3ra-70/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La 22 aprilie 2021, Vitalie Cazacu, reprezentat de avocatul Lilia Berladean a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești și Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d.4-5).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că, la 15 februarie 2021 a întrerupt serviciul în cadrul Inspectoratului de Poliție Florești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în temeiul ordinului Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr.51 EF din 08 februarie 2021, fiindu-i eliberat certificatul nr. 34/38-2289 din 04 martie 2021, care confirmă vechimea în muncă de 27 ani, 10 luni, 28 zile.

Ținând cont de aceste circumstanțe, a depus în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești cerere de stabilire a pensiei.

La 11 martie 2021 a fost emisă decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești nr. 27/2021/1816, prin care s-a refuzat în stabilirea pensiei în baza Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, deoarece solicitantul nu a acumulat cel puțin 25 ani vechime în serviciu.

Nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești, a expediat cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești (Oficiul Teritorial Florești) nr. 27/2021/1816 din 11 martie 2021.

Prin răspunsul nr. C-653/21din 30 martie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale, i-a refuzat cele solicitate, deoarece perioada 11 mai 2016 - 15 februarie 2021, inclusă cu înlesniri 2 luni vechime în muncă pentru о lună, contravine pct. 8 lit.d) din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimiii 1 în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar”, întrucât perioada de activitate în izolatoarele de detenție provizorie nu cad sub incidența legii enunțate.

În opinia reclamantului, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești și Casa Națională de Asigurări Sociale au acționat ilegal și au emis soluții contrar prevederilor legale.

Or, începând cu 20 iulie 1999 și până la 15 februarie 2021 a activat neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, iar în perioada 11 mai 2016 - 15 februarie 2021, a activat în subdiviziunile de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie).

De altfel, reclamantul a subliniat că, potrivit certificatului nr. 34/38/2289 din 04 martie 2021, eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești, perioada de activitate 11 mai 2016-15 februarie 2021, cu înlesniri 2 zile pentru 1 zi de serviciu (1:2), confirmă vechimea în muncă de 09 (nouă) ani, 06 (șase) luni, 08 (opt) zile. Iar, pârâta a interpretat eronat, în defavoarea sa, normele de drept din pct.8 lit. d) al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimiii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar” și din Avizul consultativ al Plenul Curții Supreme de Justiție cu privire la modul de aplicare a pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, unde este menționat că, „norma de drept statuează că la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni în munca pentru о lună de serviciu, în instituțiile penitenciarelor de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie).

Astfel, prin prisma normelor sus invocate se înțelege că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub incidența reglementărilor prevăzute la p.8 al Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimiii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar”. 2

Prin urmare, în cazul său, dispozițiile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimiii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar”, și ale Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, urmau să fie aplicate, respectate și executate întocmai la momentul stabilirii pensiei.

Însă, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești și Casa Națională de Asigurări Sociale, eronat au conchis că nu este temei de ai fi stabilită pensia, deoarece nu confirmă stagiu total de 25 ani. Această concluzie a autorității publice este contrară normelor legale și certificatului nr. 34/38/2289 din 04 martie 2021, eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești, care absolut corect a introdus în vechimea totală de serviciu coeficientul (1:2), ce constituie 09 (nouă) ani, 06 (șase) luni, 08 (opt) zile. Aceasta deoarece, prin ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 ,,Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, s-a acordat înlesniri două luni vechime în muncă pentru о lună de serviciu, militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și din cadrul Ministerului Afacerilor Interne), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Astfel, rezultă că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești și Casa Națională de Asigurări Sociale, nu au controlat autenticitatea actului ce confirmă vechimea în muncă, dar au refuzat în stabilirea pensiei, punând la îndoială legalitatea modului în care angajatorul a calculat stagiul său de muncă, împrejurare care depășește noțiunea de control al autenticității. Altfel spus, Casa Națională de Asigurări Sociale, în temeiul normei enunțate, poate verifica actele eliberate de angajator doar cu privire la elementele de fapt, nu și cele de drept.

