3r-88/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La 02 noiembrie 2021, Croitor Iaroslav a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului de Informații și Securitate, solicitând anularea ordinului nr.***** din 30 septembrie 2021, prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de eliberare din serviciul special prin contract în condițiile art.36 alin.(1) lit.n) din Legea nr.170/2007 - „Săvârșirea faptei ce discreditează titlul de ofițer de informații” și trecut în rezerva Forțelor Armate; restabilirea în funcție de ofițer de informații al Serviciului de Informații și Securitate; încasa plăților salariale pentru perioada absenței forțate de la muncă.

Prin hotărârea din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Croitor Iaroslav.

La 30 iulie 2024, Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, a depus în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ, cerere de apel (nemotivată), solicitând casarea hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Totodată, reprezentantul apelantului a menționat că apelul motivat va fi depus după ce va recepționa hotărârea integrală (motivată) a primei instanțe, pe care o consideră neîntemeiată.

Prin încheierea din 23 ianuarie 2023 a Curții de Apel Centru, în temeiul art.235 din Codul administrativ, s-a stabilit apelantului Croitor Iaroslav termen de 7 zile calendaristice, de la data notificării prezentei încheieri, pentru înlăturarea neajunsurilor și anume, să prezinte în Secția Monitorizare și Relații Publice din cadrul Curții de Apel Centru, dovada de plată, în original, a taxei de timbru în mărime de 200 de lei. S-a explicat apelantului că în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, apelul va fi declarat inadmisibil.

La 07 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie a depus apelul motivat și dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.136-141). 1

Prin încheierea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie împotriva hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din cauza că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Cod administrativ.

La 17 martie 2025, Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie a depus recurs împotriva încheierii din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare, la etapa punerii pe rol a apelului, în același complet de judecată.

În susținerea recursului reprezentantul recurentului Croitor Iaroslav, avocatul Bajurean Ghenadie a indica că soluția instanței de apel este eronată, deoarece avocatul Bogatu Dragoș a fost contractat de Croitor Iaroslav pentru întocmirea și depunerea cererii de chemare în judecată pe cazul dat în luna septembrie 2021, neparticipând la nicio ședință de judecată, contractul de asistență juridică încheiat cu acesta, a fost reziliat.

Pentru reprezentarea în instanțele de judecată dânsul a fost contractat de către Croitor Iaroslav, și respectiv a contestat cu apel hotărârea primei instanțe. Copia hotărârii integrale (motivată) a primei instanțe a fost comunicată numai avocatului Dragoș Bogatu, cu care recurentul a întrerupt relațiile contractuale de asistență juridică cu aproximativ trei ani în urmă.

Reprezentantul recurentului consideră că instanța de apel eronat a calculat termenul de depunere a apelului motivat, începând cu 22 noiembrie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării hotărârii integrale (motivate) a primei instanțe avocatului Dragoș Bogatu, expirat la 23 decembrie 2024, întrucât persoana dată nu este participant la proces.

Afară de aceasta, Croitor Iaroslav este angajat în câmpul muncii la o companie peste hotarele țării, nefiindu-i comunicată hotărârea motivată a primei instanțe. Despre emiterea hotărârii, reprezentantul recurentului a aflat abia la 04 februarie 2025 când a recepționat la poșta electronică încheierea din 23 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru și imediat la 07 februarie 2025 a prezentat motivarea apelului.

În viziunea avocatului Bajurean Ghenadie apelul motivat a fost depus în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ. 2

Suplimentar, la 27 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, avocatul Bajurean Ghenadie, în interesele lui Croitor Iaroslav a depus cerere- supliment la cerere de recurs, invocând că în perioada 22 decembrie 2024 – 07 ianuarie 2025, a fost plecat peste hotarele Republicii Moldova, iar în perioada 14 ianuarie 2025 – 31 ianuarie 2025, s-a aflat în concediul medical, fiind supus unei intervenții chirurgicale, anexând la cerere copia pașaportului său, copiile tichetelor de avion tur-retur și copiile certificatelor medicale (f.d.165-170).

