2ra-111/23 — declararea nulitățiii actelor juridice

2ra-111/23 — declararea nulitățiii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Nicolae Struța,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Struța, succesorul Eudochiei Struța, împotriva lui Marin Lupu cu

privire la declararea nulității actelor juridice și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-111/23

NR. PIGD 2-20140699-01-2rac-22022023)

Recursul declarat până la 1 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art. 432 alin.(2) lit.c) din Codul de procedură civilă, în

redacția în vigoare la declararea recursului, în dezacord cu actele judecătorești contestate,

nu constituie temei de casare a acestora.

Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. D. Brașoveanu,

Curtea de Apel Bălți, jud. St. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi,

18 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Nicolae Struța,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Marin Lupu, solicitând declararea nulă a contractului

de înstrăinare, autentificat notarial sub nr. 5641 din 01 noiembrie 2017 a

terenului cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 1,7419 ha și a

contractului de înstrăinare autentificat notarial sub nr. 5642 din 01 noiembrie

2017 a terenului cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 1,7418 ha,

amplasate în extravilanul sat. Cureșnița r-nul Soroca, cu restituirea în

proprietatea sa și încasarea cheltuielilor de judecată.

i-a rămas cu titlu de moștenire 1/2 cotă-parte din averea comună în

devălmășie constituită din construcțiile înregistrate cu numerele cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX, sectorul aferent cu suprafața de 0,1905 ha,

amplasate în intravilanul sat. Cureșnița, r-nul Soroca și terenul cu număr

cadastral XXXXX, cu suprafața de 1,7419 ha, în extravilanul aceluiași sat,

care nu le-a acceptat imediat după decesul soțului.

i-a propus să o ajute cu perfectarea documentelor de acceptare a succesiunii

rămase după soț. Pentru aceasta, au mers la notar și a semnat un document,

în opinia sa, era un act prin care l-a împuternicit pe Marin Lupu să acționeze

din numele său la întocmirea actelor de acceptare a succesiuni. Ulterior, a

observat că pârâtul a început a se comporta obraznic cu ea, îi administra

gospodăria, ca și cum i-ar aparținea. A deschis atelier de reparația

automobilelor în ogradă, fără a fi întrebată.

transmis terenurile în proprietate lui Marin Lupu cu condiția întreținerii pe

viață, ceea ce nu corespunde realității. Contractele de întreținere pe viață nu

au fost încheiate cu consimțământul său și nici nu a semnat și nu a

împuternicit pârâtul să le semneze în numele ei. Mai mult, pârâtul nici nu a

ajutat-o, dimpotrivă i-a însușit producția agricolă, plata pentru arenda

ternurilor de la liderul din sat. La fel, a precizat că prin hotărârea Primăriei

locale este declarată persoană solitară și este îngrijită de lucrătorul social.

Astfel, pârâtul prin viclenie i-a însușit terenurile.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

1

Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Eudochia Struța împotriva lui Marin Lupu privind anularea contractelor

de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață încheiate prin dol.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL.

Onica, a declarat apel împotriva hotărârii din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

procesul civil până la determinarea moștenitorului sau desemnarea persoanei

împuternicite să acționeze în numele masei succesorale (executor

testamentar care are împuterniciri de administrare, custode sau

administratorul masei succesorale desemnat de notar) a apelantei Eudochia

Struța, în legătură cu decesul acesteia la 18 martie 2019.

procesul și s-a înlocuit Eudochia Struța cu succesorul în drepturi Nicolae

Struța

de apel depusă de Eudochia Struța și s-a casat integral hotărârea din 16

ianuarie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Eudochia Struța împotriva lui Marin Lupu cu privire la declararea nulă a

actelor juridice. S-a încasat de la Nicolae Struța (succesorul reclamantei) în

beneficiul lui Marin Lupu cheltuielile de judecată pentru serviciile de

asistență juridică în sumă de 3 000 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Struța, a declarat apel împotriva hotărârii din 14 decembrie 2021 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Nicolae Struța și s-a menținut hotărârea din 14 decembrie

2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

2

juridice între părțile litigante au apărut până la data intrării în vigoare a

modificărilor Codului Civil din 1 martie 2019, pretențiile înaintate de

Nicolae Struța, succesorul Eudochiei Struța, corect au fost determinate de

către instanța de fond, că sunt guvernate de Codul Civil în redacția de până

la 1 martie 2019.