Având în vedere cele relatate, Vitalie Cazacu, reprezentat de avocatul Lilia Berladean a solicitat anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale (Oficiul Teritorial Florești) nr. 27/2021/1816 din 11 martie 2021, 3 obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recunoască perioada de activitate 11 mai 2016-15 februarie 2021 cu înlesniri 2 zile pentru 1 zi de serviciu(l:2), ce constituie 09(nouă) ani, 06(șase) luni, 08(opt) zile, efectuată de el în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie) și să-i stabilească pensia pentru vechime în muncă în temeiul Legii nr.1544/1993 din momentul depunerii cererii la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești în temeiul acumulării vechimii în muncă a 27(douăzeci și șapte) ani, 10(zece) luni, 28(douăzeci și opt) zile, și încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru asistența juridică acordată întru soluționarea cauzei.

Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis acțiunea depusă de Vitalie Cazacu. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești nr.27/2021/1816 din 11 martie 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de soluționare a cererii prealabile nr.C-653/21 din 13 aprilie 2021. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, oficiul teritorial competent să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Vitalie Cazacu la data de 05 martie 2021, prin care să-i stabilească lui Vitalie Cazacu pensia pentru vechime în serviciu, ținând cont de vechimea în muncă de 27 (douăzeci și șapte) ani 10 (zece ) luni și 28 (douăzeci și opt) zile (f.d.37, 40-45).

La 20 iunie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel, iar la 20 decembrie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Vitalie Cazacu (f.d.39; 53-55).

Prin decizia din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel înaintată de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.71-81).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că potrivit extrasului din Ordinul nr.51ef din 08 februarie 2021, a fost încetat raportul de serviciu cu reclamantul Vitalie Cazacu conform art. 38 alin. (1), lit. c) al Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, cu excepțiile stabilite de prezenta lege.

Iar, din certificatul nr. 34/38-2289 din 04 martie 2021, eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești, rezultă că potrivit dosarului personal al agentului-șef Vitalie Cazacu, subofițer superior al Serviciului Detenție și 4 Escortă al Inspectoratului de Poliție Florești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, vechimea calendaristică cu avantaje în serviciu, la data de 15 februarie 2021, constituie 27 ani 10 luni 28 zile.

Subsecvent, invocând dispozițiile Codului administrativ, art.31 alin.(2) și (3), art.40 al Legi nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, art. 13 lit. a), art. 48 din Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, pct. 7 lit. a), b), pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 „cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”, Curtea de Apel Chișinău a notat că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Totodată, a evidențiat că prevederile menționate, instituie, în mod imperativ, respectarea cumulativă a două condiții, pentru calcularea vechimii în munca, cu acordarea înlesnirilor reglementate de pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, și anume: solicitantul să-și execute serviciul într-o instituție subdiviziunea căreia este în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Astfel, reieșind din normele legale menționate în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei concluziei instanței de fond că Vitalie Cazacu întrunește condițiile menționate, iar subdiviziunile în care a activat și se discută în prezenta cauză, cad sub incidența prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 „cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”.

Respectiv, pretențiile înaintate de Vitalie Cazacu sunt întemeiate, iar instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a fi admisă acțiunea și a constatat ca ilegal refuzul autorității publice, obligând Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil în privința 5 reclamantului, prin care să-i stabilească pensia pentru vechime în serviciu, ținând cont de vechimea în muncă de 27 (douăzeci și șapte) ani 10 (zece ) luni și 28 (douăzeci și opt) zile. Or, acesta întrunește condițiile art.13 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, adică vechimea necesară în muncă ce permite dreptul la pensie.

De altfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces, motiv din care a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

La 09 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs, iar la 08 februarie 2024 cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de Vitalie Cazacu.

În susținerea cererii de recurs, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept indicate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar invocând dezacordul cu decizia din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, care în opinia sa este neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Subsecvent, recurenta a opinat că aprecierea probelor date de instanțele de fond și de apel au fost defectuoase și arbitrare, fapt ce vine în contradicție cu prevederile legislației procedurale civile, cât și cu dreptul la un proces echitabil.

La 12 august 2024, la adresa de e-mail a reprezentantului lui Vitalie Cazacu, avocatului Lilia Berladean, a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 08 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 245 din Codul administrativ, stipulează că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin.(1) lit.a)-f), alin.(2) și (3) din Codul administrativ, reglementează că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit.h) din Codul administrativ, prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în cererea de recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Instanța de recurs menționează că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. 8

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 9

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 10