3ra-359/21 — anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru absenta fortată de la muncă, încasarea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru absenta fortată de la muncă, încasarea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-359/21 — anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru absenta fortată de la muncă, încasarea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 3ra-359/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, M. Guzun, Gr. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
9 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Victor Balțatu,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Victor Balțatu împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire
la anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului pentru absența forțată
de la muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 19 decembrie 2019 Victor Balțatu a depus cerere de chemare în judecată în
procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră cu privire la anularea ordinului, restabilirea în serviciu, încasarea salariului
pentru absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în calitate de ofițer superior
de investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud al Inspectoratului
General al Poliției de Frontieră.
A menționat că la data de 4 ianuarie 2019 Inspectoratul General al Poliției de
Frontieră a emis ordinul nr. 10/ps, prin care i s-a aplicat sancțiune disciplinară-
concedierea din funcția publică cu statut special, pentru faptul că la 14 octombrie 2018
ar fi lipsit nemotivat de la serviciu.
Reclamantul a afirmat că ordinul dat fiind contestat, Judecătoria Cahul la 11 aprilie
2019 a admis acțiunea și a anulat ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019 „cu privire la
sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, l-a restabilit în
funcția de ofițer superior de investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud
al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, începând cu 28 ianuarie 2019, cu
încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în beneficiul său, cu
titlu de despăgubiri materiale pentru perioada absenței forțate de la muncă, a sumei de
1
19 289,97 de lei; cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 20 000 de lei și a cheltuielilor
de judecată în mărime de 3 000 de lei, fiind dispusă executarea imediată a hotărârii
judecătorești în partea restabilirii în serviciu și încasarea despăgubirii pentru perioada de
absență forțată de la muncă în mărimea unui salariu mediu.
Drept urmare, la 13 aprilie 2019 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis
ordinul nr. 361/ps „cu privire la reîncadrarea în funcție publică cu statut special a
inspectorului superior Balțatu Victor”, fiind anulat ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019
„cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”; l-a
reîncadrat pe Victor Balțatu în funcția publică cu statut special de ofițer superior de
investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud al Inspectoratului General
al Poliției de Frontieră, începând cu 11 aprilie 2019 și a achitat salariul mediu lunar
pentru absența forțată de la muncă în sumă de 7 858,88 de lei.
În continuare, reclamantul a invocat că prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții
de Apel Cahul a fost casată integral hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul,
fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de Victor Balțatu cu privire
la anularea ordinului de concediere, restabilirea în serviciu, încasarea despăgubirilor
materiale, morale și a cheltuielilor de judecată. Ulterior, la data de 2 decembrie 2019
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a emis ordinul nr. 1363/ps „cu privire la
încetarea raportului de serviciu”, fiind încetat raportul de serviciu cu inspectorul
superior Victor Balțatu, ofițer superior de investigație al SPF Giurgiulești-2 al Direcției
regionale Sud, de la 28 noiembrie 2019, cu reținerea din salariu a sumei pentru
concediul anual folosit înainte de expirarea anului calendaristic; încasarea de la
inspectorul superior Victor Balțatu a salariului lunar achitat la reîncadrarea în funcție, ca
temei servind decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul.
Reclamantul Victor Balțatu a notat că, nu este de acord cu ordinul nr. 1363/ps din 2
decembrie 2019, deoarece prin hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul a fost
anulat ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019; fiind restabilit la locul de muncă; încasat
prejudiciul material și moral, cât și cheltuielile de judecată, instanța indicând că doar
două puncte din hotărâre se execută imediat și anume în partea restabilirii în serviciu și
încasarea despăgubirii pentru perioada de absență forțată de la muncă în mărimea unui
salariu mediu, iar pârâtul prin ordinul nr. 361/ps din 13 aprilie 2019, pe lângă
restabilirea în serviciu și achitarea unui salariu mediu lunar, a anulat și ordinul nr. 10/ps
din 4 ianuarie 2019, rezultând că angajatorul benevol a anulat ordinul prin care a fost
concediat, recunoscând ilegalitatea lui.