16 iunie 2017 Eudochia Struța a eliberat procura nr. 3014 pe numele lui

Marin Lupu prin care îl împuternicește să-i reprezinte interesele în organele

competente, în vederea perfectării duplicatului la certificatul de moștenitor

nr. 3329 din 28 noiembrie 2001 și înregistrării la OCT. La fel, l-a

împuternicit să o reprezinte în toate organele competente, inclusiv la OCT,

notar, în vederea oformării certificatului de moștenitor a averii rămase după

decesul lui Isai Struța, decedat la 29 septembrie 2000; de a depune cerere

pentru aprecierea cotei-părți din proprietate în devălmășie a bunului imobil

număr cadastral XXXXX, situat în sat. Cureșnița com. Holoșnița r-nul

Soroca. Din conținutul procurii nr. 3014 din 16 iunie 2017, Eudochia Struța

de asemenea l-a împuternicit pe Marin Lupu să înstrăineze cu condiția

întreținerii pe viață casa de locuit cu terenul aferent casei număr cadastral

XXXXX și terenurile agrare cu numere cadastrale XXXXX, XXXXX,

situate în com. Holoșnița, r-nul Soroca. În acest scop fiind împuternicit să

îndeplinească toate acțiunile și formalitățile legate de aceste însărcinări, și

anume să completeze orice anchetă și să facă orice declarație; să facă ceea

ce ar putea face ea pentru realizarea acestei procuri, împuternicirile

reprezentantului nefiind limitate la prevederile exprese ale procurii,

extinzând-se asupra tot ce putea fi dedus din cuprinsul și esența acesteia, cu

excepția prevăzută de lege, la fel fiind împuternicit să semneze în numele

său și pentru ea orice va fi necesar în limitele procurii date, semnătura lui

fiindu-i opozabilă. Totodată, oferindu-i dreptul de a încheia acte juridice în

numele reprezentantului cu sine însăși, în nume propriu și în calitate de

reprezentant al unui terț în condițiile stabilite de el, cu dreptul de a acționa

în contrapartidă, conform art. 251 din Codul civil (Vol.I, f.d. 153).

prin intermediul reprezentantului prin procură Marin Lupu, a întocmit un

contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr. 5641,

prin care a transmis pârâtului Marin Lupu în schimbul întreținerii sale până

la deces, terenul agricol cu număr cadastral XXXXX cu suprafața de 1.7418

ha, situat în extravilanul com. Holoșnița, r-nul Soroca, contract autentificat

la biroul notarial Radu Boldescu (Vol.I, f.d.50-51).

reprezentantului prin procură Marin Lupu, a întocmit un alt contract de

înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr. 5642 prin care i-a

transmis pârâtului Marin Lupu terenul agricol cu număr cadastral XXXXX

3

cu suprafața de 1,7419 ha, situat în extravilanul com. Holoșnița r-nul Soroca,

contract autentificat la biroul notarial Radu Boldescu (Vol.I, f.d. 52-53).

menționate, beneficiarul întreținerii- Eudochia Struța s-a obligat să transmită

bunurile imobile cu numere cadastrale XXXXX și XXXXX în schimbul

întreținerii pe viață. La rândul său, Marin Lupu, în calitatea sa de dobânditor,

s-a obligat: să o asigure cu hrană de trei ori pe zi, în limitele necesare

existenței vitale și decente; să o asigurare cu îmbrăcămintea necesară

conform sezonului, să asigure o cu îngrijire; asistență medicală și

medicamente necesare, dacă aceasta va fi dictate de starea sănătății; să

acorde bunul imobil pentru trai pe viață; să achite plățile aferente ritualului

înmormântării; să nu înstrăineze sub nici o formă bunurile imobile

nominalizate până la decesul acesteia.

întreținere nr. 5642 și 5641 din 01 noiembrie 2017 își înregistrează, după

sine, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu numere cadastrale

XXXXX și XXXXX, faptul dat rezultă din extrasul din Registrul Bunurilor

Imobile (Vol.I, f.d. 3-4).

