3ra-88/23 — recunoasterea nulitătii rezultatelor si concluziilor anchetei de serviciu

La 2 iulie 2021, Balțatu Victor a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la recunoașterea nulității a rezultatelor și concluziilor anchetei de serviciu.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că a fost angajat în calitate de ofițer superior de investigații al SPF Giurgiulești-2 al Direcției Regionale Sud al IGP de Frontieră, prin ordinul șefului Departamentului Poliției de Frontieră nr.931/ps din 22 august 2016.

Prin ordinul nr.1363/ps din 2 decembrie 2019 al Inspectoratului Generala al Poliției de Frontieră, a încetat raportul de serviciu, iar din 4 ianuarie 2019 a fost concediat din funcție în temeiul ordinului nr.10ps din 4 ianuarie 2019 al Inspectoratului Generala al Poliției de Frontieră.

La 21 februarie 2019, a contestat ordinul nr.10ps din 4 ianuarie 2019 în instanța de judecată, solicitând anularea acestuia și restabilirea în funcție.

Prin hotărârea 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost admisă acțiunea, a fost anulat ordinul nr.10ps din 4 ianuarie 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special” emis de IGP de Frontieră în privința sa și restabilit în funcția de ofițer superior de investigații a SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud din cadrul IGP de Frontieră al MAI, începând cu 28 ianuarie 2019.

După pronunțarea hotărârii menționate, Balțatu Victor a fost restabilit în funcție.

La 22 aprilie 2019, IGP de Frontieră a depus apel împotriva hotărârii din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul depus de IGP de Frontieră, casată integral hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și emisă o decizie nouă prin care acțiunea sa a fost respinsă integral. 1

După emiterea deciziei instanței de apel, a fost concediat din funcție în temeiul ordinului nr.1363/ps din 2 decembrie 2019, pe motivul casării hotărârii în baza căreia a fost restabilit în funcție (pe care l-a contestat separat, acțiunea fiind respinsă prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău).

La 15 ianuarie 2020, a contestat cu recurs decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, care prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat inadmisibil.

Ulterior, la 17 martie 2021, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, care prin încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. Iar, prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost menținută încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul.

Reclamantul invocă că a depus prezenta acțiune din 2 motive și anume: în primul rând pentru a fi atras la răspundere contravențională colaboratorului Marin Iavorschi, angajat al Direcției regionale Sud al IGP de Frontieră, care a examinat și a întocmit concluziile anchetei de serviciu nr.A- 210 din 27 noiembrie 2018.

Astfel, ca urmare a plângerilor depuse către Procuratura Anticorupție împotriva acțiunilor ilegale ale colaboratorului Marin Iavorschi asupra faptului că acesta ilegal a întocmit ancheta de serviciu cu nr.A-210 din 27.11.2018 și concluziile asupra acesteia, a fost emisă ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 12 august 2020, prin care s-a refuzat în pornirea urmării penale la denunțul său pe faptul pretinselor acțiuni ilegale. Motivul respingerii plângerii sale a servit art.275 pct.3) din Codul de procedură penală, și anume că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind constatat că fapta colaboratorului Marin Iavorschi constituie contravenție prevăzută de art.312 din Codul contravențional.

Prin ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 12 august 2020 s-a pornit procesul contravențional în privința lui Marin Iavorschi în temeiul art.312 din Codul contravențional pentru faptul nedepunerii unui raport despre eliberarea de la executarea obligațiilor încredințate, deși era conștient de faptul că se află în una dintre situațiile prevăzute la pct.57 a Statutului disciplinar. Concomitent, prin aceiași ordonanță a fost încetat procesul contravențional pornit în privința lui Marin Iavorschi în temeiul art.441 alin.(1) lit.f) din Codul contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție tragerii la răspundere contravențională și s-a clasat procesul penal nr.01/2019 înregistrat în Registrul nr.1 din 21.01.2019, pe motivele expuse supra. 2

