433,56 lei pentru apartamentul nr.31, din str.
Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, precum și a cheltuielile de judecată cu
titlu de taxă de stat proporțional pretențiilor admise în mărime de 853 de lei,
și cheltuielile de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 4000 de
lei.
Hotărârile recurate ale instanțelor de judecată inferioare, în partea
încasării din contul său în beneficiul CCL nr.304 a pretinsei datorii și a
cheltuielilor de judecată, sunt vădit neîntemeiate, lipsite de suport probant și,
respectiv, ilegale, din următoarele motive.
15
Intimata/reclamantă CCL nr.304 nu a probat existența pretinsei
datorii la serviciile comunale și necomunale aferente apartamentul nr.31 din
str. I. Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău — anume în suma (mărimea) formulată
în acțiune.
Potrivit cererii de chemare în judecată (inclusiv concretizată în baza
mai multor cereri de concretizare), CCL nr.304 a solicitat încasarea pretinsei
datorii pentru serviciile comunale și necomunale acumulate pe apartamentul
nr.31 din str. I. Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, pentru perioada 01.04.2015
- 30.10.2021, în mărime totală de 47875,25 de lei, însă înscrisurile anexate la
acțiune nu dovedesc mărimea datoriei la serviciile comunale și necomunale,
la care pretinde CCL nr.304, fapt care se confirmă prin următoarele.
Intimata CCL nr.304 nu a prezentat toate facturile eliberate de
întreprinderile ce prestează servicii comunale, privitor la costul serviciilor
comunale (apă și canalizare; iluminarea locurilor de uz comun; transportarea
deșeurilor menajere), pentru perioada 01.04.2015 - 30.10.2021.
Formulând pretenții privitor la încasarea pretinselor restanțe la
serviciile comunale — CCL nr.304, la depunerea acțiunii, nu a anexat la
cererea de chemare în judecată nicio factură privitor la costul serviciilor
comunale la care pretinde, doar ulterior, după depunerea de către Suetnov
Mihail și dânsul a referinței suplimentare din 29.01.2019, în care a atras
atenția instanței de judecată că, CCL nr.304 nu a anexat la acțiune nicio
factură eliberată de întreprinderile prestatoare de servicii comunale. CCL
nr.304 a depus cerere de chemare în judecată concretizată în micșorarea
valorii din 21.02.2019, la care a anexat doar câteva facturi privitor la costul
serviciilor comunale, care sunt aferente întregului bloc locativ gestionat de
CCL nr.304 (ci nu aferente doar pentru ap.31), și anume doar câte două facturi
pentru anii 2015-2018 (pentru lunile ianuarie și decembrie a anilor 2015-2018,
în loc de 12 Facturi pentru fiecare lună calendaristică ale anului) și doar o
factură pentru luna ianuarie anul 2019, ceea ce nu dovedește pretențiile
formulate de CCL nr.304 privitor la mărimea pretinselor restanțe la serviciile
comunale aferente pe apartamentul nr.31, pentru perioada aprilie 2015 —
ianuarie 2019.
Mai mult, în toate celelalte cereri de concretizare (înaintate deja după
depunerea cererii de chemare în judecată), prin care CCL nr.304 și-a majorat
pretențiile privitor la mărimea pretinsei datorii la serviciile
comunale/necomunale existente, precum că până la 30.10.2021 (inclusiv în
cererile de concretizare depuse deja după restituirea cauzei pentru rejudecare
în prima instanță), reprezentantul CCL nr.304 nu a anexat nicio factură
eliberată de întreprinderile prestatoare de servicii comunale, pentru perioada
ulterioară, în care și-a majorat pretențiile. Neprezentând exclusiv toate
facturile privitor la costul serviciilor comunale pentru toată perioada începând
cu anul 2012 — și până în luna octombrie 2021 inclusiv, CCL nr.304 nu a
probat existența datoriei la serviciile comunale aferente apartamentul nr.31
16
din str. Ion Creangă, nr.20/4, mun.Chișinău, anume în suma la care pretinde
conform acțiunii.
