3ra-380/24 — cu privire la anularea actelor administrative,
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actelor administrative,
- Temei legal
- Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. 2, lit. h din Codul administrativ
3ra-380/24 — cu privire la anularea actelor administrative, (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Svetlana Dogot,
reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
Svetlana Dogot împotriva Judecătoriei Hîncești, Comisia de disciplină a
Judecătoriei Hîncești, cu privire la anularea actelor administrative,
împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-380/24
PIGD 2-22179964-01-3ra-29042024)
Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul
administrativ.
Judecătoria Orhei, sediul central, jud. A. Balan
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
19 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Svetlana Dogot,
reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 18 octombrie 2022 Svetlana Dogot a înaintat acțiune în
contencios administrativ împotriva Judecătoriei Hîncești și Comisiei de
disciplină a Judecătoriei Hîncești, prin care a solicitat anularea deciziei
comisiei de disciplină a Judecătoriei Hîncești din procesul-verbal nr. 3 din 15
septembrie 2022 privind aplicarea sancțiunii sub formă de avertisment
funcționarului public Svetlana Dogot, care activează în funcția de specialist
principal, serviciul civil, comercial și de contencios administrativ la Judecătoria
Hîncești, sediul Ialoveni, anularea ordinului nr. 18 din data de 19 septembrie
2022 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment
funcționarului public Svetlana Dogot, anularea răspunsului nr. 7950/22 din 03
octombrie 2022 la cererea prealabilă din 23 septembrie 2022, repunerea în
drepturile salariale prin întoarcerea executării ordinului nr. 18 din 19
septembrie 2022 cu achitarea sporului lunar pentru vechime în muncă, sporului
lunar pentru performanță, începând cu 01 septembrie 2022, a premiului unic de
ziua profesională 19 octombrie 2022 – Ziua Juristului, încasarea prejudiciului
moral în mărime de 30 000 lei și compensarea cheltuielilor judiciare în mărime
de 4 800 lei.
În motivarea acțiunii, Svetlana Dogot a invocat că Comisia de disciplină
din cadrul Judecătoriei Hîncești, conform procesului-verbal nr. 3 din 15
septembrie 2022 a decis că acțiunile specialistului principal, serviciul civil,
comercial și contencios administrativ Svetlana Dogot constituie abatere
disciplinară conform art. 2 pct. b), art. 4 alin. (2) din Legea nr. 25 din 22
februarie 2008 privind Codul de conduită a funcționarului public, art. 57 lit. g),
lit. l) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, aplicarea în privința specialistului principal, serviciul
civil, comercial și de contencios administrativ Svetlana Dogot sancțiune sub
formă de avertisment.
Prin ordinul nr. 18 din 19 septembrie 2022 emis și semnat de
vicepreședinte interimar al Judecătoriei Hîncești s-a ordonat aplicarea
funcționarului public Svetlana Dogot sancțiune disciplinară sub formă de
„avertisment”.
Reclamanta a indicat că din motivul că nu a comis abaterea disciplinară
în care este învinuită și nu a simțit vinovată, în data de 23 septembrie 2026, prin
intermediul poștei, a depus cererea prealabilă către Judecătoria Hîncești, sediul
1
Central, prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei disciplinare din
procesul-verbal nr. 3 din 15 septembrie 2022 și anularea ordinului nr. 18 din 19
septembrie 2022 privind aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de
avertisment, ca fiind neîntemeiate/ilegale.
Prin răspunsul nr. 7950/22 din 03 octombrie 2022 vicepreședintele
interimar al Judecătoriei Hîncești a respins cererea prealabilă, fără a indica
motive concrete, fiind invocate extrase din Codul administrativ, Legea cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie
2018, Codul de conduită a funcționarului public cu titluri de exemple, motivând
că pot fi considerate fapte care formează obiectul abaterii disciplinare
specificate la art. 57 lit. g) indiferent de faptul dacă acestea sunt admise în
timpul sau în afara programului de lucru.
În opinia reclamantei, atât procesul-verbal al Comisiei de disciplină cu
privire la examinarea petiției Iuliei Postica, ordinul nr. 18 din 19 septembrie
2022, cât și răspunsul Judecătoriei Hîncești cu nr.7950/22 din 03 octombrie
2022 sunt ilegale și pasibile de anulare.
