3ra-730/23 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-730/23 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Vitalie

Ciuchitu în numele lui Veaceslav Bîscal și de către Galina Bîscal,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal împotriva Primăriei orașului

Durlești și Consiliului orașului Durlești, persoane terțe Grigore Beșelea, Maria

Merla, Leonid Tanas și Alina Tanas cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-730/23

PIGD 2-19102197-01-3ra-05072023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursurilor depuse nu se

încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 01

septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

02 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile declarate de către avocatul

Vitalie Ciuchitu în numele lui Veaceslav Bîscal și de către Galina Bîscal,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Durlești și Consiliului

orașului Durlești, persoane terțe Grigore Beșelea, Maria Merla, Leonid Tanas și

Alina Tanas cu privire la anularea actului administrativ.

2012, Consiliul orașului Durlești a decis formarea bunului imobil cu suprafața de

0,07 ha în or. Durlești, str. xxxxx din terenul cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața de 0,1451 ha, amplasat în or. Durlești, str. xxxxx. De asemenea, prin

decizia nr. 1/2 din 18 iulie 1995 s-a transmis terenul cu suprafața de 700 m2, din

str. xxxxx, or. Durlești, în folosință cetățeanului Veaceslav Bîscal.

Durlești a emis decizia nr. 4.8.2, privind transmiterea în proprietate a lotului de

pământ cu suprafața de 700 m2, pentru construcția casei de locuit individuale lui

Leonid Tanas, care a servit ca bază pentru emiterea titlului de autentificare a

dreptului de deținător de teren în favoarea aceluiași cetățean. Deși, nu s-a ținut

cont de faptul că în acea perioadă de timp, terenul care era vizat în titlul respectiv

făcea parte dintr-un teren care aparținea cu drept de proprietate comună în cote

părți autorității publice locale al or. Durlești, căreia îi aparține 58,68% și

reclamantului - Veaceslav Bîscal, căruia îi revenea cota parte în mărime de

41,32%.

conform cărora fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote părți

ideale din bunul comun. Din dispozițiile date rezultă că dreptul lui Veaceslav

Bîscal de proprietate se extinde și asupra părții care este vizată în decizia

contestată. Prin urmare, prin decizia contestată a fost prejudiciat dreptul de

proprietate a lui Veaceslav Bîscal, care a fost desființat abia peste 3 ani prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2015, care printre altele a

dispus încetarea proprietății comune a Primăriei orașului Durlești, Galina Bîscal

și Veaceslav Bîscal în privința terenului situat în or. Durlești, str. xxxxx, cu

numărul cadastral xxxxx cu stabilirea unei linii de hotar partajând astfel în natură

proprietatea comună. Doar după emiterea deciziei menționate, autoritatea publică

locală era justificată să emită o decizie similară celei ce se solicită a fi anulată.

1

contestate, care în fond reprezintă un act de dispoziție, emiterea ei a avut loc cu

încălcarea normelor imperative de drept. Anume se referă la prevederile art. 315

alin. (1) și art. 351 din Codul civil. Ceea ce înseamnă că partea pârâtă, a încălcat

prevederile acestui articol prin faptul că și-a atribuit dreptul de proprietate

nejustificat, prejudiciind prin aceasta dreptul reclamanților.

privire la anularea deciziei 4.8.2, la care de fapt nu au primit nici un răspuns, motiv

pentru care în conformitate cu art. 16 alin. (l) din Legea contenciosului

administrativ, sunt în drept să înainteze cererea dată instanței de judecată.

ei se confirmă prin constatările Curții Supreme de Justiție în hotărârea nr. 3ra-

81/15 din 11 februarie 2015.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Veaceslav Bîscal și Galina

Bîscal. S-a încasat în mod solidar de la Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal în

beneficiul lui Leonid Tanas suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată

legate de acordarea asistenței juridice, iar în rest pretenția privind compensarea

cheltuitelor de judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Bîscal și Galina Bîscal.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal, s-a menținut

hotărârea din 20 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Primăria comunei Durlești a fost emisă decizia cu nr.1/2, prin care s-a recunoscut

dreptul de proprietate privată asupra casei de locuit cu suprafața totală – 139, 2

m2 din str. xxxxx, pe numele lui Veaceslav Bîscal, totodată a fost transmis în

folosință permanentă lotul de pământ în mărime de 700 m2 precum și s-a întărit

în folosință provizoriu 700 m2.

temporară, care durează, sau este destinată să dureze un timp limitat, după care

urmează să fie înlocuit.

dreptul de folosință provizorie asupra cotei-părți de 58,68 % din terenul din str.

xxxxx, or. Durlești, drept acordat prin decizia cu nr.1/2 din 13 iulie 1995, pe un

timp limitat, iar dreptul de proprietate a aparținut în exclusivitate Administrației

Publice Locale.