De asemenea, CCL nr.304 nu a prezentat calculul descifrat și nu a
explicat modul de calculare a pretinselor restanțe la serviciile comunale,
aferente anume pe apartamentul nr.31 din str. Ion Creangă, nr.20/4,
mun.Chișinău, reieșind din faptul că în facturile eliberate de întreprinderile
care prestează servicii comunale a fost indicat costul serviciilor comunale
pentru întregul bloc locativ gestionat de CCL nr.304, dar nu numai pentru
ap.31.
În acelea doar câteva facturi prezentate de reprezentantul CCL nr.304
(care au fost prezentate doar la judecarea inițială a cauzei în prima instanță)
s-a indicat costul serviciilor comunale aferente întregului bloc locativ ce se
află în gestiunea CCL nr.304, dar nu costul serviciilor comunale aferente
anume pentru ap.31. Prin urmare, pentru a dovedi pretențiile privitor la
pretinsa mărime a datoriei la serviciile comunale aferente anume pentru ap.31,
CCL nr.304 urma să prezinte instanței de judecată inclusiv și calculul descifrat
al pretinsei datorii la serviciile comunale, aferente anume pentru ap.31.
Calculul descifrat al pretinsei datorii la serviciile comunale aferente
pe apartamentul nr.31 urma a fi efectuat, ținându-se cont de: mărimea
/costul/fiecărui serviciu comunal aferent întregului bloc locativ gestionat de
CCL nr.304; numărul total al apartamentelor gestionate de CCL nr.304, care
urmează să achite serviciul comunal respectiv; modalitatea de calcul a cotei-
părți al costului serviciului comunal ce urmează a fi achitat de locatarii
apartamentelor gestionate de CCL nr.304, inclusiv de către locatarii
apartamentul nr. 31.
De asemenea, CCL nr.304 nu a prezentat probe care ar demonstra
existența pretinselor datorii la serviciile necomunale la care pretinde
(reparațiile efectuate; deserviri bancare; cheltuieli de administrare, etc.).
Deși a formulat pretenții privitor la achitarea pretinselor datorii la
serviciile necomunale, CCL nr.304 nu a prezentat nicio probă veridică și
suficientă, prin care s-ar confirma că Cooperativa în perioada indicată în
acțiune ar fi suportat careva cheltuieli pentru serviciile necomunale.
La fel, CCL nr.304 nu a anexat la acțiune probe prin care s-ar
confirma că ar fi prezentat lunar proprietarilor apartamentului nr.31 (Suetnov
Mihail/Sudakov Mihail) bonuri de plată/facturi/calculul privitor la costul
serviciilor comunale/necomunale ce urmau a fi achitate, iar proprietarii
apartamentului, la rândul său, ar fi refuzat, chipurile, să achite aceste servicii.
Instanța de apel și instanța de fond nu au luat în considerație
argumentele sale, limitându-se formal în motivarea hotărârilor sale, doar la
fraze generale copiate din legislație, care se referă la necesitatea achitării de
către consumatori a contravalorii serviciilor comunale/necomunale prestate,
fără, însă, a da o apreciere, justă și obiectivă.
17
Dat fiind că pretenția de bază (încasarea pretinsei datorii) formulată
în acțiune de către CCL nr.304 este vădit neîntemeiată și lipsită de suport
probant — urmează a fi respinsă și cerința CCL nr.304 privitor la
compensarea din contul său a cheltuielilor de judecată suportate de CCL
nr.304.