În acest sens a indicat că petiționara Iulia Postica în petiție nu a confirmat
la concret nici un caz de denigrare a judecătoarei, Diana Corlăteanu și alte
calomnii din partea reclamantei, nu a indicat concret data, ziua și anul și cu cine
a discutat. Fraza din petiție a Iuliei Postica „o bârfea, o numea cu cuvinte
necenzurate, ofensatoare, o denigra pe judecătoarea Diana Corlăteanu”, este
scrisă în linii generale, fără nici o confirmare a faptului, dacă fapta a avut loc și
descriere concretă, fără a fi indicat timpul cînd au avut loc cazurile, în care
împrejurări, cu cine din funcționarii Judecătoriei sau alte persoane a discutat și
cine poate confirma cele relatate în petiție. Ca rezultat, fără a fi constatate,
clarificate și confirmate faptele invocate de petiționara Iulia Postica, reclamanta
Svetlana Dogot a fost atrasă la răspundere disciplinară.
Svetlana Dogot a susținut că „bârfeala”, numirea cu cuvinte necenzurate,
ofensatoare și denigrarea unei persoane, constituie componență de
contravenție, care se constată doar de instanța de judecată la cererea victimei
cu audierea martorilor, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații
false cu scopul de a constata realitatea și adevărul.
Potrivit ordinului nr. 18 din 19 septembrie 2022 emis în temeiul art. 206,
alin. (1), lit. a), art. 207, alin. (1), art. 210 din Codul muncii, art. 58, lit. a) și
art. 59 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statului
funcționarului public și în conformitate cu propunerea indicată în procesul-
verbal nr. 3 al ședinței comisiei de disciplină din 15 septembrie 2022, Svetlanei
Dogot i s-a aplicat sancțiune disciplinară sub formă de avertisment pentru
comiterea abaterii disciplinare - încălcarea principiilor de conduită a
funcționarului public art. (2), pct. b), art. (4), alin. 2) din Legea nr. 25 din 22
februarie 2008 privind Codul de Conduită a funcționarului public, art. 57, lit.
g), lit. l) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și
statutului funcționarului public, art. 161, alin. (1), lit. p), alin. (2) al Legii nr.
514-XIII din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.
2
Reclamanta a indicat că, analizând cererea Iuliei Postica, ultima pur și
simplu a scris o scrisoare, fără a invoca perioadă de timp în care Svetlana Dogot
a comis cele relatate de dânsa și nu a enumerat persoanele, care pot să confirme
cele relatate, fiind obligată să facă acest lucru în confirmarea lucrurilor relatate.
Din textul ordinului nu este clar în ce constă imparțialitatea funcționarului
public, Svetlana Dogot, față de cine a avut obligațiunea să respecte principiul
de imparțialitate. De asemenea nu-i este clar prin care acțiuni ale funcționarului
public, Svetlana Dogot, au adus atingere prestigiului autorității publice,
Judecătoria Hîncești și care sunt alte fapte, care sunt considerate abateri
disciplinare în legislația din domeniul funcției publice și funcționarilor publici.
Totodată, a indicat că în art. 59, alin.(2) din Legea nr. 158 din 04 iulie
2008 cu privire la funcția publică și statutului funcționarului public, este
prevăzut termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare de cel mult 6 luni de la
data săvârșirii abaterii presupuse și respectiv se constată că atât comisia de
disciplină a Judecătoriei Hîncești, cât și administrația în persoana
vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Hîncești, aveau obligația să constate
la concret dacă a avut loc abaterea și timpul comiterii presupuse abateri.
La caz, timpul comiterii presupusei abateri, nu a fost constatat nici din
textul petiționarei Iuliana Postica, nici din textul sesizării vicepreședintelui
interimar al Judecătoriei Hîncești cu nr. 80087 din 06 septembrie 2022, nici din
textul procesului-verbal nr. 3 din 15 septembrie 2022 al ședinței Comisiei de
disciplină și nici din textul răspunsului nr. 7950/22 din 03 octombrie 2022 la
cererea prealabilă a reclamantei, eliberat și semnat de vicepreședintele
interimar al Judecătoriei Hîncești.