La 31 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Serviciul de Informații și Securitate al RM a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, invocând că termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă din momentul când reprezentantul apelantului, avocatul Bogatu Dragoș a recepționat hotărârea motivată din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, și anume la 21 noiembrie 2021. Faptul că motivarea apelului nu a fost depusă în interiorul termenului legal este omisiunea recurentului/apelant. Mai mult ca atât, la materialele dosarului nu este anexat înscris că avocatul Bogatu Dragoș nu mai reprezintă interesele lui Croitor Iaroslav în prezenta cauză, în special din care ar rezulta că contractul de asistență juridică a fost reziliat. Or, obligația să informeze instanța despre schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prin prisma art.107 alin.(2) CPC, este a recurentului/apelant/reclamant, care a fost ignorată de către ultimul. Cu atât mai mult, la lucrările dosarului nu se atestă probe că contractul de asistență juridică încheiat între Croitor Iaroslav și avocatul Bogatu Dragoș a fost reziliat. Subsecvent, prima instanță a expediat copia hotărârii integrale, cu aviz de recepție, inclusiv la adresa de domiciliul al lui Croitor Iaroslav, indicată personal de către acesta în acțiune și apelul inițial, care, însă, nu a ridicat (nu a solicitat) corespondența destinată lui de la oficiul poștal, fiind returnată instanței de judecată ca „trimitere nereclamată”. La dosar nu se atestă dovezi că recurentul/apelant și-ar fi schimbat domiciliul, precum și nici ultimul nu a comunicat instanței prin prisma art.107 alin.(1) CPC, despre faptul dat. La fel, nu se atestă dovezi că Croitor Iaroslav activează peste hotare sau că ar fi anunțat instanța de judecată despre faptul dat, și nici date de schimbare a adresei de corespondență sau pentru comunicarea actelor de procedură, nu au fost prezentate.

De asemenea, recurentul/apelant și reprezentanții săi împuterniciți nu au solicitat, prin prisma art.237 și art.65 alin.(1)–(3) și (5) din Codul administrativ, repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului.

Intimatul consideră că recurentul/apelant Croitor Iaroslav și reprezentanții săi împuterniciți nu au dat dovadă de maximă diligență, cu 3 exercitarea a drepturilor procesuale cu bună-credință, de a se interesa în intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite termenul legal de depunere a apelului motivat.

Prin urmare, recursul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, ca fiind unul neîntemeiat, din care motive urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel contestate. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 241 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Articolul 242 din Codul administrativ statuează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Articolul 243 alin.(2) din Codul administrativ indică că: „(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Articolul 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ stipulează că: (1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Articolul 231 alin.(1) din Codul administrativ relevă că: „(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.”

Articolul 232 alin.(1) și (2) din Codul administrativ prevede că: „(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Articolul 236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ reglementează că: „(2) Apelul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”

Articolul 195 din Codul administrativ statuează că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Articolul 110 din Codul de procedură civilă remarcă că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de 4 activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Articolul 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”

Articolul 113 din Codul de procedură civilă menționează că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Articolul 237 alin.(1) și (2) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. (2) Încheierea instanței de apel prin care este respinsă cererea de repunere în termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi contestată cu recurs. Încheierea instanței de apel prin care s-a făcut repunerea în termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi contestată doar odată cu fondul.”

Articolul 65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ indică că: „(1) Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. (2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”

Articolul 33 din Codul administrativ statuează că: „Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.”

Articolul 223 din Codul administrativ indică că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”

Articolul 96 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: (1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Articolul 97 alin.(3) din Codul administrativ statuează că: „(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Articolul 109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ indică că: „(1) Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. (2) Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”

Articolul 1101 alin.(1), (5) din Codul administrativ prevede că: 5 „(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. (5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”

Articolul art.47 alin.(2), (3), (4), (6) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere prevede că: (2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și utilizarea acestuia de către destinatar. (3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d) intră într-un sistem informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (4) În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv. (6) Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.”

Articolul 48 alin.(1) și (2) din Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere relevă că: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.” 6

Articolul 114 din Codul administrativ statuează că: „Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.”

Articolul 102 alin.(6) din Codul de procedură civilă statuează că: „(6) Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.”

Articolul 107 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă indică că: „(1) Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo. (2) Partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prezentând instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv adresa electronică a acestuia.”

Articolul 45 alin.(1) din Codul administrativ menționează că: „(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin reprezentanții lor.”