Instanța de apel a ignorat în totalitate argumentele sale prin care a
menționat că deși prin hotărârea instanței de fond din 28.01.2022 s-au admis
doar parțial pretențiile CCL nr.304 (din 47875,25 lei s-a admis doar 28433,56
lei, ceea ce reprezintă 59,39% din pretențiile solicitate), iar reclamanta CCL
nr.304 a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de
5000 de lei, instanța de fond, prin încălcarea prevederilor art.94 alin.(l) CPC,
a dispus încasarea din contul său în beneficiul CCL nr.304 a cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 4000 de lei, mărimea dată a cheltuielilor de
asistență juridică nici pe departe nefiind proporțională părții admise din
pretenții. Or, mărimea cheltuielilor de asistență juridică proporțională părții
admise din pretenții ar constitui doar 2969,50 lei, dar nu 4000 de lei după cum
a calculat instanța de fond (5000 de lei x 59,39% = 2969,50 de lei).
În viziunea recurentului, ținând cont că pretențiile formulate de CCL
nr.304 urmează a fi respinse ca fiind vădit neîntemeiate și neprobate —
cheltuielile de judecată suportate de către dânsul la examinarea cauzei în
prima instanță și în instanța de apel, sub forma taxei de stat și cheltuielilor de
asistență juridică, fiind reale, necesare și rezonabile, urmează să-i fie
compensate integral din contul CCL nr.304.
Pentru examinarea acțiunii în prima instanță, Sudakov Mihail a
invocat că a suportat cheltuieli de judecată sub forma cheltuielilor de asistență
juridică în sumă de 4000 de lei pentru examinarea inițială a cauzei și 3000 de
lei pentru rejudecarea cauzei. De asemenea, pentru examinarea cauzei în
instanța de apel a suportat cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat în
sumă de 640 de lei și sub forma cheltuielilor de asistență juridică în sumă de
5000 de lei. Pentru examinarea judiciară a prezentului recurs, Sudakov Mihail
a menționat că a suportat cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat în
mărime de 426,50 de lei și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de
5000 de lei, fiind reale, necesare și rezonabile.
În drept, Sudacov Efim și Sudakov Mihail și-au întemeiat recursurile
la general pe prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii până la modificările din 01.09.2023).
La 3 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, CCL nr.304,
reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând casarea hotărârii din 28 februarie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a deciziei și a încheierii din 08
decembrie 2022 ale Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi prin
care acțiunea civilă, cu concretizările ulterioare, a CCL nr.304 să fie admisă
integral.
18
Instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat faptul că la 06
octombrie 2020, Sudakov Mihail a achitat prin bancă suma de 5102,05 lei cu
titlu de încasări ale plăților pentru chirie și servicii comunale pentru 2020.
Prin urmare, odată ce intimatul Sudakov Mihail a achitat benevol și
a menționat în ordinul de încasarea a numerarului nr.4576048401 din 05
octombrie 2020, suma de 5102,05 lei plată pentru chirie și servicii comunale
pentru anul 2020, creditorul CCL nr.304 și-a realizat dreptul de a alege și a
compensa prestația încât banii încasați peste valoarea serviciilor comunale
pentru anul 2020, a servit temi pentru recalcularea corespunzătoare a
datoriilor pretinse în prezentul litigiu.
Potrivit art.401 Cod civil, Sudakov Mihail a fost repus în termenii de
prescripție, recunoscând valabilitatea și opozabilitatea raportului juridic
litigios.
Instanța de apel făcând trimitere la prevederile art.277 din Codul civil
în redacția legii până la 01.03.2019, a neglijat prevederile art.281 alin.(2) (în
vigoare până la 01.03.2019) din Codul civil, potrivit cărora executarea
benevolă a obligației după expirarea termenului de prescripție nu constituie
act lipsit de temi juridic și prevederile art.401 alin.(3) din Codul civil (în
vigoare din 01.03.2019), în cazul survenirii circumstanței indicate la alin.(1)
lit.a), începe să curgă un nou termen de prescripție extinctivă chiar dacă
circumstanța survine după expirarea termenului de prescripție extinctivă.
În drept, CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, și-
a întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(2) lit.a), b), c) și alin.(4) CPC
(în redacția legii până la 01.09.2023).
