3ra-380/24 — cu privire la anularea actelor administrative,

3ra-380/24 — cu privire la anularea actelor administrative, (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Svetlana Dogot,

reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Svetlana Dogot împotriva Judecătoriei Hîncești, Comisia de disciplină a

Judecătoriei Hîncești, cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-380/24

PIGD 2-22179964-01-3ra-29042024)

Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul

administrativ.

Judecătoria Orhei, sediul central, jud. A. Balan

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

19 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Svetlana Dogot,

reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Judecătoriei Hîncești și Comisiei de

disciplină a Judecătoriei Hîncești, prin care a solicitat anularea deciziei

comisiei de disciplină a Judecătoriei Hîncești din procesul-verbal nr. 3 din 15

septembrie 2022 privind aplicarea sancțiunii sub formă de avertisment

funcționarului public Svetlana Dogot, care activează în funcția de specialist

principal, serviciul civil, comercial și de contencios administrativ la Judecătoria

Hîncești, sediul Ialoveni, anularea ordinului nr. 18 din data de 19 septembrie

2022 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment

funcționarului public Svetlana Dogot, anularea răspunsului nr. 7950/22 din 03

octombrie 2022 la cererea prealabilă din 23 septembrie 2022, repunerea în

drepturile salariale prin întoarcerea executării ordinului nr. 18 din 19

septembrie 2022 cu achitarea sporului lunar pentru vechime în muncă, sporului

lunar pentru performanță, începând cu 01 septembrie 2022, a premiului unic de

ziua profesională 19 octombrie 2022 – Ziua Juristului, încasarea prejudiciului

moral în mărime de 30 000 lei și compensarea cheltuielilor judiciare în mărime

de 4 800 lei.

din cadrul Judecătoriei Hîncești, conform procesului-verbal nr. 3 din 15

septembrie 2022 a decis că acțiunile specialistului principal, serviciul civil,

comercial și contencios administrativ Svetlana Dogot constituie abatere

disciplinară conform art. 2 pct. b), art. 4 alin. (2) din Legea nr. 25 din 22

februarie 2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, art. 57 lit. g),

lit. l) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, aplicarea în privința specialistului principal, serviciul

civil, comercial și de contencios administrativ Svetlana Dogot sancțiune sub

formă de avertisment.

vicepreședinte interimar al Judecătoriei Hîncești s-a ordonat aplicarea

funcționarului public Svetlana Dogot sancțiune disciplinară sub formă de

„avertisment”.

în care este învinuită și nu a simțit vinovată, în data de 23 septembrie 2026, prin

intermediul poștei, a depus cererea prealabilă către Judecătoria Hîncești, sediul

1

Central, prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei disciplinare din

procesul-verbal nr. 3 din 15 septembrie 2022 și anularea ordinului nr. 18 din 19

septembrie 2022 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

avertisment, ca fiind neîntemeiate/ilegale.

interimar al Judecătoriei Hîncești a respins cererea prealabilă, fără a indica

motive concrete, fiind invocate extrase din Codul administrativ, Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie

2018, Codul de conduită a funcționarului public cu titluri de exemple, motivând

că pot fi considerate fapte care formează obiectul abaterii disciplinare

specificate la art. 57 lit. g) indiferent de faptul dacă acestea sunt admise în

timpul sau în afara programului de lucru.

privire la examinarea petiției Iuliei Postica, ordinul nr. 18 din 19 septembrie

2022, cât și răspunsul Judecătoriei Hîncești cu nr.7950/22 din 03 octombrie

2022 sunt ilegale și pasibile de anulare.

la concret nici un caz de denigrare a judecătoarei, Diana Corlăteanu și alte

calomnii din partea reclamantei, nu a indicat concret data, ziua și anul și cu cine

a discutat. Fraza din petiție a Iuliei Postica „o bârfea, o numea cu cuvinte

necenzurate, ofensatoare, o denigra pe judecătoarea Diana Corlăteanu”, este

scrisă în linii generale, fără nici o confirmare a faptului, dacă fapta a avut loc și

descriere concretă, fără a fi indicat timpul cînd au avut loc cazurile, în care

împrejurări, cu cine din funcționarii Judecătoriei sau alte persoane a discutat și

cine poate confirma cele relatate în petiție. Ca rezultat, fără a fi constatate,

clarificate și confirmate faptele invocate de petiționara Iulia Postica, reclamanta

Svetlana Dogot a fost atrasă la răspundere disciplinară.

