3r-243/21 — contestarea actului administrativ

3r-243/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

dosarul nr. 3r-243/21

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: I. Cotea)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

instanța de revizuire: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, I. I. Dănăilă)

D E C I Z I E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Victor Balțatu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Victor Balțatu împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terț Vladislav Budu cu

privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru, încasarea salariului

mediu pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a

respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Balțatu,

c o n s t a t ă :

La 21 februarie 2019 Victor Balțatu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră a MAI nr. 10 ps din 04 ianuarie 2019 ,,Cu privire la

sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special”, restabilirea la

lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Balțatu Victor împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a MAI, privind anularea ordinului nr.

10 ps din 04 ianuarie 2019 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului

public cu statut special”, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu lunar pentru

perioada absenței forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată. S-a anulat ordinului nr. 10 ps din 04 ianuarie 2019 „Cu

privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special” emis de

către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a MAI în privința lui Victor

Balțatu. A fost restabilit Victor Balțatu în funcția de „ofițer superior de investigații

al SPF Giurgiulești – 2 al Direcției regionale Sud” în Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră a MAI, începând cu data de 28 ianuarie 2019. S-a încasat de la

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a MAI în beneficiul lui Victor Balțatu

suma de 19 289,97 de lei cu titlu de despăgubire materială pentru perioada absenței

1

forțate de la lucru ( 28 ianuarie 2019 – 11 aprilie 2019 inclusiv), suma de 20 000 de

lei cu titlu de prejudiciul moral și suma de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

La 22 aprilie 2019 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a MAI a depus

apel împotriva hotărârii din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar

la 16 mai 2019 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu Vladislav Budu, care este angajat în funcția de

ofițer superior de investigații al Sectorului poliției de frontieră „Giurgiulești-2” al

Direcției regionale Sud, după eliberarea lui Victor Balțatu din funcție.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a MAI, a fost casată integral

hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost emisă o

nouă decizie prin care a fost respinsă acțiunea depusă de Victor Balțatu împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a MAI cu privire la anularea ordinului

de concediere, restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada

absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor

de judecată.

La 15 ianuarie 2020 Victor Balțatu a depus recurs împotriva deciziei din 28

noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, iar la 11 februarie 2020 a prezentat

motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul

depus de Victor Balțatu a fost considerat inadmisibil.

La data de 17 martie 2021 Balțatu Victor a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Cahul din 28 noiembrie 2019, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul a fost respinsă ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Balțatu împotriva deciziei din 28

noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul.

La 26 mai 2021 Victor Balțatu a depus recurs împotriva încheierii din 24 mai

2021 a Curții de Apel Cahul, iar la 15 iunie 2021 a depus supliment la recurs,

solicitând casarea acesteia și a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul Victor Balțatu a invocat inadmisbilitatea

participării judecătorilor Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii la examinarea

cererii de revizuire, în condițiile în care acești judecători au participat la examinarea

cauzei în ordine de apel.

A mai menționat că este neîntemeiat temeiul respingerii cererii de revizuire

indicat de Curtea de Apel Cahul, precum că circumstanța invocată de revizuent nu

reprezintă circumstanță sau faptă despre care acesta nu știa și nu i-a putut fi

cunoscută în timpul examinării cauzei.

Or, în timpul examinării cauzei nu era cert faptul dacă ancheta de serviciu care

a stat la baza emiterii ordinului de concediere era efectuată ilegal. Abia prin decizia

irevocabilă a Curții de Apel Cahul din 25 ianuarie 2021, a fost stabilit că Iarovschi

Marin a efectuat ancheta de serviciu în privința sa, rezultatele căreia au stat la baza

emiterii ordinului de concediere nr. 10 ps din 04 ianuarie 2019, cu încălcarea

2

prevederilor legale, săvârșind astfel contravenția prevăzută de art. 312 Cod

contravențional, care stabilește abuzul de putere sau abuzul de serviciu.

De asemenea, consideră eronată opinia Curții de Apel Cahul expusă în

încheierea din 24 mai 2021 de respingere a cererii de revizuire, precum că rezultatele

anchetei de serviciu nu au fost anulate și că la baza emiterii deciziei a cărei revizuire

se cere, aceasta nu a fost unica probă. Or, temei de concediere a constituit doar

rezultatele anchetei de serviciu, iar alte probe care au stat la baza emiterii ordinului

de concediere nu sunt.

La 15 iunie 2021, în adresa intimatului Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră a MAI, precum și terțului Vladislav Budu, a fost expediată copia recursului

depus de Victor Balțatu, fiind recepționate la 18 iunie 2011 și respectiv, la 22 iunie

2021.

Prin referința depusă la data de 29 iunie 2021 intimatul Inspectoratul General

al Poliției de Frontieră a MAI a solicitat respingerea recursului depus de Victor

Balțatu.