La 7 martie 2023 și 31 martie 2023, Sudacov Efim și Sudakov Mihail
au depus referințe, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de
CCL nr.304, întrucât temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile
art.432 alin.(2)-(4) CPC.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
statuează că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Articolul XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 statuează
că, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
19
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursurile declarate la 23 ianuarie 2023 de către Sudacov Efim
și Sudakov Mihail, precum și recursul declarat la 3 martie 2023 de către CCL
nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, au fost depuse până la data
intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie
2023, prin urmare, vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursurilor.
Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția legii până
la modificările efectuate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din
01.09.2023) prevede că:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-
a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Articolul 433 lit.a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii
în vigoare la data depunerii recursului 08 iunie 2023) reglementează că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
stipulează că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
20
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat decizia la 8 decembrie 2022, în ședință publică.
Din actele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de
apel a fost expediată în adresa recurenților Sudacov Efim, Sudakov Mihail,
CCL nr.304, și avocaților Chetrușca Viorel și Petrușca Sergiu la 3 ianuarie
2023, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată
la dosar (f.d.239, vol.II), însă actele cauzei nu atestă date când a fost
recepționate de către ultimii.
Totodată, recurenții Sudacov Efim și Sudakov Mihail, în cererile de
recurs, au invocat că au recepționat decizia motivată a instanței de apel la 06
ianuarie 2023, iar CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel a
invocat că a luat cunoștință cu decizia contestată, la 10 ianuarie 2023.
Prin urmare, recursurile declarate la 23 ianuarie 2023, de către
Sudacov Efim și Sudakov Mihail, și respectiv la 3 martie 2023, de către CCL
nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, se consideră ca fiind
depuse în interiorul termenului legal prevăzut de art.434 CPC.
Din analiza prevederilor legale precitate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
21
temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii
în vigoare la data declarării recursului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că în
recursurile declarate de Sudacov Efim și Sudakov Mihail și-au întemeiat
recursurile la general pe prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de
procedură civilă (în redacția legii până la modificările din 01.09.2023)
precitate supra, fără a indica la concret temeiul de drept prevăzut de norma
respectivă. Iar, recurenta CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă
Viorel, și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 în special la alin.(2) lit.a),
b), c) și alin.(4) CPC (în redacția legii până la 01.09.2023), potrivit cărora, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie
aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în
mod eronat legea, precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
recurenții în special au făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la
art.432 alin.(2) lit.a), b) și lit.c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la
data depunerii recursurilor, nu a stabilit că instanța de apel nu a aplicat legea
care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată sau
că a interpretat în mod eronat legea.
Dimpotrivă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2) lit.a), b) și lit.c) (în redacția legii în
vigoare până la 01.09.2023), respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, motivele recursurilor în esență reprezintă de fapt dezacordul
recurenților cu soluția instanței de apel și a primei instanțe, care au emis
soluțiile pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și
nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor,
călăuzindu-se de lege.
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurilor conțin obiecții de fapt și de drept similare celor
expuse anterior în cadrul judecării cauzei în instanța de apel și prima instanță,
care au fost apreciate de instanța de apel în modul corespunzător.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să
cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor
critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4), din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or, recursurile nu se
22
pot limita doar la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea
greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii
în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursurilor, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursurilor trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
De altfel, motivele de casare, invocate în cererile de recurs, se referă
la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și
nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie să
cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor
critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data declarării recursului.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
23
articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria
A, nr. 212-A).
Din aceste motive, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursurile declarate de Sudacov Efim, Sudakov
Mihail și CCL nr.304, reprezentată de avocatul Chetrușcă Viorel, urmează a
fi considerate inadmisibile.
În conformitate cu art.431 alin.(1) și (2), art.433 lit.a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin.(1) și (2)
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibile recursurile declarate de Sudacov Efim, Sudakov
Mihail și Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr.304, reprezentată de
avocatul Chetrușcă Viorel.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
24