în ziua decesului îi va aparține, unde nu s-ar afla și din ce n-ar fi alcătuită,

lui Nicolae Struța (Vol.I, f.d. 124). Ulterior, la 12 septembrie 2019 Nicolae

Struța a primit certificatul de moștenitor al averii succesorale rămase după

decesul Eudochiei Struța (Vol.I, f.d.134).

de până la 1 martie 2019, instanța de apel a menționat că la încheierea unei

astfel de convenții, scopul părților contractante este reciproc și constă în

dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun în schimbul întreținerii

pe viață. Or, în aceste aspecte se reflectă și destinația acestui contract. Având

în vedere că actul juridic de întreținere pe viață este un contract cu titlu

oneros, obiectul contractului constă din două părți componente, în principiu

echivalente, și anume transmiterea în proprietate a unui bun imobil în

schimbul întreținerii beneficiarului de către dobânditor cu locuință, hrană,

îngrijire, ajutor necesar etc., iar toate acestea în cumul reprezintă costul

întreținerii pe viață.

prin convenție, survin consecințele prevăzute de art. 844 alin. (1) din Codul

civil, și anume rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția

întreținerii pe viață, care expres stabilește că beneficiarul întreținerii este în

drept să ceară rezoluțiunea contractului în cazul nerespectării obligațiilor

contractuale de către dobînditor. Reieșind din faptul că asemenea contracte

produc efecte juridice pe toată durata vieții beneficiarului întreținerii,

respectiv și obligația de întreținere are un caracter succesiv și nu unul unitar.

4

instanța de judecată, reclamanta Eudochia Struța a solicitat nulitatea

contractelor de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr. 5641

și nr. 5642 din 01 noiembrie 2017, pe motivul că la momentul încheierii

contractelor a fost dusă în eroare de către Marin Lupu, deoarece a avut

intenția să semneze acte prin care să acorde acestuia dreptul de a întocmi

actele din numele său pentru acceptarea succesiunii rămase de la soțul său

decedat și nicidecum nu a avut intenția transmiterii terenurilor pârâtului

Marin Lupu. În acest sens, reclamanta Eudochia Struța a invocat prevederile

art. 228 alin. (1) din Codul civil (în redacția de până la 1 martie 2019).

Redând conținutul normei date, instanța de apel a relevat că, din sensul

acestei norme de drept rezultă că pentru constituirea dolului sunt necesare

două elemente constitutive: elementul subiectiv, care constă în intenția de a

induce în eroare o persoană pentru a o determina să încheie un act juridic și

elementul obiectiv, care constă în utilizarea diferitor mijloace viclene pentru

realizarea intenției în eroare.

chemare în judecată și susținut mai apoi de succesorul acesteia în drepturi

Nicolae Struța în cadrul ședințelor de judecată, precum că la încheierea

contractelor nr. 5641 și 5642 din 1 noiembrie 2017 a fost determinată de un

comportamentul dolosiv și viclean al pârâtului Marin Lupu, ar fi unul lipsit

de consistență, deoarece prin dol de reticență se înțelege situația atunci când

una din părți trece sub tăcere intenționat anumite împrejurări care prezintă

interese esențial, determinant pentru cealaltă parte și pe care autorul dolului,

dacă era loial și de bună-credință, trebuie să le comunice. Deci, odată ce

partea apelantă Nicolea Struța în ședința instanței de apel a invocat

comportamentul dolosiv și viclean al pârâtului Marin Lupu la încheierea

contractelor de înstrăinare, acesta urma să prezinte probe pertinente și

concludente, în conformitate cu prevederile art. 118 din Codul de procedură

civilă. Tot la acest capitol, instanța de apel a considerat oportun de a remarca

și faptul că, martorii Raisa Sucmanov, Tatiana Struța, Elena Revenco

Revenco și notarul Radu Boldescu, audiați în ședința instanței de fond și la

care face trimitere apelantul în cererea sa de apel, nu confirmă

comportamentul dolosiv și viclean al pârâtului Marin Lupu la încheierea

contractelor de înstrăinare. Or, din declarațiile acestor martori nu rezultă că

pârâtul Marin Lupu a indus-o în eroare pe Eudochia Struța, impunând-o să

încheie un contract de înstrăinare a bunului în schimbul unui alt contract.