Articolul 47 alin.(1) și (3) din Codul administrativ prevede că: „(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. (3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Articolul 24 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.” MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Centru a emis încheierea contestată la 13 februarie 2025.

Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a fost expediată la 03 martie 2025, la adresa electronică a recurentului Croitor Iaroslav și a reprezentantului acestuia, avocatul Bajurean Ghenadie, fapt ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.146).

Astfel, recursul declarat la 17 martie 2025 de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, a fost depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.242 din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care în temeiul 7 art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, din considerentul că apelantul a depus motivarea apelului după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.

Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din actele cauzei rezult că la 01 iulie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a pronunțat hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Croitor Iaroslav.

Distinct, Completul de judecată ține să menționeze că potrivit lucrărilor dosarului, recurentul/apelant/reclamant Croitor Iaroslav în prezenta cauză de contencios administrativ este reprezentat de doi avocați, și anume: Bogatu Dragoș, în baza mandatului seria MA nr.0476539 din 01 noiembrie 2021 (f.d.2) și Bajurean Ghenadie în baza mandatului seria MA nr.1890397 din 04 mai 2023 (f.d.66).

Se reține că la dosar nu se atestă cereri/demersuri în sensul prevăzut de art.107 alin.(2) CPC, din care ar rezulta că reclamantul Croitor Iaroslav a informat în special prima instanță – Judecătoria Chișinău, sediul Centru, despre renunțarea la serviciile avocatului Bogatu Dragoș și că acesta nu-i va mai reprezenta în continuare drepturile și interesele sale legitime în litigiul respectiv.

Din cele enunțate rezultă că avocatul Bogatu Dragoș, în calitate de reprezentant al lui Croitor Iaroslav, este participant al procesului dat de judecată.

La 30 iulie 2024, Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, a depus în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(1) din Codul administrativ, cerere de apel (nemotivată), solicitând casarea hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Totodată, reprezentantul apelantului a menționat că apelul motivat va fi depus după ce va recepționa hotărârea integrală (motivată) a primei instanțe, pe care o consideră neîntemeiată (f.d.108). 8

La 04 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a expediat copia hotărârii integrale din 01 iulie 2024, la adresa de domiciliu a reclamantului Croitor Iaroslav (indicată de către acesta în cererea de chemare în judecată, și care se conține și în apelul inițial: *****), precum și la sediul cabinetului avocatului Bogatu Dragoș (*****) indicat în acțiune (f.d.124).

Potrivit avizului poștal de recepție a corespondenței seria DS *****AS, la 21 noiembrie 2024, avocatul Bogatu Dragoș a recepționat copia hotărârii motivate din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.126).

Pe când, corespondența (copia hotărârii motivate) destinată recurentului/reclamant Croitor Iaroslav, a fost returnată Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 02 decembrie 2024, cu mențiunea „nereclamată”, adică nesolicitată de destinatar (f.d.127-128).

Din informația deținută pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la compartimentul „Track&Trace”: https://posta.md/ro/track-trace/mailing/DS*****AS, rezultă că în perioada 15.11.2024 – 02.12.2024, furnizorul de servicii poștale CPC ***** a încercat să livreze destinatarului Croitor Iaroslav corespondența destinată acestuia, care, însă, nu era disponibil, clientul fiind informat (avizat).

Se remarcă că la materialele cauzei nu se atestă dovezi că apelantul-reclamanta Croitor Iaroslav și-ar fi schimbat domiciliul și că a anunțat instanța de judecată noua adresă.

Prin urmare, în lipsa unei astfel de comunicări, corespondența trimisă la ultima adresă a reclamantului/apelant Croitor Iaroslav, cunoscută instanței, se consideră recepționată, chiar dacă destinatarul nu mai locuiește acolo.

Cele menționate supra atestă faptul că prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc participanților la proces, inclusiv reclamantului Croitor Iaroslav și a reprezentantului acestuia, avocatul Bogatu Dragoș, iar termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să curgă din 22 noiembrie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării reprezentantului apelantului Croitor Iaroslav, avocatul Bogatu Dragoș, a hotărârii integrale (motivate) a primei instanțe, care a expirat în ziua lucrătoare - 23 decembrie 2024 (luni) inclusiv.