2

decizia Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2015, a încetării proprietății

comune pe cote-părți a Primăriei orașului Durlești, Galina Bîscal și Veaceslav

Bîscal în privința terenului situat în or. Durlești, str. xxxxx, cu numărul cadastral

xxxxx, a fost confirmată folosința temporară a bunului imobil litigios de către

Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal și deținerea cu drept de proprietate a acestuia

de către Administrația Publică Locală, or, acest fapt este constatat cert de către o

instanța de judecată care nu mai poate fi discutat.

de Apel Chișinău a stabilit cu certitudine că, la emiterea deciziei nr. 4.8.2 din 29

martie 2012, autoritatea publică pârâtă a exercitat dreptul discreționar în

conformitate cu prevederile legale, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea

acesteia nu au fost constatate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Ciuchitu în numele lui Veaceslav Bîscal și Galina Bîscal, prin care au solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanție de apel și a hotărârii instanței de

fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare

în judecată.

Bîscal au indicat că deciziile instanțelor ierarhic inferioare sunt neîntemeiate,

emise cu încălcarea legii.

ținut cont de prevederile art. 346 din Codul civil, conform cărora fiecare

coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote părți ideale din bunul comun.

Reieșind din aceasta, se constată că dreptul de proprietate a lui Veaceslav Bîscal

și Galinei Bîscal se extinde și asupra părții care este vizată în decizia contestată.

Însă, instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin circumstanțele litigiului supus

judecății, or, într-adevăr reclamanților/apelanților le revine o cotă parte în mărime

de 41, 32 % din bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx. Această proprietate

comună nu a fost supusă partajului în natură, respectiv reclamanților/apelanților

le-a fost garantată o cotă parte ideală din bun, iar acest drept a fost încălcat prin

emiterea actului administrativ și deciziile contestate a instanțelor de judecată.

vătămat, au decis respingerea acțiunii, încălcare ce reprezintă temei de declarare

a recursului și casare a deciziei contestate. Deci, instanța de apel în mod eronat nu

a restabilit recurenții/apelanții în drepturile lor de proprietate, deși a constatat

lezarea acestui drept, nu a anulat actul administrativ, astfel încălcând dreptul

garantat la restabilirea persoanei în drepturile în care a fost lezată.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

3

unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023. ”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

septembrie 2023) prevede următoarele:

„ Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.

Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

septembrie 2023)

„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel”.

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate

fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o

persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245

alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244

alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată public la 12 aprilie 2023. Conform extrasului din poșta electronică a

Curții de Apel Chișinău, dispozitivul deciziei a fost notificat avocatului Vitalie

Ciuchitu în data de 18 aprilie 2023, iar Galinei Bîscal, prin intermediul oficiului

poștal, în data de 26 mai 2023. ( f.d. 94,96 vol.III)

4

nemotivat în data de 14 mai 2023, iar motivarea recursului a prezentat-o în data

de 30 iunie 2023. Galina Bîscal a depus recurs la 30 iunie 2023.

Justiție reține că calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de către avocatul

Vitalie Ciuchitu în numele lui Veaceslav Bîscal în interiorul termenului legal.

Bîscal, completul de judecată menționează, că odată ce recurenta a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel în data de 30 iunie 2023, iar termenul de

procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru depunerea recursului pentru

Galina Bîscal, a început să curgă din ziua imediat următoare notificării

dispozitivului deciziei și anume 27 mai 2023, deci data limită de depunere a

recursului fiind ziua de 26 iunie 2023, ora 24.00.

recursului pentru Galina Bîscal care s-a stabilit a fi 26 iunie 2023 a fost omis odată

ce a depus recursul la 30 iunie 2023.

consideră că de la momentul notificării dispozitivului deciziei Curții de Apel

Chișinău și anume 26 mai 2023, recurenta a dispus de timp suficient și rezonabil

pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune recurs în interiorul

termenului instituit la art. 245, alin. (1) din Codul administrativ. Or, fiind

interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, trebuiau să întreprindă toate

măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în

termen a recursului, în caz contrar intervenind aplicarea instantanee, cu titlu de

sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil.

de către Galina Bîscal ca fiind inadmisibil este compatibilă cu respectarea

prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor

juridice. Or, certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de

condiție indispensabilă a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților,

cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui

voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în

vederea exonerării recurentei de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii

greșite de către acesta a efectelor legale.

depunând recursul nemotivat în data de 17 mai 2023 a indicat în calitate de

recurent și pe Galina Bîscal, nu poate fi considerat că aceasta a respectat termenul

de declarare a recursului, or, avocatul Vitalie Ciuchitu nu are împuterniciri de

reprezentare a Galinei Bîscal.

Ciuchitu în numele lui Veaceslav Bîscal instanța de recurs subliniază că recursul

5

în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate

de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

(în vigoare la data depunerii recursului), rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în fond.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus.

Ciuchitu în numele lui Veaceslav Bîscal, în circumstanțele expuse, se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel,

în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

6

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând

de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

declara inadmisibile recursurile depuse de către avocatul Vitalie Ciuchitu în

numele lui Veaceslav Bîscal și de către Galina Bîscal.

Codul administrativ în vigoare la data depunerii recursurilor,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de către avocatul Vitalie Ciuchitu în

numele lui Veaceslav Bîscal și de către Galina Bîscal.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7