3r-88/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- motivarea apelului a fost depusa dupa expirarea termenului prevazut la art.232 alin.2 din Codul administrativ, fara a solicita repunerea in termen; culpa reprezentantului imputernicit se atribuie participantului reprezentat.
3r-88/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Croitor Iaroslav, reprezentat
de avocatul Bajurean Ghenadie,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
Croitor Iaroslav împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu privire la
anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru
perioada absenței forțate de la muncă,
împotriva încheierii din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin
care s-a declarat inadmisibil apelul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de
avocatul Bajurean Ghenadie împotriva hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
(Dosarul nr.3r-88/25
NR. PIGD 2-21161702-01-3r-27032025)
Soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului inadmisibil în temeiul art.236
alin.(2) lit.e) din Codul administrativ este legală și întemeiată. Motivarea apelului a fost
depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2). Nu a fost solicitată
repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului. Participanții la procedura de
contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile cu bună-credință, fără a face abuz
de ele. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Centru (jud: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul depus de Croitor Iaroslav,
reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 02 noiembrie 2021, Croitor Iaroslav a depus cerere de chemare
în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Serviciului de
Informații și Securitate, solicitând anularea ordinului nr.***** din 30
septembrie 2021, prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de
eliberare din serviciul special prin contract în condițiile art.36 alin.(1) lit.n) din
Legea nr.170/2007 - „Săvârșirea faptei ce discreditează titlul de ofițer de
informații” și trecut în rezerva Forțelor Armate; restabilirea în funcție de ofițer
de informații al Serviciului de Informații și Securitate; încasa plăților salariale
pentru perioada absenței forțate de la muncă.
Prin hotărârea din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Croitor Iaroslav.
La 30 iulie 2024, Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul
Bajurean Ghenadie, a depus în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(1)
din Codul administrativ, cerere de apel (nemotivată), solicitând casarea
hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea
unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Totodată, reprezentantul apelantului a
menționat că apelul motivat va fi depus după ce va recepționa hotărârea
integrală (motivată) a primei instanțe, pe care o consideră neîntemeiată.
Prin încheierea din 23 ianuarie 2023 a Curții de Apel Centru, în
temeiul art.235 din Codul administrativ, s-a stabilit apelantului Croitor Iaroslav
termen de 7 zile calendaristice, de la data notificării prezentei încheieri, pentru
înlăturarea neajunsurilor și anume, să prezinte în Secția Monitorizare și Relații
Publice din cadrul Curții de Apel Centru, dovada de plată, în original, a taxei
de timbru în mărime de 200 de lei. S-a explicat apelantului că în caz de
neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, apelul va fi declarat
inadmisibil.
La 07 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Croitor
Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie a depus apelul motivat și
dovada de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.136-141).
1
Prin încheierea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, în
temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibil
apelul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie
împotriva hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din
cauza că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut
la art.232 alin.(2) din Cod administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
La 17 martie 2025, Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul
Bajurean Ghenadie a depus recurs împotriva încheierii din 13 februarie 2025
a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii
contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare, la etapa punerii pe rol a
apelului, în același complet de judecată.
În susținerea recursului reprezentantul recurentului Croitor
Iaroslav, avocatul Bajurean Ghenadie a indica că soluția instanței de apel este
eronată, deoarece avocatul Bogatu Dragoș a fost contractat de Croitor Iaroslav
pentru întocmirea și depunerea cererii de chemare în judecată pe cazul dat în
luna septembrie 2021, neparticipând la nicio ședință de judecată, contractul
de asistență juridică încheiat cu acesta, a fost reziliat.
Pentru reprezentarea în instanțele de judecată dânsul a fost
contractat de către Croitor Iaroslav, și respectiv a contestat cu apel hotărârea
primei instanțe. Copia hotărârii integrale (motivată) a primei instanțe a fost
comunicată numai avocatului Dragoș Bogatu, cu care recurentul a întrerupt
relațiile contractuale de asistență juridică cu aproximativ trei ani în urmă.
Reprezentantul recurentului consideră că instanța de apel eronat
a calculat termenul de depunere a apelului motivat, începând cu 22 noiembrie
2024, ziua imediat următoare de la data notificării hotărârii integrale
(motivate) a primei instanțe avocatului Dragoș Bogatu, expirat la 23
decembrie 2024, întrucât persoana dată nu este participant la proces.
Afară de aceasta, Croitor Iaroslav este angajat în câmpul muncii
la o companie peste hotarele țării, nefiindu-i comunicată hotărârea motivată a
primei instanțe. Despre emiterea hotărârii, reprezentantul recurentului a aflat
abia la 04 februarie 2025 când a recepționat la poșta electronică încheierea
din 23 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru și imediat la 07 februarie 2025 a
prezentat motivarea apelului.
În viziunea avocatului Bajurean Ghenadie apelul motivat a fost
depus în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul
administrativ.