Ține de precizat că la 18 decembrie 2024, Curtea de Apel Centru suplimentar a expediat copia hotărârii motivate din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la adresa electronică a avocatului Bajurean Ghenadie (indicată în cererea de apel inițială) (f.d.131).

Prin încheierea din 23 ianuarie 2023, Curtea de Apel Centru, în temeiul art.235 din Codul administrativ, a stabilit apelantului Croitor Iaroslav termen de 7 zile calendaristice, de la data notificării prezentei încheieri, pentru 9 înlăturarea neajunsurilor și anume, să prezinte în Secția Monitorizare și Relații Publice din cadrul Curții de Apel Centru, dovada de plată, în original, a taxei de timbru în mărime de 200 de lei. S-a explicat apelantului că în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, apelul va fi declarat inadmisibil (f.d.133-134). Încheierea respectivă a fost notificată avocatului Bajurean Ghenadie la 04 februarie 2025, la adresa electronică a acestuia (f.d.135).

La 07 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, avocatul Bajurean Ghenadie în interesele recurentului/apelant Croitor Iaroslav a prezentat instanței de apel apelul motivat și dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.136-141).

Completul de judecată remarcă că la depunerea apelului motivat Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie nu a solicitat prin prisma art.237 în coroborare cu art.65 din Codul administrativ, repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului.

Drept consecință, prin încheierea din 13 februarie 2025, Curtea de Apel Centru, în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie împotriva hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din cauza că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) lit.e) din Cod administrativ.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel emisă în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ de declarare ca inadmisibilă a cererii de apel depusă de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, întrucât apelantul nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat instanței de apel în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, cererea de apel motivată, care să conțină temeiurile de fapt și de drept, pe care se întemeiază apelul după cum prevede legislația în vigoare.

Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată reprezentantului împuternicit al apelantului Croitor Iaroslav, avocatului Bogatu Dragoș încă la data de 21 noiembrie 2024, însă până la expirarea termenului-limită (23 decembrie 2024 (luni) inclusiv), apelantul nu a prezentat Curții de Apel Centru apelul motivat, fapt ce a generat drept consecință declararea acestuia ca inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

Rezumând cele menționate, reiese că Croitor Iaroslav, acționând în instanța de contencios administrativ, prin intermediul reprezentanților împuterniciți, avocații Dragoș Bogatu și Bajurean Ghenadie, începând cu 22 noiembrie 2024 – până la 23 decembrie 2024 inclusiv, au dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a depune motivarea apelului în interiorul 10 termenului legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, cu toate acestea, însă, apelantul Croitor Iaroslav, prin intermediul reprezentantului, său avocatul Bajurean Ghenadie, a depus motivarea apelului abia la 07 februarie 2025, după expirarea termenului de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate (23.12.2024), fără a solicita repunerea în acest termen.

La acest capitol sunt relevante prevederile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care cert statuează că participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să-și exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de apel prevăzut la caz la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, astfel că, nerespectarea acestuia atrage drept consecință decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Contrar celor enunțate recurentul/apelant Croitor Iaroslav, prin reprezentanții săi împuterniciți (avocații Dragoș Bogatu și Bajurean Ghenadie), fiind interesați de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, (având în vedere că încă la data de 30 iulie 2024 a fost depus un apel nemotivat), pentru intentarea procedurii de apel, nu au depus maximă diligența ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună-credință, în vederea depunerii apelului motivat în interiorul termenului legal, cu solicitarea, după caz, repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului.

Nu pot fi reținute argumentele reprezentantului recurentului Croitor Iaroslav, avocatul Bajurean Ghenadie, care în esență sunt declarative și vin în contradicție cu suportul probator din dosar, precum că avocatul Bogatu Dragoș a fost contractat de Croitor Iaroslav pentru întocmirea și depunerea cererii de chemare în judecată pe cazul dat în luna septembrie 2021, neparticipând la nicio ședință de judecată, contractul de asistență juridică încheiat cu acesta, a fost reziliat și că pentru reprezentarea în instanțele de judecată dânsul a fost contractat de către Croitor Iaroslav, care a contestat hotărârea primei instanțe cu apel, precum și că hotărârea integrală (motivată) a primei instanțe a fost comunicată numai avocatului Dragoș Bogatu cu care recurentul a întrerupt relațiile contractuale de asistență juridică cu aproximativ trei ani în urmă, în contextul în care la dosar nu se atestă nicio cerere din care ar rezulta că reclamantul Croitor Iaroslav a informat prima instanță – Judecătoria Chișinău, sediul Centru despre renunțarea la serviciile avocatului Bogatu Dragoș și că acesta nu-i va mai reprezenta în continuare drepturile și interesele sale în prezenta cauză de contencios administrativ.