Reclamanta a indicat că pentru atragerea la răspundere disciplinară,
comisia disciplinară a considerat că acțiunile specialistului principal, serviciul
civil, comercial și de contencios administrativ, Svetlana Dogot, constituie
abatere disciplinară, fără a fi stabilită victima, temeiurile de fapt și perioada
comiterii presupusei abateri. Din textul și decizia comisiei de disciplină nu este
clar care circumstanțe stabilite de comisia de disciplină s-a ajuns la concluzia
că Svetlana Dogot în exercitarea funcției nu s-a călăuzit de principiul de
imparțialitate, în care perioadă de timp nu a avut comportament bazat pe
respect, exigentă, corectitudine și amabilitate în relațiile cu publicul, cu
conducătorul, cu conducătorii, colegii și subordonații și cine este acel public,
acel conducător, coleg sau subordonat de i-a oferit temei comisiei de disciplină
de a aplica funcționarului public, Svetlana Dogot, sancțiune disciplinară în
formă de avertisment.
Din textul ordinului nr. 18 din 19 septembrie 2022, nu-i este clar
temeiul, din motivul că nu este indicat în baza căror temeiuri de fapt concret
stabilite cu indicarea perioadei stabilite de fapt și temeiuri de drept,
vicepreședintele interimar al Judecătoriei Hîncești a ordonat aplicarea
funcționarului public, Svetlana Dogot, care activează în funcția de specialist
principal, serviciul civil, comercial și de contencios administrative la
3
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, sancțiune disciplinară sub formă de
avertisment.
Reclamanta a evidențiat că odată ce legiuitorul a stabilit termen pentru
aplicarea sancțiunilor disciplinare față de funcționarul public, comisia de
disciplină și autoritatea publică are obligațiunea de a stabili data comiterii
abaterii disciplinare de către funcționarul public pentru a aplica prevederile
legii față de funcționarul public pentru a respecta drepturile funcționarului
public, a nu-i cauza prejudiciu material și prejudiciu moral prin încălcarea
drepturilor legale a funcționarului public, prevăzute de Constituție, Codul
muncii, Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public și Legea nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de
conduită a funcționarului public.
Reclamanta a susținut, că din relatările făcute, se constată cu certitudine
că procesul-verbal nr. 2 din 15 septembrie 2022 al ședinței Comisiei de
disciplină Judecătoria Hîncești, ordinul nr. 18 din 19 septembrie 2022 cu privire
la aplicarea sancțiunii disciplinare funcționarului public, Svetlana Dogot, sub
formă de avertisment și răspunsul nr. 7950/22 din 03 octombrie 2022 eliberat
de vicepreședintele interimar al Judecătoriei Hîncești, sunt acte administrative
adoptate contrar legii, care necesită a fi anulate prin hotărâre de judecată din
motivul că autoritatea publică, Judecătoria Hîncești, a refuzat de a soluționa
litigiul pe cale amiabilă, respingând cererea prealabilă înregistrată la 26
septembrie 2022 cu nr. 8-627.
Svetlana Dogot a mai evidențiat și faptul că Judecătoria Hîncești a
încetat de a-i achita adaosurile lunare la plata salarială pentru performanțe în
fiecare lună, începând cu 01 septembrie 2022, ordinul fiind emis la 19
septembrie 2022. La fel, nu i-a fost acordată nici premia unică, cu ziua
profesională – Ziua juristului, de 19 octombrie 2022, nefiind inclusă în ordin.
Reclamanta a mai indicat că în rezultatul îndeplinirii atribuțiilor de
serviciu a fost învinuită în comiterea unei abateri disciplinare, care nu a fost
confirmată nici printr-un act confirmativ sau alte probe concrete, pertinente și
concludente, explicațiile ei nefiind luate în considerație, nici de comisia de
disciplină și nici de administrație, din care motive consideră că administrația
Judecătoriei Hîncești i-a știrbit imaginea ei atât în fața întregului colectiv de
muncă cât și a publicului, urmărind scopul ca judecătoarea menționată în
plângerea Iuliei Postica, să fie mulțumită de atitudinea administrației diferită
față de funcționarul public și față de demnitarul de stat.
