3ra-88/23 — recunoasterea nulitătii rezultatelor si concluziilor anchetei de serviciu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea nulitătii rezultatelor si concluziilor anchetei de serviciu
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-88/23 — recunoasterea nulitătii rezultatelor si concluziilor anchetei de serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Balțatu Victor,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Balțatu Victor împotriva Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră cu privire la recunoașterea nulității a rezultatelor și concluziilor
anchetei de serviciu,
împotriva deciziei din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a admis apelul depus de Balțatu Victor din alte motive, s-a casat integral
hotărârea din 1 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a
emis o decizie nouă de declarare a acțiunii depuse de Balțatu Victor ca
inadmisibilă,
(Dosarul nr.3ra-88/23
NR PIGD 2-21099081-01-3ra-25012023)
Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).
Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Ciumac)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Balțatu
Victor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Ion Malanciuc, Președinte
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 2 iulie 2021, Balțatu Victor a depus cerere de chemare în
judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului
General al Poliției de Frontieră cu privire la recunoașterea nulității a rezultatelor
și concluziilor anchetei de serviciu.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că a fost angajat în
calitate de ofițer superior de investigații al SPF Giurgiulești-2 al Direcției
Regionale Sud al IGP de Frontieră, prin ordinul șefului Departamentului
Poliției de Frontieră nr.931/ps din 22 august 2016.
Prin ordinul nr.1363/ps din 2 decembrie 2019 al Inspectoratului
Generala al Poliției de Frontieră, a încetat raportul de serviciu, iar din 4 ianuarie
2019 a fost concediat din funcție în temeiul ordinului nr.10ps din 4 ianuarie
2019 al Inspectoratului Generala al Poliției de Frontieră.
La 21 februarie 2019, a contestat ordinul nr.10ps din 4 ianuarie
2019 în instanța de judecată, solicitând anularea acestuia și restabilirea în
funcție.
Prin hotărârea 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central
a fost admisă acțiunea, a fost anulat ordinul nr.10ps din 4 ianuarie 2019 „Cu
privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”
emis de IGP de Frontieră în privința sa și restabilit în funcția de ofițer superior
de investigații a SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud din cadrul IGP
de Frontieră al MAI, începând cu 28 ianuarie 2019.
După pronunțarea hotărârii menționate, Balțatu Victor a fost
restabilit în funcție.
La 22 aprilie 2019, IGP de Frontieră a depus apel împotriva
hotărârii din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.
Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost
admis apelul depus de IGP de Frontieră, casată integral hotărârea din 11 aprilie
2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și emisă o decizie nouă prin care
acțiunea sa a fost respinsă integral.
1
După emiterea deciziei instanței de apel, a fost concediat din
funcție în temeiul ordinului nr.1363/ps din 2 decembrie 2019, pe motivul casării
hotărârii în baza căreia a fost restabilit în funcție (pe care l-a contestat separat,
acțiunea fiind respinsă prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău).
La 15 ianuarie 2020, a contestat cu recurs decizia din 28 noiembrie
2019 a Curții de Apel Cahul, care prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții
Supreme de Justiție a fost declarat inadmisibil.
Ulterior, la 17 martie 2021, a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, care prin încheierea din
24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. Iar,
prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost menținută
încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul.
Reclamantul invocă că a depus prezenta acțiune din 2 motive și
anume: în primul rând pentru a fi atras la răspundere contravențională
colaboratorului Marin Iavorschi, angajat al Direcției regionale Sud al IGP de
Frontieră, care a examinat și a întocmit concluziile anchetei de serviciu nr.A-
210 din 27 noiembrie 2018.
Astfel, ca urmare a plângerilor depuse către Procuratura
Anticorupție împotriva acțiunilor ilegale ale colaboratorului Marin Iavorschi
asupra faptului că acesta ilegal a întocmit ancheta de serviciu cu nr.A-210 din
27.11.2018 și concluziile asupra acesteia, a fost emisă ordonanța procurorului
Procuraturii Anticorupție din 12 august 2020, prin care s-a refuzat în pornirea
urmării penale la denunțul său pe faptul pretinselor acțiuni ilegale. Motivul
respingerii plângerii sale a servit art.275 pct.3) din Codul de procedură penală,
și anume că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind constatat că fapta
colaboratorului Marin Iavorschi constituie contravenție prevăzută de art.312
din Codul contravențional.
Prin ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 12
august 2020 s-a pornit procesul contravențional în privința lui Marin Iavorschi
în temeiul art.312 din Codul contravențional pentru faptul nedepunerii unui
raport despre eliberarea de la executarea obligațiilor încredințate, deși era
conștient de faptul că se află în una dintre situațiile prevăzute la pct.57 a
Statutului disciplinar. Concomitent, prin aceiași ordonanță a fost încetat
procesul contravențional pornit în privința lui Marin Iavorschi în temeiul
art.441 alin.(1) lit.f) din Codul contravențional, în legătură cu expirarea
termenului de prescripție tragerii la răspundere contravențională și s-a clasat
procesul penal nr.01/2019 înregistrat în Registrul nr.1 din 21.01.2019, pe
motivele expuse supra.