Prin ordonanța procurorului ierarhic superior, adjunctul interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție din 2 septembrie 2020 a fost admisă parțial plângerea petiționarului Marin Iavorschi depusă pe marginea procesului penal nr.01/2019 și s-a modificat pct.3 din partea dispozitivă a ordonanței din 12 august 2019 având următorul conținut: „a înceta procesul contravențional pornit în baza art.312 Cod contravențional în raport cu acțiunile lui Marin Iavorschi la efectuarea anchetei de serviciu în raport cu abaterile lui Victor Balțatu, deoarece nu există faptul contravenției prevăzut la art.312 Cod contravențional.”

Prin încheierea din 29 septembrie 2020 a judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost respinsă plângerea lui Balțatu Victor împotriva ordonanței din 12 august 2020 a procurorului Procuraturii Anticorupție, Radu Palencu și ordonanței din 2 septembrie 2020 a procurorului ierarhic superior pe procesul penal nr.01/2019. Prin decizia din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cahul s-a admis recursul declarat de către Balțatu Victor, s-a casat încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Cahul sediul Central din 29 septembrie 2020, s-a rejudecat cauza cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care s-a respins plângerea lui Victor Balțatu împotriva ordonanței procurorului din 12 august 2020, s-a admis parțial plângerea lui Victor Balțatu împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior din 2 septembrie 2020 și s-a declarat nulă în partea soluționării plângerii lui Marin Iavorschi în limitele art. 2991 Cod de procedură penală. În rest, ordonanța procurorului din 2 septembrie 2020 s-a menținut. În rest, cerințele lui Victor Balțatu s-au respins.

În argumentarea deciziei din 25 ianuarie 2021, instanța de recurs a menționat că procurorul ierarhic superior la examinarea plângerii depuse de către Marin Iavorschi nu era în drept de a interveni în latura contravențională, dar era obligat să explice persoanei interesate, la caz, Marin Iavorschi, că urmează să depună contestație împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior, în ordinea prevăzută de art.448 Cod contravențional. Instanța de recurs a mai considerat neîntemeiată plângerea lui Victor Balțatu împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior din 2 septembrie 2020, prin care s-a expus asupra temeiniciei ordonanței procurorului din 12 august 2020, în partea tragerii lui Marin Iavorschi la răspundere penală.

În concluzie, s-a stabilit că colaboratorul Marin Iavorschi, angajat al Direcției Regionale Sud al Inspectoratului General al Politiei de Frontieră, care a întocmit concluziile anchetei de serviciu A-210 din 27.11.2018 a acționat cu abateri de la legislație și în consecință actul și concluziile întocmite de acesta se consideră ilegale, urmând a fi recunoscute astfel de instanță. 3

Reclamantul a notat că în cadrul desfășurării anchetei de serviciu din 27.11.2018 a dat explicații pe marginea cazului, însă nu i s-a permis la finisarea acesteia să ia cunoștință cu materialele anchetei, cu toate că a solicitat, primind refuz de la Marin Iavorschi.

Procurorul Procuraturii Anticorupție în ordonanța din 12 august 2020 a analizat argumentele sale, ale martorilor, în coraport cu declarațiile lui Marin Iavorschi, care a întocmit ancheta, constatând că Marin Iavorschi, primind prin rezoluția conducătorului Direcției spre examinare Raportul personal de autosesizare, prin care se solicită în temeiul HG 409 din 07.06.2017 a anchetei de serviciu în privința lui Victor Balțatu, conducându-se de prevederile pct.58, fiind conștienți de faptul că se află în una din situațiile prevăzute de pct.57 din Statutul disciplinar, (nu putea desfășura ancheta de serviciu, deoarece tot el a raportat abaterea disciplinară și era cointeresat), era obligat să prezinte conducătorului care a inițiat ancheta de serviciu un raport despre eliberarea de la executarea obligațiilor încredințate, cu respectarea termenului cu respectarea termenului de 24 ore din momentul efectuării anchetei de serviciu și ca urmare a încălcării acestei obligații și desfășurării anchetei cu încălcarea indicată, Marin Iavorschi a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute la art.312 Cod contravențional, adică abuzul de putere sau de serviciu într-un mod care contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice.

