3ra-819/23 — anularea in parte a actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea in parte a actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-819/23 — anularea in parte a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-819/23
2-20147867-01-3ra-08082023
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud. V. Dodon)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
Î N C H E I E R E
14 februarie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
judecători Aliona Donos
Mariana Ursachi
examinând admisibilitatea recursului depus de Tudor Veringă, reprezentat de
avocatul Igor Șcheau,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Tudor Veringă împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la
anularea în parte a actului administrativ,
împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
respins apelul depus de Tudor Veringă și s-a menținut hotărârea din 24 iunie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 24 noiembrie 2020, Tudor Veringă a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea în parte a
actului administrativ.
Prin hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Tudor Veringă.
La 04 iulie 2022, Tudor Veringă, reprezentat de avocatul Igor Șcheau a depus apel
nemotivat, iar la 01 decembrie 2022, a depus motivarea acestuia împotriva hotărârii
din 24 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului,
casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei decizii noi, prin care acțiunea
înaintată să fie admisă integral.
Prin decizia din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de
apel depusă de Tudor Veringă și s-a menținut hotărârea din 24 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
La 26 iunie 2023, Tudor Veringă, reprezentat de avocatul Igor Șcheau, prin
intermediul oficiului poștal, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14 iunie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de
admitere a acțiunii și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 22 septembrie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 213-214).
Prin referința din 28 septembrie 2023 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din
31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu articolul 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la
data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai
mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună
cu dosarul judiciar.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei
instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 14 iunie
2023, dar a fost comunicat reprezentantului recurentului Tudor Veringă, avocatul Igor
Șcheau, prin intermediul poștei electronice la data de 15 iunie 2023 (f.d. 207).
La data de 26 iunie 2023, Tudor Veringă, reprezentat de avocatul Igor Șcheau,
prin intermediul oficiului poștal, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 14
iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în termenul stabilit de art. 245 alin. (1) din Codul
administrativ (f.d. 208).
Alineatul (2) al art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data
depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei
motivate a instanței de apel a fost notificată reprezentantului recurentului Tudor
Veringă, avocatul Igor Șcheau, la data de 21 iulie 2023, fapt confirmat prin extrasul
din poșta electronică, anexat la materialelor cauzei (f.d. 210).
În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ
statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la 6
procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă
și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice
are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la
procedură.
Astfel, prin extrasul din poșta electronică conținut la fila dosarului 210 se atestă
indubitabil că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților
la proces, la 21 iulie 2023.
Potrivit articolului 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în
procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din
Codul civil.
La rândul său, art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că, dacă începutul curgerii
termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe
parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.
Coroborând normele legale precizate, se constată că începutul curgerii termenului
de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice
notificării deciziei, adică ziua de 22 iulie 2023, iar ultima zi fiind data de 20 august
2023.
Dat fiind faptul că data de 20 august 2023 a fost zi de duminică, prin urmare zi
nelucrătoare, ultima zi de depunere a recursului, se constată a fi data de 21 august 2023,
ca următoarea zi lucrătoare.
Astfel, Completul de judecată, constată cu certitudine că, deși Tudor Veringă,
reprezentat de avocatul Igor Șcheau, a depus în termen recursul nemotivat împotriva
deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, însă, a omis termenul de depunere
a recursului motivat, care urma a fi prezentat Curții Supreme de Justiție, nefiind depus
nici până în prezent.
Astfel, este în afara oricărui dubiu că, de la momentul notificării deciziei motivate
din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Tudor Veringă și reprezentantul acestuia,
avocatul Igor Șcheau, au dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de
dreptul său procedural și a depune motivarea recursului în interiorul termenului instituit
la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,
Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).
Având în vedere cele expuse mai sus, Completul de judecată, ajunge la concluzia
că recursul declarat de către Tudor Veringă, reprezentat de avocatul Igor Șcheau
împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi declarat
inadmisibil.
Completul de judecată consideră că recurentul Tudor Veringă, reprezentat de
avocatul Igor Șcheau, fiind interesat de soarta soluționării prezentului litigiu, urma să
întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin
depunerea în termen a motivării recursului, care să corespundă exigențelor impuse de
legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune
procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e)
din Codul administrativ.
Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia necunoașterea
sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma
legii, completul consideră că nerespectarea termenului de depunere a motivării
recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al
recurentei. Or, aceasta trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,
folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.
Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs
Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac
în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un
interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile
necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v.
Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).
În atare circumstanțe, declararea recursului depus de Tudor Veringă, reprezentat
de avocatul Igor Șcheau, ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea
prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în
vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza
principiul securității raporturilor juridice.
Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție
sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale
intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința
legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în vederea
exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de
către acesta a efectelor legale.
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Tudor Veringă,
reprezentat de avocatul Igor Șcheau.
Conform art. 230, 245 și art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Tudor Veringă, reprezentat de avocatul Igor Șcheau, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
judecători Aliona Donos
Mariana Ursachi