2
Prin ordonanța procurorului ierarhic superior, adjunctul interimar
al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție din 2 septembrie 2020 a fost
admisă parțial plângerea petiționarului Marin Iavorschi depusă pe marginea
procesului penal nr.01/2019 și s-a modificat pct.3 din partea dispozitivă a
ordonanței din 12 august 2019 având următorul conținut: „a înceta procesul
contravențional pornit în baza art.312 Cod contravențional în raport cu acțiunile
lui Marin Iavorschi la efectuarea anchetei de serviciu în raport cu abaterile lui
Victor Balțatu, deoarece nu există faptul contravenției prevăzut la art.312 Cod
contravențional.”
Prin încheierea din 29 septembrie 2020 a judecătorului de
instrucție a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost respinsă plângerea lui
Balțatu Victor împotriva ordonanței din 12 august 2020 a procurorului
Procuraturii Anticorupție, Radu Palencu și ordonanței din 2 septembrie 2020 a
procurorului ierarhic superior pe procesul penal nr.01/2019. Prin decizia din 25
ianuarie 2021 a Curții de Apel Cahul s-a admis recursul declarat de către
Balțatu Victor, s-a casat încheierea judecătorului de instrucție din cadrul
Judecătoriei Cahul sediul Central din 29 septembrie 2020, s-a rejudecat cauza
cu pronunțarea unei hotărâri noi prin care s-a respins plângerea lui Victor
Balțatu împotriva ordonanței procurorului din 12 august 2020, s-a admis parțial
plângerea lui Victor Balțatu împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior
din 2 septembrie 2020 și s-a declarat nulă în partea soluționării plângerii lui
Marin Iavorschi în limitele art. 2991 Cod de procedură penală. În rest, ordonanța
procurorului din 2 septembrie 2020 s-a menținut. În rest, cerințele lui Victor
Balțatu s-au respins.
În argumentarea deciziei din 25 ianuarie 2021, instanța de recurs a
menționat că procurorul ierarhic superior la examinarea plângerii depuse de
către Marin Iavorschi nu era în drept de a interveni în latura contravențională,
dar era obligat să explice persoanei interesate, la caz, Marin Iavorschi, că
urmează să depună contestație împotriva ordonanței procurorului ierarhic
superior, în ordinea prevăzută de art.448 Cod contravențional. Instanța de
recurs a mai considerat neîntemeiată plângerea lui Victor Balțatu împotriva
ordonanței procurorului ierarhic superior din 2 septembrie 2020, prin care s-a
expus asupra temeiniciei ordonanței procurorului din 12 august 2020, în partea
tragerii lui Marin Iavorschi la răspundere penală.
În concluzie, s-a stabilit că colaboratorul Marin Iavorschi, angajat
al Direcției Regionale Sud al Inspectoratului General al Politiei de Frontieră,
care a întocmit concluziile anchetei de serviciu A-210 din 27.11.2018 a acționat
cu abateri de la legislație și în consecință actul și concluziile întocmite de acesta
se consideră ilegale, urmând a fi recunoscute astfel de instanță.
3
Reclamantul a notat că în cadrul desfășurării anchetei de serviciu
din 27.11.2018 a dat explicații pe marginea cazului, însă nu i s-a permis la
finisarea acesteia să ia cunoștință cu materialele anchetei, cu toate că a solicitat,
primind refuz de la Marin Iavorschi.
Procurorul Procuraturii Anticorupție în ordonanța din 12 august
2020 a analizat argumentele sale, ale martorilor, în coraport cu declarațiile lui
Marin Iavorschi, care a întocmit ancheta, constatând că Marin Iavorschi,
primind prin rezoluția conducătorului Direcției spre examinare Raportul
personal de autosesizare, prin care se solicită în temeiul HG 409 din 07.06.2017
a anchetei de serviciu în privința lui Victor Balțatu, conducându-se de
prevederile pct.58, fiind conștienți de faptul că se află în una din situațiile
prevăzute de pct.57 din Statutul disciplinar, (nu putea desfășura ancheta de
serviciu, deoarece tot el a raportat abaterea disciplinară și era cointeresat), era
obligat să prezinte conducătorului care a inițiat ancheta de serviciu un raport
despre eliberarea de la executarea obligațiilor încredințate, cu respectarea
termenului cu respectarea termenului de 24 ore din momentul efectuării
anchetei de serviciu și ca urmare a încălcării acestei obligații și desfășurării
anchetei cu încălcarea indicată, Marin Iavorschi a fost recunoscut vinovat de
comiterea contravenției prevăzute la art.312 Cod contravențional, adică abuzul
de putere sau de serviciu într-un mod care contravine drepturilor și intereselor
ocrotite de lege a persoanelor fizice.