În acest sens, reclamantul a indicat că a obținut probele ce confirmă ilegalitatea actului contestat abia la 25 ianuarie 2021 după emiterea de către Curtea de Apel Cahul a deciziei, pin care s-a constatat că ancheta de serviciu, care a stat la baza emiterii ordinului nr.10/ps din 04 ianuarie 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut”, a fost efectuată cu încălcarea normelor legale, ceea ce duce la nulitatea acesteia.

Al doilea motiv pe care își întemeiază acțiunea reclamantul, reiese din încheierea Curții Supreme de Justiție din 30.06.2021, prin care a fost respins recursul depus de Balțatu Victor împotriva încheierii din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de reclamant împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul.

Reclamantul a menționat că în încheierea Curții Supreme de Justiție din 30.06.2021 s-a precizat că înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior în sensul art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Legiuitorul expres a prevăzut ca temei de revizuire pot fi invocate unele circumstanțe esențiale cauzei, dar cu condiția ca aceste circumstanțe existau până la momentul pronunțării hotărârii, 4 or, după cum a menționat instanța de revizuire aceste circumstanțe nu existau la momentul examinării cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Mijlocul de probă - decizia din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care s-ar constatat circumstanțele nou-descoperite, nu exista la momentul judecării procesului terminat prin hotărârea revizuită, aceasta fiind emisă ulterior. Mai mult, rezultatele anchetei de serviciu nu au fost anulate.

În contextul enunțat, Balțatu Victor a solicitat repunerea în termen a acțiunii și recunoașterea ca fiind nule rezultatele și concluziilor anchetei de serviciu nr.A-210 din 27 noiembrie 2018 desfășurate de colaboratorul Marin Iavorschi, angajat al Direcției Regionale Sud al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Pe parcursul judecării cauzei, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus cerere, prin care solicitat să fie declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Balțatu Victor în temeiul art.207 alin.(2) lit.a), d) și e) din Codul administrativ. POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Prin încheierea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă cererea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind declararea inadmisibilității acțiunii depuse de Balțatu Victor.

Prin hotărârea din 1 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă cererea depusă de Balțatu Victor cu privire la repunerea în termen a acțiunii și respinsă acțiunea depusă de Victor Balțatu ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

La 2 decembrie 2021, în conformitate cu art.232 alin.(1) din Codul administrativ, Balțatu Victor a depus apel (nemotivat), iar la 3 mai 2022, în conformitate cu art.232 alin.(2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 1 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Balțatu Victor din alte motive, s-a casat integral hotărârea din 1 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a 5 emis o decizie nouă de declarare a acțiunii depuse de Balțatu Victor ca inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că reieșind din prevederile art.3, 5, 20 din Codul administrativ, legislatorul condiționează depunerea și înaintarea acțiunii în ordinea contenciosului administrativ prin existența dreptului vătămat ce necesită a fi apărat pe cale judiciară.

Instanța de apel a conchis că reieșind din conținutul cererii de chemare în judecată și din cerințele înaintate, concluziile anchetei de serviciu nr.A-210 din 27.11.2018 nu sunt acte administrative individuale în sensul art.10 alin.(1) din Codul administrativ, or, act administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

La caz, concluziile anchetei de serviciu nr.A-210 din 27 noiembrie 2018, desfășurate de colaboratorul Marin Iavorschi, angajat al Direcției Regionale Sud al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, constituie operațiuni administrative în sensul art.15 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, care potrivit normei date de drept reprezintă manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice și pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual final.