ofensatoare și denigrarea unei persoane, constituie componență de

contravenție, care se constată doar de instanța de judecată la cererea victimei

cu audierea martorilor, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații

false cu scopul de a constata realitatea și adevărul.

alin. (1), lit. a), art. 207, alin. (1), art. 210 din Codul muncii, art. 58, lit. a) și

art. 59 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statului

funcționarului public și în conformitate cu propunerea indicată în procesul-

verbal nr. 3 al ședinței comisiei de disciplină din 15 septembrie 2022, Svetlanei

Dogot i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă de avertisment pentru

comiterea abaterii disciplinare - încălcarea principiilor de conduită a

funcționarului public art. (2), pct. b), art. (4), alin. 2) din Legea nr. 25 din 22

februarie 2008 privind Codul de Conduită a funcționarului public, art. 57, lit.

g), lit. l) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutului funcționarului public, art. 161, alin. (1), lit. p), alin. (2) al Legii nr.

514-XIII din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

2

simplu a scris o scrisoare, fără a invoca perioadă de timp în care Svetlana Dogot

a comis cele relatate de dânsa și nu a enumerat persoanele, care pot să confirme

cele relatate, fiind obligată să facă acest lucru în confirmarea lucrurilor relatate.

Din textul ordinului nu este clar în ce constă imparțialitatea funcționarului

public, Svetlana Dogot, față de cine a avut obligațiunea să respecte principiul

de imparțialitate. De asemenea nu-i este clar prin care acțiuni ale funcționarului

public, Svetlana Dogot, au adus atingere prestigiului autorității publice,

Judecătoria Hîncești și care sunt alte fapte, care sunt considerate abateri

disciplinare în legislația din domeniul funcției publice și funcționarilor publici.

2008 cu privire la funcția publică și statutului funcționarului public, este

prevăzut termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare de cel mult 6 luni de la

data săvârșirii abaterii presupuse și respectiv se constată că atât comisia de

disciplină a Judecătoriei Hîncești, cât și administrația în persoana

vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Hîncești, aveau obligația să constate

la concret dacă a avut loc abaterea și timpul comiterii presupuse abateri.

textul petiționarei Iuliana Postica, nici din textul sesizării vicepreședintelui

interimar al Judecătoriei Hîncești cu nr. 80087 din 06 septembrie 2022, nici din

textul procesului-verbal nr. 3 din 15 septembrie 2022 al ședinței Comisiei de

disciplină și nici din textul răspunsului nr. 7950/22 din 03 octombrie 2022 la

cererea prealabilă a reclamantei, eliberat și semnat de vicepreședintele

interimar al Judecătoriei Hîncești.

comisia disciplinară a considerat că acțiunile specialistului principal, serviciul

civil, comercial și de contencios administrativ, Svetlana Dogot, constituie

abatere disciplinară, fără a fi stabilită victima, temeiurile de fapt și perioada

comiterii presupusei abateri. Din textul și decizia comisiei de disciplină nu este

clar care circumstanțe stabilite de comisia de disciplină s-a ajuns la concluzia

că Svetlana Dogot în exercitarea funcției nu s-a călăuzit de principiul de

imparțialitate, în care perioadă de timp nu a avut comportament bazat pe

respect, exigentă, corectitudine și amabilitate în relațiile cu publicul, cu

conducătorul, cu conducătorii, colegii și subordonații și cine este acel public,

acel conducător, coleg sau subordonat de i-a oferit temei comisiei de disciplină

de a aplica funcționarului public, Svetlana Dogot, sancțiune disciplinară în

formă de avertisment.

temeiul, din motivul că nu este indicat în baza căror temeiuri de fapt concret

stabilite cu indicarea perioadei stabilite de fapt și temeiuri de drept,

vicepreședintele interimar al Judecătoriei Hîncești a ordonat aplicarea

funcționarului public, Svetlana Dogot, care activează în funcția de specialist

principal, serviciul civil, comercial și de contencios administrative la

3

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, sancțiune disciplinară sub formă de

avertisment.

aplicarea sancțiunilor disciplinare față de funcționarul public, comisia de

disciplină și autoritatea publică are obligațiunea de a stabili data comiterii

abaterii disciplinare de către funcționarul public pentru a aplica prevederile

legii față de funcționarul public pentru a respecta drepturile funcționarului

public, a nu-i cauza prejudiciu material și prejudiciu moral prin încălcarea

drepturilor legale a funcționarului public, prevăzute de Constituție, Codul

muncii, Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public și Legea nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de

conduită a funcționarului public.