Terțul Vladislav Budu, deși a recepționat copia recursului, acesta nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat încheierea la 24 mai 2021. Prin urmare,

recursul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a MAI depus la 26 mai 2021

este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins,

din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea din 24 mai 2021 a Curții de

Apel Cahul a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor

Balțatu împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul.

S-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a conchis că

cererea de revizuire depusă de Victor Balțatu împotriva deciziei din 28 noiembrie

2019 a Curții de Apel Cahul, nu se încadrează în dispozițiile art. 449 lit. b) Cod de

procedură civilă.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

3

Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură

civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor trebuie supuse unei analize

stricte.

În conformitate cu articolul 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi

supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Iar, conform art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Potrivit art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Iar, conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din analiza dispozițiilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se

întemeiază pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice care

duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o

importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă

revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a cauzei.

Deci, pentru revizuirea unei decizii, este necesar ca să fie noi faptele sau

împrejurările invocate, adică, orice situație, stare care în mod autonom sau prin

coroborare cu alte probe poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii.

Studiind materialele cauzei și argumentele invocate în cererea de revizuire a

deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, depusă la 17 martie 2021

de către Victor Balțatu, instanța de recurs constată că drept temei de revizuire au fost

invocate prevederile art.449 alin.(1) lit. b) Cod de procedură civilă, revizuentul

indicând că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale ale pricinii care nu

i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute anterior. În acest sens, a menționat că abia la

data de 25 ianuarie 2021, ulterior adoptării deciziei Curții de Apel Cahul a cărei

revizuire se solicită, s-a constatat că ancheta de serviciu, care a stat la baza emiterii

ordinului nr. 10 ps din 04 ianuarie 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a

funcționarului public cu statut”, a fost efectuată cu încălcarea normelor legale, ceea

ce duce la nulitatea acesteia. În opinia revizuentului, aceasta influențează esențial

soluția instanței de apel, expusă în decizia din 28 noiembrie 2019. Or, singurul temei

ce a stat la baza emiterii ordinului de concediere nr. 10 ps din 04 ianuarie 2019, au

4

fost rezultatele anchetei de serviciu inițiată la data de 14 noiembrie 2018, ilegalitatea

căreia a fost constatată prin decizia din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cahul.

Astfel, drept mijloc de probă prin care s-ar constata circumstanțele nou-

descoperite, revizuentul a prezentat decizia din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel și

ordonanța procurorului al Procuraturii Anticorupție din 02 septembrie 2020.

În confirmarea temeiului de revizuire Victor Balțatu a indicat că prin ordonanța

procurorului Procuraturii Anticorupție din 12 august 2020, s-a refuzat în pornirea

urmăririi penale la denunțul lui Victor Balțatu, pe faptul pretinselor acțiuni ilegale

manifestate prin acțiuni de abuz de putere sau abuz de serviciu (art.327 Cod penal),

excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu (art.328 Cod penal) neglijență

în serviciu (art.329 Cod penal), fie fals în acte publice (art.332 Cod penal), admise

de către colaboratorul Marin Iavorchi, angajat al direcției regionale Sud al

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în temeiul art.275 pct.3 Cod de

procedură penală, adică din lipsa elementelor infracțiunii, fapta ultimului constituind

o contravenție prevăzută la art.312 Cod contravențional. S-a pornit procesul

contravențional în privința lui Marin Iavorschi, angajat al direcției regionale Sud al

Inspectoratului general al Poliției de Frontieră, în temeiul art.312 Cod

contravențional pentru faptul nedepunerii unui raport despre eliberarea de la

executarea obligațiilor încredințate, deși era conștient de faptul că se află în una

dintre situațiile prevăzute la pct.57 a Statutului disciplinar, potrivit textului prevăzut

la art.396 Cod contravențional. S-a încetat procesul contravențional pornit în

privința lui Marin Iavorschi în temeiul art.441 alin.(1) lit.f) Cod contravențional, în

legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională.

S-a clasat procesul penal nr.01/2019 înregistrat în Registrul nr.1 din 21 ianuarie

2019, pe motivele expuse în partea descriptivă a ordonanței.

Conform ordonanței procurorului s-a constatat că, rezultatele anchetei de

serviciu inițiate în privința lui Victor Balțatu și rezultatele acesteia, au fost contestate

în instanța de judecată, iar de către instanță nu au fost stabilite abateri la acumularea

probatoriului care a stat la baza deciziei finale și nu a fost stabilit că, prin acțiunile

lui Marin Iavorschi, i-ar fi fost cauzate careva daune lui Victor Balțatu.