Prin faptul că autoritatea publică, administrația Judecătoriei Hîncești i-
a aplicat sancțiune disciplinară, i-a retras toate adaosurile lunare pentru
performanțele lunare, inclusiv nu a inclus-o în ordinul de acordare a premiilor
de ziua profesională de 19 octombrie 2022 - Ziua juristului, i-a știrbit imaginea
în fața întregului colectiv de muncă, inclusiv și a judecătorilor - demnitari de
stat și a publicului, respectiv reclamanta suferit și suferă psihologic și moral,
din care motiv îi este cauzat prejudiciu moral, pe care îl apreciază la suma de
30 000 lei.
4
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul central s-a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea înaintată de către Svetlana Dogot
împotriva Judecătoriei Hîncești, Comisia de disciplină a Judecătoriei Hîncești,
cu privire la anularea actelor administrative. (f.d. 206-207, vol. I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 27
iulie 2023 de către avocatul Tamara Boubatrîn, în interesele apelantei Svetlana
Dogot. (f.d. 210-215, vol. I)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 20 februarie 2024 a respins
apelul depus de avocatul Tamara Boubatrîn în interesele apelantei Svetlana
Dogot, a menținut hotărârea din 29 iunie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul
central. (f.d.22,23-32, vol.II)
Instanța de apel, reținând prevederile art. 2, art. 26, art. 31, pct. 1), pct.
37, art. 38, art. 53-55 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea
în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008, art. 62-63, art. 57, art. 58 lit. a),
art. 59, art. 60 din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică
și funcționarul public, art. 2 din Legea nr.25 din 22 februarie 2008 privind
Codul de conduită a funcționarului public, a concluzionat că acțiunea depusă
de către Svetlana Dogot este neîntemeiată, or, probatoriul cauzei atestă, că
Comisia de disciplină a acționat cu respectarea normelor legale, funcționarului
public vizat fiindu-i oferită posibilitate să prezinte poziția sa asupra faptelor
descrise, prezentând și actele care în opinia acesteia sunt relevante speței. Din
materialele dosarului rezultă că Comisia de disciplină, analizând materialele
acumulate în cadrul anchetei de serviciu, în coroborare cu poziția
participanților procedurii disciplinare, a concluzionat că comportamentul
funcționarului public Svetlana Dogot, constituie abatere disciplinară,
propunând aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de „avertisment”,
concluzie care a fost apreciată ca întemeiată de conducătorul instituției –
Vicepreședintele interimar al Judecătoriei Hîncești, competentă potrivit legii,
cu aplicarea sancțiunilor disciplinare.
Curtea de Apel Chișinău a considerat, că o astfel de concluzie a
autorității publice pârâte, este corectă și întemeiată, întrucât actul administrativ
contestat a fost emis în baza concluziilor cercetării de serviciu, care a fost
efectuată în corespundere cu prevederile legale, cert fiind stabilită vinovăția
Svetlanei Dogot în săvârșirea abaterii disciplinare, astfel temei pentru anularea
rezultatelor anchetei de serviciu, cât și a ordinului nr. 18 din 19 septembrie
2022 a vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Orhei Hîncești, Corina Albu,
instanța de judecată nu a fost stabilit.
În circumstanțele descrise, instanța de apel a respins și pretenția
Svetlana Dogot privind anularea răspunsului la cererea prealabilă, deoarece în
5
cererea prealabilă nu au fost invocate careva circumstanțe, care ar răsturna
concluzia autorității publice pârâte din actul administrativ contestat.
Curtea de Apel Chișinău a reținut că reieșind din faptul că în urma
controlului judecătoresc asupra actului administrativ contestat, s-a stabilit
netemeinicia pretenției privind anularea acestuia, subsecvent a respins și
pretenția privind încasarea prejudiciului moral și repunerea în drepturile
salariale.
Cu referire la cererea Svetlanei Dogot privind compensarea
cheltuielilor de judecată, instanța de apel a menționat că în conformitate cu
prevederile art. 195 din Cod administrativ, art. 96 alin. (1), (1/1) din Cod de
procedură civilă, a respins această pretenție, or, de acest drept procedural pot
beneficia în exclusivitate participanții la proces care au obținut câștig de cauză,
în timp ce în speță acțiunea reclamantei a fost respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Svetlana Dogot,
reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond cu
pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii depusă de către
Svetlana Dogot.