În opinia reclamantului obiectul litigiului – ordinul nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019, a
dispărut, ceea ce duce la epuizarea procesului, or, opinează că temei pentru restabilirea
în funcție a servit hotărârea judecătorească și nu era necesară și anularea ordinului de
concediere de către pârât.
Victor Balțatu a relatat că în cadrul examinării cauzei în apel a reiterat faptul că
angajatorul benevol prin ordinul nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019 a anulat ordinul nr.
10/ps din 4 ianuarie 2019, argument ce însă nu a fost luat în considerare. Deși,
angajatorul la emiterea ordinului nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019, urma să țină cont că
prin ordinul nr.361/ps din 13 aprilie 2019 a fost anulat ordinul nr.10/ps din 4 ianuarie
2019.
Reclamantul a solicitat anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră, nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019 „cu privire la încetarea raportului de
serviciu”; încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă; încasarea a trei
2
salarii medii lunare cu titlu de compensare a prejudiciului moral; compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Victor Balțatu.
Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea
de apel depusă de către Victor Balțatu împotriva hotărârii din 27 februarie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Întru consolidarea soluției instanțele ierarhic inferioare au reținut că Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră a emis ordinul nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019, în
vederea executării deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a
fost anulată hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, fiind
adoptată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de către Victor Balțatu
împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea ordinului de
concediere nr. 10 ps din 4 ianuarie 2019; restabilirea în serviciu, încasarea silită a
salariului mediu lunar pentru lipsa forțată de la muncă, compensarea prejudiciului moral
și încasarea cheltuielilor de judecată, decizia instanței de apel devenind irevocabilă prin
încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.
Instanțele inferioare au notat că anularea ordinului nr.10/ps din 4 ianuarie 2019, prin
care Victor Balțatu a fost sancționat disciplinar cu concediere din funcția publică cu
statut special, nu poate fi apreciat ca o recunoaștere a ilegalității acestui act
administrativ de către însăși pârâtul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, după
cum invocă reclamantul, ci doar ca o chestiune de procedură care era necesară în
vederea executării actului judecătoresc, or, chiar și în ordinul nr. 361/ps din 13 aprilie
2019, Inspectoratul face trimitere la dispozițiile instanței de judecată din hotărârea din
13 aprilie 2019, prin care s-a dispus anularea ordinului nr. 10/ps din 4 ianuarie 2019.
Prin urmare, instanțele de judecată au constatat că ordinul Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră nr. 1363/ps din 2 decembrie 2019, a fost emis cu respectarea
legislației în vigoare, întrucât conform art. 251 alin. (2) din Codul administrativ,
deciziile instanțelor de apel sunt executorii de la emiterea lor.
La data de 2 februarie 2021, Victor Balțatu a depus recurs, fiind completat ulterior
prin cererea de recurs din 17 martie 2021 împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior
invocate, a menționat că nu este de acord cu hotărârile contestate, deoarece instanțele
ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată,
au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea și au
apreciat arbitrar probele.
Prin referința depusă la data de 15 martie 2021, Inspectoratul General al Poliției de
Frontieră a solicitat ca recursul depusă de către Victor Balțatu să fie declarat
inadmisibil.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
3
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 noiembrie 2020, însă
date privind notificarea dispozitivului deciziei la dosar nu există.
Totodată, decizia motivată din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată lui Victor Balțatu la data de 5 ianuarie 2021, fapt confirmat prin extrasul din
poșta electronică (f.d.142 verso).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Victor Balțatu, s-a conformat prevederilor legale și a
depus recursul împreună cu motivarea la 2 februarie 2021, în termenul prevăzut de art.
245 din Codul administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Victor Balțatu, în raport
cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
4
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
către Victor Balțatu.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Victor Balțatu, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nicolae Craiu
5