Totodată, cu trimitere la prevederile art.3 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data emiterii actului contestat), instanța de apel a menționat că, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Instanța de apel a subliniat că potrivit Legii contenciosului administrativ nu pot fi contestate separat încheierea cu privire la ancheta de serviciu, întrucât aceasta constituie un act preparator care a servit drept temei pentru aplicarea sancțiunii disciplinare care a fost obiect de examinare în instanța de judecată și care prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 noiembrie 2019, a fost respinsă acțiunea înaintată de Balțatu Victor.

Instanța de apel a concluzionat că reclamantul/apelant Balțatu Victor prin prezenta acțiune nu poate invoca încălcarea, prin activitatea administrativă a intimatului, a unui drept al său în sensul art.17 Cod administrativ. Or, Codul Administrativ prevede expres regula sesizării instanței de judecată, de către orice persoană, dar care revendică încălcarea unui drept al său și prin activitatea administrativă a unei autorități publice. 6

Analizând cerințele reclamantului/apelant prin prisma argumentelor de fapt și de drept invocate, instanța de apel a concluzionat că Balțatu Victor nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ, întrucât concluzia anchetei de serviciu nr.A-210 din 27 noiembrie 2018 desfășurată de colaboratorul Marin Iavorschi, angajat al Direcției Regionale Sud al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră reprezintă de fapt o operațiune administrativă care nu produce desinestătător efecte juridice. La caz, concluzia anchetei de serviciu nr.A-210 din 27 noiembrie 2018 constituie un act preparator

Din cele constatate, instanța de apel a dedus că acțiunea depusă de Balțatu Victor urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ din motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

La 13 decembrie 2022, Balțatu Victor, prin intermediul poștei electronice, a depus recurs (nemotivat), iar la 09 februarie 2023, a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat. SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

În susținerea recursului Balțatu Victor a invocat că instanța de apel la soluționarea cauzei nu a aplicat legea care trebuia ă fie aplicată.

Solicitările invocate în acțiune cu privire la recunoașterea ca fiind nule rezultatele și concluziile anchetei de serviciu reprezintă o acțiune în realizare în sensul prevederilor art.206 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, care statuează că o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare).

În prezenta cauză nu a formulat o acțiune în contestare (după cum a concluzionat instanța de apel pe motiv că rezultatele anchetei de serviciu nu constituie act administrativ, ci o operațiune administrativă), dar o acțiune în realizare prin impunerea IGP de Frontieră să realizeze acțiunea de recunoaștere ca fiind nule rezultatele și concluziile anchetei de serviciu.

Ancheta de serviciu în privința lui Balțatu Victor a fost emisă cu încălcarea legislației în vigoare și prin realizarea acestei anchete a fost comisă o faptă contravențională. 7

Având în vedere că prin ordonanța din 12 august 2020 a procurorului Procuraturii Anticorupție s-a constatat că ancheta de serviciu a fost efectuată în privința sa cu încălcarea legislației, intimatul IGP de Frontieră urmează să fie obligată să recunoască ca fiind nule rezultatele și concluziile anchetei de serviciu.

La 4 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliței de Frontieră a depus referință, solicitând declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de Balțatu Victor, or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, care este una legală și întemeiată, nu poate constituie temei de casarea a acesteia. Recursul conținând argumente similare invocate în prima instanță și apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus corespunzător. Recursul nu conține temeiuri pentru a trece filtrul de admisibilitate. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul Balțatu Victor a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 13 decembrie 2022 cel inițial și la 9 februarie 2023 cel motivat, prin urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că: (1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. 8 (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.” MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 30 noiembrie 2022.

Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei a instanței de apel a fost notificat Balțatu Victor la 1 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexat la dosar (f.d.135).

Totodată, din materialele dosarului rezultă că copia deciziei integrale (motivată) a instanței de apel a fost notificată lui Balțatu Victor la 11 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexat la dosar (f.d.138).

Astfel, recursul inițial din 13 decembrie 2022, cât și cel motivat din 09 februarie 2023, a fost depus de Balțatu Victor cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1 septembrie 2023).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă 9 și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, 10 și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Balțatu Victor.

În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Balțatu Victor. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11