al apelantului Nicolae Struța precum că, odată ce procura nr. 3014 din 16

iunie 2017 prin care Eudochia Struța îl împuternicește pe Marin Lupu să

acționeze în interesele sale și care a servit drept temei de perfectare a

contractelor de înstrăinare a bunurilor cu condiția nr. 5641 și nr. 5642 din 1

noiembrie 2017 a fost anulată la 25 iulie 2018 de același notar, prin urmare

această procură nu putea servi ca temei de întocmire a contractelor de

5

înstrăinare. La acest capitol, instanța de apel a remarcat că într-adevăr

procura nr. 3014 din 16 iunie 2017 (Vol.I, f.d.153) prin care Eudochia Struța

îl împuternicește pe Marin Lupu să acționeze în interesele sale, a fost anulată

de notarul Radu Boldescu în temeiul cererii nr. 3021 din 25 iulie 2018. Prin

urmare, la data întocmirii contractelor de înstrăinare a bunului cu condiția

întreținerii pe viață nr. 5641 și nr. 5642 din 1 noiembrie 2017 procura nr.

3014 din 16 iunie 2017 era valabilă. În asemenea condiții, o procură anulată

ulterior nu poate servi ca temei de anulare a unui act juridic.

Nicolae Struța precum că la momentul perfectării procurii, Eudochia Struța

nu deținea dreptul de proprietate asupra cotei - părți din terenul cu număr

cadastral XXXXX a fostului soț Isai Struța, deoarece primise certificatul de

moștenitor legal doar la 25 august 2017, adică după cinci luni după

întocmirea procurii respective. La acest aspect, instanța de apel a menționat

că din conținutul procurii nr. 3014 din 16 iunie 2017 rezultă cu certitudine

că, Eudochia Struța îl împuternicește pe Marin Lupu de a perfecta duplicatul

la certificatul de moștenitor nr. 3329 din 28 noiembrie 2001 și înregistrarea

acestuia la OCT. Prin urmare, perfectarea duplicatului certificatului de

moștenitor nu poate fi egalat cu faptul nedeținerii dreptului de proprietate a

Eudochiei Struța ca moștenitor asupra terenului cu număr cadastral XXXXX

a fostului soț Isai Struța. Mai mult, din conținutul extrasului din Registrul

bunurilor imobile rezultă cu certitudine că, Eudochia Struța și-a înregistrat

dreptul său de proprietate asupra bunului imobil cu număr cadastral XXXXX

la 28 noiembrie 2001 în baza certificatului de moștenitor nr. 3329 din 28

noiembrie 2001, iar la 25 august 2017 aceasta primește duplicatul

certificatului de moștenitor nr. 4305. În asemenea condiții sunt lipsite de

consistență declarațiile apelantului Nicolae Struța privind lipsa deținerii

dreptului de proprietate a Eudochiei Struța asupra bunului imobil cu număr

cadastral XXXXX ce aparținea fostului soț Isai Struța.

instanța de apel a considerat că Marin Lupu este îndreptățit la recuperarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei, fapt corect reținut și încasat

de instanța de fond.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

și suplimentar la 10 ianuarie 2023 și 31 ianuarie 2023, Nicolae Struța a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel

Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

a cererii de chemare în judecată, încasarea cheltuielilor de judecată. În

recursul depus suplimentar, a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.

6

circumstanțele de fapt redate în cererea de chemare în judecată, a indicat că

în ședința de judecată Eudochia Struța a insistat să fie audiată și a confirmat

cele reflectate în acțiunea înaintată. Completând cu faptul că pârâtul a fost

primit să locuiască cu familia ca chiriaș fără plată, în casa sa, însă și-a bătut

joc de ea.

Sucmanov, sora reclamantei, care a confirmat că pârâtul fiind preot a fost

primit cu traiul la reclamantă, ea fiind credincioasă. Deseori mergea la sora

sa care se jeluia că preotul este brutal cu ea. O minte deseori, i-a luat pentru

arenda pentru terenuri. Sora sa niciodată nu a donat terenurile pârâtului, iar

despre aceasta, sora a aflat de la primăria satului. Martorul Tatiana Struța

Tatiana a declarat că i-a propus să-i dea o cotă. Ea s-a refuzat după o

convorbire cu părintele Marin Lupu. Martorul Elena Revenco a afirmat că a

fost vecină cu Eudochia Struța, care i-a comunicat că preotul i-a luat tot ce a

agonisit o viață întreagă, averea și banii. Niciodată nu a avut grijă de ea. Fiind

persoană solitară, era îngrijită de asistentul social din sat.