În acest sens, reclamantul a indicat că a obținut probele ce
confirmă ilegalitatea actului contestat abia la 25 ianuarie 2021 după emiterea
de către Curtea de Apel Cahul a deciziei, pin care s-a constatat că ancheta de
serviciu, care a stat la baza emiterii ordinului nr.10/ps din 04 ianuarie 2019 „Cu
privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut”, a fost
efectuată cu încălcarea normelor legale, ceea ce duce la nulitatea acesteia.
Al doilea motiv pe care își întemeiază acțiunea reclamantul, reiese
din încheierea Curții Supreme de Justiție din 30.06.2021, prin care a fost respins
recursul depus de Balțatu Victor împotriva încheierii din 24 mai 2021 a Curții
de Apel Cahul, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de
revizuire depusă de reclamant împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții
de Apel Cahul.
Reclamantul a menționat că în încheierea Curții Supreme de
Justiție din 30.06.2021 s-a precizat că înscrisurile prezentate în susținerea
cererii de revizuire nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei,
care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior în sensul
art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Legiuitorul expres a prevăzut ca
temei de revizuire pot fi invocate unele circumstanțe esențiale cauzei, dar cu
condiția ca aceste circumstanțe existau până la momentul pronunțării hotărârii,
4
or, după cum a menționat instanța de revizuire aceste circumstanțe nu existau
la momentul examinării cauzei de către Curtea de Apel Cahul.
Mijlocul de probă - decizia din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel
Cahul, prin care s-ar constatat circumstanțele nou-descoperite, nu exista la
momentul judecării procesului terminat prin hotărârea revizuită, aceasta fiind
emisă ulterior. Mai mult, rezultatele anchetei de serviciu nu au fost anulate.
În contextul enunțat, Balțatu Victor a solicitat repunerea în termen
a acțiunii și recunoașterea ca fiind nule rezultatele și concluziilor anchetei de
serviciu nr.A-210 din 27 noiembrie 2018 desfășurate de colaboratorul Marin
Iavorschi, angajat al Direcției Regionale Sud al Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră.
Pe parcursul judecării cauzei, Inspectoratul General al Poliției de
Frontieră a depus cerere, prin care solicitat să fie declarată inadmisibilă
acțiunea depusă de Balțatu Victor în temeiul art.207 alin.(2) lit.a), d) și e) din
Codul administrativ.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin încheierea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost respinsă cererea Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră privind declararea inadmisibilității acțiunii depuse de Balțatu Victor.
Prin hotărârea din 1 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost respinsă cererea depusă de Balțatu Victor cu privire la
repunerea în termen a acțiunii și respinsă acțiunea depusă de Victor Balțatu ca
fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 2 decembrie 2021, în conformitate cu art.232 alin.(1) din
Codul administrativ, Balțatu Victor a depus apel (nemotivat), iar la 3 mai 2022,
în conformitate cu art.232 alin.(2) din Codul administrativ, a prezentat
motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 1 decembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de
admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a
admis apelul depus de Balțatu Victor din alte motive, s-a casat integral
hotărârea din 1 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a
5
emis o decizie nouă de declarare a acțiunii depuse de Balțatu Victor ca
inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.
Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că reieșind din
prevederile art.3, 5, 20 din Codul administrativ, legislatorul condiționează
depunerea și înaintarea acțiunii în ordinea contenciosului administrativ prin
existența dreptului vătămat ce necesită a fi apărat pe cale judiciară.
Instanța de apel a conchis că reieșind din conținutul cererii de
chemare în judecată și din cerințele înaintate, concluziile anchetei de serviciu
nr.A-210 din 27.11.2018 nu sunt acte administrative individuale în sensul art.10
alin.(1) din Codul administrativ, or, act administrativ individual este orice
dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu
scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice de drept public.
La caz, concluziile anchetei de serviciu nr.A-210 din 27 noiembrie
2018, desfășurate de colaboratorul Marin Iavorschi, angajat al Direcției
Regionale Sud al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, constituie
operațiuni administrative în sensul art.15 alin.(1) și (2) din Codul administrativ,
care potrivit normei date de drept reprezintă manifestările de voință sau
activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice și pot fi
contestate doar concomitent cu actul administrativ individual final.
Totodată, cu trimitere la prevederile art.3 alin.(1) și (2) din Legea
contenciosului administrativ (în vigoare la data emiterii actului contestat),
instanța de apel a menționat că, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ
îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care
este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț,
emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul
prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din
structurile specificate la lit.a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul
administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri
referitoare la un drept recunoscut de lege.