Revizuentul Victor Balțatu a mai indicat că prin ordonanța procurorului ierarhic

superior, adjunctul interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție din 02

septembrie 2020 s-a admis parțial plângerea petiționarului Marin Iavorschi depusă

pe marginea procesului penal nr.01/2019. S-a modificat pct.3 a părții dispozitive a

ordonanței din 12 august 2020, care va avea următorul conținut: „a înceta procesul

contravențional pornit în baza art.312 Cod contravențional în raport cu acțiunile lui

Marin Iavorschi la efectuarea anchetei de serviciu în raport cu abaterile lui Victor

Balțatu, deoarece nu există faptul contravenției prevăzute la art.312 Cod

contravențional”.

Prin încheierea judecătorului de instrucție Judecătoriei Cahul, sediul Central

din 29 septembrie 2020 s-a respins ca neîntemeiată plângerea lui Victor Bălțatu

împotriva ordonanței din 12 august 2020, emisă de procurorul în procuratura

Anticorupție, Radu Palencu și ordonanței din 02 septembrie 2020 de procurorul

ierarhic superior pe procesul penal nr.01/2019.

Prin decizia din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cahul s-a admis recursul

declarat de către Balțatu Victor, s-a casat încheierea judecătorului de instrucție din

cadrul Judecătoriei Cahul sediul Central din 29 septembrie 2020, s-a rejudecat cauza

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care s-a respins plângerea lui Victor Balțatu

5

împotriva ordonanței procurorului din 12 august 2020, s-a admis parțial plângerea

lui Victor Balțatu împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior din 02

septembrie 2020 și s-a declarat nulă în partea soluționării plângerii lui Marin

Iavorschi, în limitele art. 299¹ Cod de procedură penală. În rest, ordonanța

procurorului din 02 septembrie 2020 s-a menținut. În rest cerințele lui Victor Balțatu

s-au respins.

În argumentarea deciziei din 25 ianuarie 2021, instanța de recurs a menționat

că, procurorul ierarhic superior la examinarea plângerii depuse de către Marin

Iavorschi, nu era în drept de a interveni în latura contravențională, ci era obligat să-

i explice persoanei cointeresate, la caz Marin Iavorshi, că urmează să depună

contestație împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior, în ordinea art.448

Cod contravențional. Instanța de recurs a mai considerat neîntemeiată plângerea lui

Victor Balțatu împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior din 02 septembrie

2020, prin care s-a expus asupra temeiniciei ordonanței procurorului din 12 august

2020, în partea atragerii lui Marin Iavorschi la răspundere penală.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate de revizuentul Victor

Balțatu, raportate la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

că temeiurile invocate nu sunt concludente și rezidă din interpretarea eronată a

prevederilor legale.

Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, în sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Legiuitorul expres a

prevăzut ca temei de revizuire pot fi invocate unele circumstanțe esențiale cauzei,

dar cu condiția ca aceste circumstanțe existau până la momentul pronunțării

hotărârii.

Or, după cum a menționat instanța de revizuire aceste circumstanțe nu existau

la momentul examinării cauzei de către Curtea de Apel Cahul. Mijlocul de probă -

decizia din 25 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care s-ar constatat

circumstanțele nou-descoperite, nu exista la momentul judecări procesului terminat

prin hotărârea revizuită, aceasta fiind emisă ulterior. Mai mult, rezultatele anchetei

de serviciu nu au fost anulate.

Prin urmare, instanța de recurs consideră întemeiată concluzia instanței de

revizuire că, cererea de revizuire a deciziei irevocabile a Curții de Apel Cahul din

28 noiembrie 2019, depusă de către Victor Balțatu nu corespunde prevederilor legale

stipulate la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs reține că soluția adoptată de

instanța de revizuire, prin încheierea recurată privind respingerea cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor

procedurale cu bună credință și în termen.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, instanța de revizuire legitim și întemeiat a respins

ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei irevocabile a Curții de Apel

Cahul din 28 noiembrie 2019, depusă de către Victor Balțatu.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului privind

inadmisbilitatea participării judecătorilor Vitalie Movilă și Evghenii Dvurecenschii

la examinarea cererii de revizuire, în condițiile în care acești judecători au participat

la examinarea cauzei în ordine de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că în conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă,

cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

Astfel, dacă cererea de revizuire este îndreptată împotriva actului judecătoresc

de dispoziție prin care se soluționează fondul cauzei, acesta din urmă va ține de

competența instanței de fond sau după caz de apel dacă aceasta din urmă este

menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre. Din acest motiv nu

poate fi invocată în cazul dat inadmisibilitatea participării repetate a judecătorilor la

judecarea aceleiași cauze. Or, art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă

reglementează imperativ competența instanței de revizuire de către instanța care a

examinat fondul cauzei, indiferent de faza examinării.

Așadar, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor

art.449 lit. b) Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ

al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență și lipsa temeiurilor legale de declarare

a revizuirii.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere că nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar

cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

7

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar

contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul

față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de revizuire este legală, iar argumentele invocate de Victor Balțatu sunt

neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Victor Balțatu.

Se menține încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Balțatu

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ

restabilirea la lucru, încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la

lucru, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8