anul 2017 la el s-a adresat Eudochia Struța cu solicitarea perfectării procurii

pe numele lui Marin Lupu pe care chpurile l-a împuternicit perfectarea

acceptării moștenirii pe numele ei, înregistrarea la OCT Soroca și înstrăinării

cu condiția întreținerii pe viață. În anul 2018, Eudochia Struța a depus cerere

de anulare a procurii pe numele lui Marin Lupu, deoarece nu a solicitat

donarea bunurilor materiale. La momentul anulării procurii respective,

notarul a luat deja în calcul faptul era necărturară și a invitat conform legii 3

martori. În opinia recurentului, se confirmă faptul că notarul a încălcat

condițiile întocmirii procurii. De asemenea, a considerat că procura

întocmită sub nr. 3014 din 16 iunie 2017 este nevalabilă și din considerentul

că la momentul întocmirii ei, Eudochia Struța nu deținea dreptul de

proprietate ca moștenitor asupra terenului cu număr cadastral XXXXX, a

fostului soț, deoarece primit certificatul de moștenitor legal la 25 august

2017, peste 5 luni după întocmirea procurii. În opinia recurentului, concluzia

instanței precum, că comportamentul dolosiv al intimatului nu a fost

demonstrat, este o eroare, deoarece, intimatul deși conform procurii a fost

„împuternicit”, să transmită ca donație și casa, ultimul nu a inclus în

contractul de donație doar pentru că Eudochia Struța să nu afle despre

intențiile lui de însușire ilegală a proprietății, ceea ce și demonstrează dolul.

Pârâtul nu a adus nici un contraargument în favoarea sa. În declarațiile sale

a persistat ură și dușmănie față de Eudochia Struța, care l-a depistat în

acaparare terenurilor prin înșelăciune. Martorii prezentați de pârât în instanță

nu au confirmat că Marin Lupu a avut grijă și a întreținut reclamanta.

Concluzia instanței precum că intimatul a locuit în gospodăria reclamantei

nu a fost confirmat prin probe. Din contra, intimatul a declarat în instanță că

a locuit în această gospodărie doar 4 ani, după care a trecut cu traiul în sat.

7

Rublenița, r-nul Soroca. Astfel, recurentul a insistat la declararea nulă a

contractelor prin prisma prevederilor art. 228 alin.(1), art. 219 din Codul

civil.

argumentat că pentru constituirea dolului sunt necesare doua elemente

constitutive: elementul subiectiv, care constă în intenția de a induce în eroare

o persoană pentru a o determina să încheie un act juridic și elementul

obiectiv, care constă în utilizarea diferitor mijloace viclene pentru realizarea

intenției în eroare. Astfel, a precizat că reclamanta a explicat destul de

minuțios că a fost indusă în eroare prin comportamentul dolosiv și viclean al

pârâtului cu aportul notarului.

martorilor, or, aceștia au menționat că Eudochia Struța nu intenționa să

înstrăineze terenurile. Totodată, instanța de apel a trecut cu tăcerea faptul că

Eudochia Struța era agramată și nu cunoștea conținutul procurii în privința

înstrăinării cotelor și casei pe numele pârâtului, care are o importanță

decisivă pentru o concluzie obiectivă.

afirmat că hotărârea și decizia au fost adoptate cu încălcarea normelor de

drept material și procedural, în context redând prevederile art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă, însă a accentuat art. 432 alin.(2) lit.c)

și alineatul 4.

normelor materiale a conchis că consimțământul părților a fost unul valabil

fiind cunoscut cu mult timp înainte de încheierea actelor juridice. Astfel, cu

trimitere la prevederile art. 199 din Codul civil (redacția în vigoare până la

modificările din 2019), a menționat că pentru a fi valabil consimțămîntul

trebuie să provină de la o persoană cu discernământ, adică având facultatea

de a pătrunde, de a judeca și a aprecia lucrurile la justa valoare. Subiectul de

drept civil trebuie să conștientizeze acțiunile sale, să-și dea seama de

urmările lor și să le dorească în cunoștință de cauză. Consimțământul trebuie

exprimat cu intenția de a produce efecte juridice. Această condiție reiese din

însăși esența actului juridic civil care este o manifestare de voință, îndreptată

spre nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.