În motivarea recursului Svetlana Dogot a reiterat circumstanțele de fapt
și de drept indicate în cererea de chemare în judecată și cererea de
apel, menționând că nu este de acord cu concluzia instanței de fond și a
instanței de apel din motiv că Judecătoria Hîncești nu a prezentat probe
pertinente și concludente în confirmarea faptului că recurenta a comis fapta de
denigrare a judecătoarei Diana Corlăteanu.
În textul hotărârii și deciziei și anume în partea descriptivă și motivare
nu este nicio descriere în confirmarea faptelor relatate de petiționara Lilia
Postica în plângere, care au servit drept temei pentru aplicarea sancțiunii
disciplinare, fiind descrise doare texte din lege pentru emiterea ordinului de
sancționare.
Totodată a indicat, că instanța de apel a constatat că actele
administrative contestate sunt întemeiate, cu această concluzie recurent nu este
de acord deoarece instanța de apel nu a constatat data comiterii abaterii
disciplinare pentru a decide legalitatea ordinului de aplicare a sancțiunii
disciplinare, pentru ca sancțiunea disciplinară să corespunde cerințelor legale.
Recurenta a susținut că controlul judecătoresc a actelor administrative
contestate este superficial, nefiind verificată sursa de obțineri a informației la
abaterea disciplinară, data comiterii presupusei abateri disciplinare, care sunt
obligatorii pentru emiterea actului administrativ legal în privința funcționarului
public pentru a nu da posibilitatea terților de a știrbi atât imaginea autorității
judecătorești, cât și a funcționarilor publici, care activează în autoritățile
judecătorești.
6
Svetlana Dogot a invocat că decizia instanței de apel este arbitrară și se
bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 245 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ statuează că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.”
Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ prevede că:
„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public 20 februarie 2024. Conform extrasului din poșta electronică
a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată avocatului
recurentei, prin intermediul poștei electronice, la 11 aprilie 2024. (f.d.33, vol.II)
Recursul motivat a fost depus de către Svetlana Dogot, reprezentată de
avocatul Tamara Boubatrîn, în data de 22 aprilie 2024. (f.d.40-48, vol.II)
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată
în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
7
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio
a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Din analiza recursului declarate de către Svetlana Dogot, reprezentată
de avocatul Tamara Boubatrîn, rezultă că recurenta a menționat dezacordul cu
soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate a recursului că decizia este
arbitrară sau se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că motivele
de casare, invocate în recursul depus de către Svetlana Dogot, reprezentată de
avocatul Tamara Boubatrîn, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
2451, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, or, nu s-a constatat că decizia
contestată este arbitrară.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că în
acest sens noțiunea de hotărâre arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a
probelor urmează a fi stabilită în coraportul dintre mai multe principii.
Pentru a elucida înțelesul textului „hotărâre arbitrară” din 2451, alin.
(1), lit. d) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție ține cont,
inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie
2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară
dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio
legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea
Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”.
De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea
Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a
fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de
fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este
aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.
Totodată, potrivit art.71, alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la
actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de
fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte
8
documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat, a
aprobat sau a emis actul normativ.
Noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota
informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci
când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între
faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori
de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De
asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință
contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului
marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a
legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea
reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii
Din textul recursului nu constată în mod univoc vreun argument care ar
justifica constatarea că hotărârile contestate ar fi emise contrar normelor
imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din
textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.
Subsidiar, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs în
baza acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor
condiții: a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b)
aprecierea să fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod
determinant pe această apreciere.
Prin urmare, nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la
admiterea recursului în temeiul 2451, alin. (1), lit. d) din Codul administrativ
adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional.
De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția din
hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de
recurs că aceste elemente sunt întrunite.
La caz, decizia Curții de Apel Chișinău nu poate fi considerată arbitrară,
întrucât a fost adoptată în baza probelor administrate în dosar și a unei
interpretări conforme a normelor juridice aplicabile, deci recurenta a invocat în
mod declarativ caracterul arbitrar al deciziei, însă nu a prezentat argumente
concrete sau probe care să susțină această afirmație.
În context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului lui Ion
Ocrain la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în
prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
9
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile declarate de
către Svetlana Dogot, reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn,
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246, alin. (2), lit. h)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de către Svetlana Dogot,
reprezentată de avocatul Tamara Boubatrîn.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10