Instanța de apel a subliniat că potrivit Legii contenciosului
administrativ nu pot fi contestate separat încheierea cu privire la ancheta de
serviciu, întrucât aceasta constituie un act preparator care a servit drept temei
pentru aplicarea sancțiunii disciplinare care a fost obiect de examinare în
instanța de judecată și care prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28
noiembrie 2019, a fost respinsă acțiunea înaintată de Balțatu Victor.
Instanța de apel a concluzionat că reclamantul/apelant Balțatu
Victor prin prezenta acțiune nu poate invoca încălcarea, prin activitatea
administrativă a intimatului, a unui drept al său în sensul art.17 Cod
administrativ. Or, Codul Administrativ prevede expres regula sesizării instanței
de judecată, de către orice persoană, dar care revendică încălcarea unui drept al
său și prin activitatea administrativă a unei autorități publice.
6
Analizând cerințele reclamantului/apelant prin prisma
argumentelor de fapt și de drept invocate, instanța de apel a concluzionat că
Balțatu Victor nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a
unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ, întrucât concluzia anchetei
de serviciu nr.A-210 din 27 noiembrie 2018 desfășurată de colaboratorul Marin
Iavorschi, angajat al Direcției Regionale Sud al Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră reprezintă de fapt o operațiune administrativă care nu
produce desinestătător efecte juridice. La caz, concluzia anchetei de serviciu
nr.A-210 din 27 noiembrie 2018 constituie un act preparator
Din cele constatate, instanța de apel a dedus că acțiunea depusă de
Balțatu Victor urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul art.207 alin.(2)
lit.e) din Codul administrativ din motiv că reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din
Codul administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 13 decembrie 2022, Balțatu Victor, prin intermediul poștei
electronice, a depus recurs (nemotivat), iar la 09 februarie 2023, a prezentat
motivarea recursului, solicitând casarea integrală a deciziei din 30 noiembrie
2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a
acțiunii în sensul formulat.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Balțatu Victor a invocat că instanța de
apel la soluționarea cauzei nu a aplicat legea care trebuia ă fie aplicată.
Solicitările invocate în acțiune cu privire la recunoașterea ca fiind
nule rezultatele și concluziile anchetei de serviciu reprezintă o acțiune în
realizare în sensul prevederilor art.206 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ,
care statuează că o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru
impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în
realizare).
În prezenta cauză nu a formulat o acțiune în contestare (după cum
a concluzionat instanța de apel pe motiv că rezultatele anchetei de serviciu nu
constituie act administrativ, ci o operațiune administrativă), dar o acțiune în
realizare prin impunerea IGP de Frontieră să realizeze acțiunea de
recunoaștere ca fiind nule rezultatele și concluziile anchetei de serviciu.
Ancheta de serviciu în privința lui Balțatu Victor a fost emisă cu
încălcarea legislației în vigoare și prin realizarea acestei anchete a fost comisă
o faptă contravențională.
7
Având în vedere că prin ordonanța din 12 august 2020 a
procurorului Procuraturii Anticorupție s-a constatat că ancheta de serviciu a
fost efectuată în privința sa cu încălcarea legislației, intimatul IGP de
Frontieră urmează să fie obligată să recunoască ca fiind nule rezultatele și
concluziile anchetei de serviciu.
La 4 aprilie 2023, prin intermediul poștei electronice,
Inspectoratul General al Poliței de Frontieră a depus referință, solicitând
declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de Balțatu Victor, or,
dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, care este una legală și
întemeiată, nu poate constituie temei de casarea a acesteia. Recursul conținând
argumente similare invocate în prima instanță și apel, asupra cărora instanța
de apel s-a expus corespunzător. Recursul nu conține temeiuri pentru a trece
filtrul de admisibilitate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023
pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul Balțatu Victor a fost depus până la data intrării în
vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și
anume la 13 decembrie 2022 cel inițial și la 9 februarie 2023 cel motivat, prin
urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția
legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că:
(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
8
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în
redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu
poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus
de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit
la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde
cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și
recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 30 noiembrie
2022.
Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei a instanței de
apel a fost notificat Balțatu Victor la 1 decembrie 2022, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului
judecătoresc anexat la dosar (f.d.135).
Totodată, din materialele dosarului rezultă că copia deciziei
integrale (motivată) a instanței de apel a fost notificată lui Balțatu Victor la
11 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului
judecătoresc anexat la dosar (f.d.138).
Astfel, recursul inițial din 13 decembrie 2022, cât și cel motivat
din 09 februarie 2023, a fost depus de Balțatu Victor cu respectarea
prevederilor art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până
la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1
septembrie 2023).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din
analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1
septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la
art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs
de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă
9
și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
10
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO
(Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de
Balțatu Victor.
În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Balțatu Victor.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11