Consimțământul nu trebuie să fie viciat. Pentru formarea valabilă a oricărui

act juridic consimțământul trebuie să fie liber și dat în cunoștință de cauză.

În opinia recurentului, instanța de apel a eludat de a repara eroare comisa de

instanța de fond, întru stabilirea consimțământului exprimat cu intenția de a

produce efecte juridice și valabitatea actelor juridice afectate prin dol. Or, în

pofida rolului diriguitor, instanța de apel urma să audieze notarul Radu

Boldescu, pentru a înlătura orice dubiu la stabilirea corectă a circumstanțelor.

Declarațiile notarului contravin în totalitatea cu declarațiile martorilor Raisa

8

Sucmanov, Valentina Buzîlan și Elena Revenco, care au rămăs fără o

apreciere bazată pe cercetarea multiaspectuală și completă.

declarat că o concluzie a instanței de apel precum o procură anulată ulterior

nu poate servi ca temei de anulare a unui act juridic, este doar parțial

întemeiată pentru o multitudine de litigii de ordin civil, însă complet pripită

pentru speța dată. Așadar, instanța de apel dacă ar cerceta și ar aprecia mult

aspectual și complet declarațiile martorilor Raisa Sucmanov, Valentina

Buzîlan, Elena Revenco, Ludmila Lozan, care au comunicat sub jurământ

informații importante pentru soluționare litigiului, cu certitudine ajungea la

o altă concluzia referitor la motivul anulării procurii de către Eudochia

Struța.

consimțământul Eudochiei Struța a fost unul viciat, actele juridice fiind

afectate de dol, intimatul folosindu- se de încrederea acordată și apartenența

sale cultului religios, în baza procurii nr. 3014 din 16 iunie 2017 a încheiat

singur cu el contractele de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe

viață. Instanțele judecătorești urmau să audieze persoana desemnată de

Direcția Asistență Socială și Protecție Familiei Soroca, care nu a fost audiată

nici în instanța de fond, nici în instanța de apel. Or, la materialele cauzei este

anexată confirmare nr.750 din 10 iunie 2020 privind persona desemnată cu

prestarea serviciilor de asistență socială. Mai mult, martorul Elena Revenco

a indicat că Eudochia Struța beneficia de serviciile asistenței sociale.

instanțele ierarhic inferioare, în special, de a da o apreciere mult aspectuală

și completă a probelor prezentate de părți pentru emiterea unei hotărâri

motivate, au fost încălcate norme de drept. În context, a menționat art. 20 din

Constituția Republicii Moldova. La fel, a indicat că motivarea hotărârilor

este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost analizate cu atenție, și oferă

posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o

face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea,

în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și

fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei. De asemenea, jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului statuează că, întinderea motivării depinde de

diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și

de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile

diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite

state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van

den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze

că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost

prezentate (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Hei le împotriva Finlandei din data de 19 februarie 1997, paragraful 60). La

9

capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO în

repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde

funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost

auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar, de asemenea, o obligație corespunzătoare a

instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente

au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că este motivată în mod

corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor

de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

apreciere convingătoare a menținerii hotărârii instanței de fond, fără a

respecta standardul prevăzut de art.130 din Codul de procedură civilă, și

anume a eludat cercetarea mult aspectuală, completă, nepărtinitoare,

nemijlocită în ansamblul și interconexiunea lor, a declarațiilor martorilor

menționați.

Justiție a expediat în adresa intimatului copiile recursurilor, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și

avizele de recepție, anexat la materialele dosarului (Vol.II, f.d.81, 96, 87-

88).

la cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 1 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

10

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată

neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să

participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces

căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei

au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e)

în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 6

octombrie 2022. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

către participanții la proces la 13 decembrie 2022, inclusiv avocaților prin

intermediul poștei electronice (Vol.II, f.d.47-48). Recurentul a recepționat

copia deciziei motivate la 19 decembrie 2022, conform avizului de recepție

(Vol.II, f.d.50). Astfel, recursul este declarat în termen.

11

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat.

situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul

exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

argument al recurentului în ceea ce vizează declarațiile martorilor indicați.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

12

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Nicolae Struța nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare

este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Nicolae Struța împotriva deciziei

din 6 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

13