că procesul-verbal nr. 2 din 15 septembrie 2022 al ședinței Comisiei de

disciplină Judecătoria Hîncești, ordinul nr. 18 din 19 septembrie 2022 cu privire

la aplicarea sancțiunii disciplinare funcționarului public, Svetlana Dogot, sub

formă de avertisment și răspunsul nr. 7950/22 din 03 octombrie 2022 eliberat

de vicepreședintele interimar al Judecătoriei Hîncești, sunt acte administrative

adoptate contrar legii, care necesită a fi anulate prin hotărâre de judecată din

motivul că autoritatea publică, Judecătoria Hîncești, a refuzat de a soluționa

litigiul pe cale amiabilă, respingând cererea prealabilă înregistrată la 26

septembrie 2022 cu nr. 8-627.

încetat de a-i achita adaosurile lunare la plata salarială pentru performanțe în

fiecare lună, începând cu 01 septembrie 2022, ordinul fiind emis la 19

septembrie 2022. La fel, nu i-a fost acordată nici premia unică, cu ziua

profesională – Ziua juristului, de 19 octombrie 2022, nefiind inclusă în ordin.

serviciu a fost învinuită în comiterea unei abateri disciplinare, care nu a fost

confirmată nici printr-un act confirmativ sau alte probe concrete, pertinente și

concludente, explicațiile ei nefiind luate în considerație, nici de comisia de

disciplină și nici de administrație, din care motive consideră că administrația

Judecătoriei Hîncești i-a știrbit imaginea ei atât în fața întregului colectiv de

muncă cât și a publicului, urmărind scopul ca judecătoarea menționată în

plângerea Iuliei Postica, să fie mulțumită de atitudinea administrației diferită

față de funcționarul public și față de demnitarul de stat.

a aplicat sancțiune disciplinară, i-a retras toate adaosurile lunare pentru

performanțele lunare, inclusiv nu a inclus-o în ordinul de acordare a premiilor

de ziua profesională de 19 octombrie 2022 - Ziua juristului, i-a știrbit imaginea

în fața întregului colectiv de muncă, inclusiv și a judecătorilor - demnitari de

stat și a publicului, respectiv reclamanta suferit și suferă psihologic și moral,

din care motiv îi este cauzat prejudiciu moral, pe care îl apreciază la suma de

30 000 lei.

4

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de către Svetlana Dogot

împotriva Judecătoriei Hîncești, Comisia de disciplină a Judecătoriei Hîncești,

cu privire la anularea actelor administrative. (f.d. 206-207, vol. I)

iulie 2023 de către avocatul Tamara Boubatrîn, în interesele apelantei Svetlana

Dogot. (f.d. 210-215, vol. I)

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de avocatul Tamara Boubatrîn în interesele apelantei Svetlana

Dogot, a menținut hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul

central. (f.d.22,23-32, vol.II)

37, art. 38, art. 53-55 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea

în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008, art. 62-63, art. 57, art. 58 lit. a),

art. 59, art. 60 din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică

și funcționarul public, art. 2 din Legea nr.25 din 22 februarie 2008 privind

Codul de conduită a funcționarului public, a concluzionat că acțiunea depusă

de către Svetlana Dogot este neîntemeiată, or, probatoriul cauzei atestă, că

Comisia de disciplină a acționat cu respectarea normelor legale, funcționarului

public vizat fiindu-i oferită posibilitate să prezinte poziția sa asupra faptelor

descrise, prezentând și actele care în opinia acesteia sunt relevante speței. Din

materialele dosarului rezultă că Comisia de disciplină, analizând materialele

acumulate în cadrul anchetei de serviciu, în coroborare cu poziția

participanților procedurii disciplinare, a concluzionat că comportamentul

funcționarului public Svetlana Dogot, constituie abatere disciplinară,

propunând aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de „avertisment”,

concluzie care a fost apreciată ca întemeiată de conducătorul instituției –

Vicepreședintele interimar al Judecătoriei Hîncești, competentă potrivit legii,

cu aplicarea sancțiunilor disciplinare.

autorității publice pârâte, este corectă și întemeiată, întrucât actul administrativ

contestat a fost emis în baza concluziilor cercetării de serviciu, care a fost

efectuată în corespundere cu prevederile legale, cert fiind stabilită vinovăția

Svetlanei Dogot în săvârșirea abaterii disciplinare, astfel temei pentru anularea

rezultatelor anchetei de serviciu, cât și a ordinului nr. 18 din 19 septembrie

2022 a vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Orhei Hîncești, Corina Albu,

instanța de judecată nu a fost stabilit.