În aceleași împrejurări este neîntemeiat și argumentul reprezentantului recurentului precum că instanța de apel eronat a calculat termenul de depunere a apelului motivat, începând cu 22 noiembrie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării hotărârii integrale (motivate) a primei instanțe avocatului Dragoș Bogatu, expirat la 23 decembrie 2024, întrucât 11 persoana dată nu este participant la proces. Or, recurentul/apelant Croitor Iaroslav nu și-a exercitat dreptul procesul prevăzut la art.107 CPC de a informa instanța judecătorească despre renunțarea la serviciile avocatului Dragoș Bogatu, considerat în continuare ca participant la proces.

Prin urmare, culpa reprezentantului împuternicit de a efectua actul de procedură în interiorul termenului legal, se atribuie participantului reprezentat.

Nu poate fi reținută nici alegația reprezentantului recurentului, avocatul Bajurean Ghenadie precum că Croitor Iaroslav este angajat în câmpul muncii la o companie peste hotarele țării, nefiindu-i comunicată hotărârea motivată a primei instanțe, și că despre emiterea hotărârii, reprezentantul recurentului a aflat abia la 04 februarie 2025, când a recepționat la poșta electronică încheierea din 23 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru și imediat la 07 februarie 2025 a prezentat motivarea apelului. Or, la dosar lipsesc probe ce ar demonstra veridicitatea acestor declarații.

Cu atât mai mult, corespondența trimisă la ultima adresă a reclamantului/apelant Croitor Iaroslav, cunoscută instanței de judecată, care a fost returnată cu mențiunea „nereclamată”, se consideră recepționată, chiar dacă destinatarul nu mai locuiește acolo.

La acest aspect, Completul de judecată subliniază că potrivit pct.2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, prin noțiunea de „trimitere nereclamată” se înțelege – trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

La caz, nu se atestă vicierea notificării actelor de procedură, în special a copiei hotărârii motivate recurentului/apelant Croitor Iaroslav, în situația în care acesta personal nu a solicitat de la oficiul poștal CPC *****, în perioada 15.11.2024 - 02.12.2024, corespondența destinată lui despre care a fost avizat (informat) preventiv.

Distinct, Completul de judecată remarcă că apelul motivat este tardiv chiar și dacă calcularea termenului de depunere al acestuia ar fi fost calculat începând cu 19 decembrie 2024, care a expirat la 17 ianuarie 2025, or, apelul motivat a fost depus abia la 07 februarie 2025.

Este nejustificat și argumentul avocatului Bajurean Ghenadie, indicat în cererea suplimentară din 28 mai 2025, precum că în perioada 22 decembrie 2024 – 07 ianuarie 2025 a fost plecat peste hotarele Republicii Moldova, iar în perioada 14 ianuarie 2025 – 31 ianuarie 2025 s-a aflat în concediul medical, fiind supus unei intervenții chirurgicale, anexând la cerere copia pașaportului său, copiile tichetelor de avion tur-retur și copiile certificatelor medicale, în situația în care contrar prevederilor art.237 și art.65 din Codul administrativ nu a solicitat instanței de apel repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului, cu anexarea probelor incontestabile, care justifică omiterea acestui termen. 12

Alte argumente invocate de recurent și reprezentantul acestuia sunt irelevante în măsura în care nu justifică în niciun fel neîndeplinirea actului de procedură în interiorul termenului prevăzut de lege, în condițiile în care participanților la proces le revine obligația pozitivă de a se interesa de soarta procesului, care au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea acestuia, întru protejarea drepturile sale de acces la instanță.

Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, nu au prezentat probe incontestabile ce ar indica aflarea lor într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul termenului legal prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Cele menționate, denotă ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată precizează că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ, 13 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie. Menține încheierea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Croitor Iaroslav împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada absenței forțate de la muncă. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni 14