3ra-359/21 — anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru absenta fortată de la muncă, încasarea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-359/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, M. Guzun, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

9 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Victor Balțatu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Victor Balțatu împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire

la anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru absența forțată

de la muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 decembrie 2019 Victor Balțatu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră cu privire la anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului

pentru absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în calitate de ofițer superior

de investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud al Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră.

A menționat că la data de 4 ianuarie 2019 Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră a emis ordinul nr. 10/ps, prin care i s-a aplicat sancțiune disciplinară-

concedierea din funcția publică cu statut special, pentru faptul că la 14 octombrie 2018

ar fi lipsit nemotivat de la serviciu.

Reclamantul a afirmat că ordinul dat fiind contestat, Judecătoria Cahul la 11 aprilie

2019 a admis acțiunea și a anulat ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019 „cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, l-a restabilit în

funcția de ofițer superior de investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud

al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, începând cu 28 ianuarie 2019, cu

încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în beneficiul său, cu

titlu de despăgubiri materiale pentru perioada absenței forțate de la muncă, a sumei de

1

19 289,97 de lei; cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 20 000 de lei și a cheltuielilor

de judecată în mărime de 3 000 de lei, fiind dispusă executarea imediată a hotărârii

judecătorești în partea restabilirii în serviciu și încasarea despăgubirii pentru perioada de

absență forțată de la muncă în mărimea unui salariu mediu.

Drept urmare, la 13 aprilie 2019 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis

ordinul nr. 361/ps „cu privire la reîncadrarea în funcție publică cu statut special a

inspectorului superior Balțatu Victor”, fiind anulat ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019

„cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”; l-a

reîncadrat pe Victor Balțatu în funcția publică cu statut special de ofițer superior de

investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud al Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră, începând cu 11 aprilie 2019 și a achitat salariul mediu lunar

pentru absența forțată de la muncă în sumă de 7 858,88 de lei.

În continuare, reclamantul a invocat că prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții

de Apel Cahul a fost casată integral hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul,

fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de Victor Balțatu cu privire

la anularea ordinului de concediere, restabilirea în serviciu, încasarea despăgubirilor

materiale, morale și a cheltuielilor de judecată. Ulterior, la data de 2 decembrie 2019

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis ordinul nr. 1363/ps „cu privire la

încetarea raportului de serviciu”, fiind încetat raportul de serviciu cu inspectorul

superior Victor Balțatu, ofițer superior de investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției

regionale Sud, de la 28 noiembrie 2019, cu reținerea din salariu a sumei pentru

concediul anual folosit înainte de expirarea anului calendaristic; încasarea de la

inspectorul superior Victor Balțatu a salariului lunar achitat la reîncadrarea în funcție, ca

temei servind decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul.

Reclamantul Victor Balțatu a notat că, nu este de acord cu ordinul nr. 1363/ps din 2

decembrie 2019, deoarece prin hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul a fost

anulat ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019; fiind restabilit la locul de muncă; încasat

prejudiciul material și moral, cât și cheltuielile de judecată, instanța indicând că doar

două puncte din hotărâre se execută imediat și anume în partea restabilirii în serviciu și

încasarea despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă în mărimea unui

salariu mediu, iar pârâtul prin ordinul nr. 361/ps din 13 aprilie 2019, pe lângă

restabilirea în serviciu și achitarea unui salariu mediu lunar, a anulat și ordinul nr. 10/ps

din 4 ianuarie 2019, rezultând că angajatorul benevol a anulat ordinul prin care a fost

concediat, recunoscând ilegalitatea lui.

În opinia reclamantului obiectul litigiului – ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019, a

dispărut, ceea ce duce la epuizarea procesului, or, opinează că temei pentru restabilirea

în funcție a servit hotărârea judecătorească și nu era necesară și anularea ordinului de

concediere de către pârât.

Victor Balțatu a relatat că în cadrul examinării cauzei în apel a reiterat faptul că

angajatorul benevol prin ordinul nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019 a anulat ordinul nr.

10/ps din 4 ianuarie 2019, argument ce însă nu a fost luat în considerare. Deși,

angajatorul la emiterea ordinului nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019, urma să țină cont că

prin ordinul nr.361/ps din 13 aprilie 2019 a fost anulat ordinul nr.10/ps din 4 ianuarie

2019.

Reclamantul a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră, nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019 „cu privire la încetarea raportului de

serviciu”; încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă; încasarea a trei

2

salarii medii lunare cu titlu de compensare a prejudiciului moral; compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Victor Balțatu.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel depusă de către Victor Balțatu împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Întru consolidarea soluției instanțele ierarhic inferioare au reținut că Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră a emis ordinul nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019, în

vederea executării deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost anulată hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, fiind

adoptată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de către Victor Balțatu

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea ordinului de

concediere nr. 10 ps din 4 ianuarie 2019; restabilirea în serviciu, încasarea silită a

salariului mediu lunar pentru lipsa forțată de la muncă, compensarea prejudiciului moral

și încasarea cheltuielilor de judecată, decizia instanței de apel devenind irevocabilă prin

încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Instanțele inferioare au notat că anularea ordinului nr.10/ps din 4 ianuarie 2019, prin

care Victor Balțatu a fost sancționat disciplinar cu concediere din funcția publică cu

statut special, nu poate fi apreciat ca o recunoaștere a ilegalității acestui act

administrativ de către însăși pârâtul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, după

cum invocă reclamantul, ci doar ca o chestiune de procedură care era necesară în

vederea executării actului judecătoresc, or, chiar și în ordinul nr. 361/ps din 13 aprilie

2019, Inspectoratul face trimitere la dispozițiile instanței de judecată din hotărârea din

13 aprilie 2019, prin care s-a dispus anularea ordinului nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019.

Prin urmare, instanțele de judecată au constatat că ordinul Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019, a fost emis cu respectarea

legislației în vigoare, întrucât conform art. 251 alin. (2) din Codul administrativ,

deciziile instanțelor de apel sunt executorii de la emiterea lor.

La data de 2 februarie 2021, Victor Balțatu a depus recurs, fiind completat ulterior

prin cererea de recurs din 17 martie 2021 împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, a menționat că nu este de acord cu hotărârile contestate, deoarece instanțele

ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată,

au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea și au

apreciat arbitrar probele.

Prin referința depusă la data de 15 martie 2021, Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră a solicitat ca recursul depusă de către Victor Balțatu să fie declarat

inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

3

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie 2020, însă

date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.

Totodată, decizia motivată din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată lui Victor Balțatu la data de 5 ianuarie 2021, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică (f.d.142 verso).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Victor Balțatu, s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul împreună cu motivarea la 2 februarie 2021, în termenul prevăzut de art.

245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Victor Balțatu, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

4

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

către Victor Balțatu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Victor Balțatu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

5