Svetlana Dogot privind anularea răspunsului la cererea prealabilă, deoarece în

5

cererea prealabilă nu au fost invocate careva circumstanțe, care ar răsturna

concluzia autorității publice pârâte din actul administrativ contestat.

controlului judecătoresc asupra actului administrativ contestat, s-a stabilit

netemeinicia pretenției privind anularea acestuia, subsecvent a respins și

pretenția privind încasarea prejudiciului moral și repunerea în drepturile

salariale.

cheltuielilor de judecată, instanța de apel a menționat că în conformitate cu

prevederile art. 195 din Cod administrativ, art. 96 alin. (1), (1/1) din Cod de

procedură civilă, a respins această pretenție, or, de acest drept procedural pot

beneficia în exclusivitate participanții la proces care au obținut câștig de cauză,

în timp ce în speță acțiunea reclamantei a fost respinsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond cu

pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii depusă de către

Svetlana Dogot.

și de drept indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de

apel, menționând că nu este de acord cu concluzia instanței de fond și a

instanței de apel din motiv că Judecătoria Hîncești nu a prezentat probe

pertinente și concludente în confirmarea faptului că recurenta a comis fapta de

denigrare a judecătoarei Diana Corlăteanu.

nu este nicio descriere în confirmarea faptelor relatate de petiționara Lilia

Postica în plângere, care au servit drept temei pentru aplicarea sancțiunii

disciplinare, fiind descrise doare texte din lege pentru emiterea ordinului de

sancționare.

administrative contestate sunt întemeiate, cu această concluzie recurent nu este

de acord deoarece instanța de apel nu a constatat data comiterii abaterii

disciplinare pentru a decide legalitatea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare, pentru ca sancțiunea disciplinară să corespunde cerințelor legale.

contestate este superficial, nefiind verificată sursa de obțineri a informației la

abaterea disciplinară, data comiterii presupusei abateri disciplinare, care sunt

obligatorii pentru emiterea actului administrativ legal în privința funcționarului

public pentru a nu da posibilitatea terților de a știrbi atât imaginea autorității

judecătorești, cât și a funcționarilor publici, care activează în autoritățile

judecătorești.

6

bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată public 20 februarie 2024. Conform extrasului din poșta electronică

a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată avocatului

recurentei, prin intermediul poștei electronice, la 11 aprilie 2024. (f.d.33, vol.II)

Recursul motivat a fost depus de către Svetlana Dogot, reprezentată de

avocatul Tamara Boubatrîn, în data de 22 aprilie 2024. (f.d.40-48, vol.II)

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

7

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de avocatul Tamara Boubatrîn, rezultă că recurenta a menționat dezacordul cu

soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate a recursului că decizia este

arbitrară sau se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

de casare, invocate în recursul depus de către Svetlana Dogot, reprezentată de

avocatul Tamara Boubatrîn, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, or, nu s-a constatat că decizia

contestată este arbitrară.

acest sens noțiunea de hotărâre arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a

probelor urmează a fi stabilită în coraportul dintre mai multe principii.

(1), lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție ține cont,

inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie

2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară

dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio

legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea

Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”.

De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea

Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a

fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de

fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este

aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

8

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat, a

aprobat sau a emis actul normativ.

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota

informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci

când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între

faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori

de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De

asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință

contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului

marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a

legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii

justifica constatarea că hotărârile contestate ar fi emise contrar normelor

imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din

textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

probelor” se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs în

baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor

condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b)

aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod

determinant pe această apreciere.

admiterea recursului în temeiul 2451, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ

adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional.

De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din

hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de

recurs că aceste elemente sunt întrunite.

întrucât a fost adoptată în baza probelor administrate în dosar și a unei

interpretări conforme a normelor juridice aplicabile, deci recurenta a invocat în

mod declarativ caracterul arbitrar al deciziei, însă nu a prezentat argumente

concrete sau probe care să susțină această afirmație.

că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel

s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Ocrain la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

9

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile declarate de

către Svetlana Dogot, reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn,

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul declarat de către Svetlana Dogot,

reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10