2
Suplimentar, la 27 mai 2025, prin intermediul poștei electronice,
avocatul Bajurean Ghenadie, în interesele lui Croitor Iaroslav a depus cerere-
supliment la cerere de recurs, invocând că în perioada 22 decembrie 2024 –
07 ianuarie 2025, a fost plecat peste hotarele Republicii Moldova, iar în
perioada 14 ianuarie 2025 – 31 ianuarie 2025, s-a aflat în concediul medical,
fiind supus unei intervenții chirurgicale, anexând la cerere copia pașaportului
său, copiile tichetelor de avion tur-retur și copiile certificatelor medicale
(f.d.165-170).
La 31 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Serviciul
de Informații și Securitate al RM a depus referință, solicitând respingerea
recursului depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean
Ghenadie, invocând că termenul de depunere a apelului motivat a început să
curgă din momentul când reprezentantul apelantului, avocatul Bogatu Dragoș
a recepționat hotărârea motivată din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, și anume la 21 noiembrie 2021. Faptul că motivarea apelului
nu a fost depusă în interiorul termenului legal este omisiunea
recurentului/apelant. Mai mult ca atât, la materialele dosarului nu este anexat
înscris că avocatul Bogatu Dragoș nu mai reprezintă interesele lui Croitor
Iaroslav în prezenta cauză, în special din care ar rezulta că contractul de
asistență juridică a fost reziliat. Or, obligația să informeze instanța despre
schimbarea sau renunțarea la serviciile avocatului, prin prisma art.107 alin.(2)
CPC, este a recurentului/apelant/reclamant, care a fost ignorată de către
ultimul. Cu atât mai mult, la lucrările dosarului nu se atestă probe că contractul
de asistență juridică încheiat între Croitor Iaroslav și avocatul Bogatu Dragoș
a fost reziliat. Subsecvent, prima instanță a expediat copia hotărârii integrale,
cu aviz de recepție, inclusiv la adresa de domiciliul al lui Croitor Iaroslav,
indicată personal de către acesta în acțiune și apelul inițial, care, însă, nu a
ridicat (nu a solicitat) corespondența destinată lui de la oficiul poștal, fiind
returnată instanței de judecată ca „trimitere nereclamată”. La dosar nu se
atestă dovezi că recurentul/apelant și-ar fi schimbat domiciliul, precum și nici
ultimul nu a comunicat instanței prin prisma art.107 alin.(1) CPC, despre
faptul dat. La fel, nu se atestă dovezi că Croitor Iaroslav activează peste hotare
sau că ar fi anunțat instanța de judecată despre faptul dat, și nici date de
schimbare a adresei de corespondență sau pentru comunicarea actelor de
procedură, nu au fost prezentate.
De asemenea, recurentul/apelant și reprezentanții săi
împuterniciți nu au solicitat, prin prisma art.237 și art.65 alin.(1)–(3) și (5) din
Codul administrativ, repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului.
Intimatul consideră că recurentul/apelant Croitor Iaroslav și
reprezentanții săi împuterniciți nu au dat dovadă de maximă diligență, cu
3
exercitarea a drepturilor procesuale cu bună-credință, de a se interesa în
intervale rezonabile de timp de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite
termenul legal de depunere a apelului motivat.
Prin urmare, recursul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de
avocatul Bajurean Ghenadie, ca fiind unul neîntemeiat, din care motive
urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel contestate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 241 alin.(1) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs,
separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Articolul 242 din Codul administrativ statuează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Articolul 243 alin.(2) din Codul administrativ indică că:
„(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești
fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita
participanții la proces.”
Articolul 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ stipulează că:
(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: b) respinge recursul.”
Articolul 231 alin.(1) din Codul administrativ relevă că:
„(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate
cu apel.”
Articolul 232 alin.(1) și (2) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen
de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Articolul 236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ
reglementează că:
„(2) Apelul se declară inadmisibil în special când: e) motivarea apelului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”
Articolul 195 din Codul administrativ statuează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Articolul 110 din Codul de procedură civilă remarcă că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
4
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Articolul 111 alin.(1) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”
Articolul 113 din Codul de procedură civilă menționează că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Articolul 237 alin.(1) și (2) din Codul administrativ
reglementează că:
„(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în
termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.
(2) Încheierea instanței de apel prin care este respinsă cererea de repunere în termenul
de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate fi contestată cu recurs.
Încheierea instanței de apel prin care s-a făcut repunerea în termenul de apel sau în
termenul de prezentare a motivării apelului poate fi contestată doar odată cu fondul.”
Articolul 65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ indică că:
„(1) Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
(2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se
întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.”
Articolul 33 din Codul administrativ statuează că:
„Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în
cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă
electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență,
rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.”
Articolul 223 din Codul administrativ indică că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea
ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”
Articolul 96 alin.(1) din Codul administrativ prevede că:
(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere
al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Articolul 97 alin.(3) din Codul administrativ statuează că:
„(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;
b) notificare prin poștă cu act de notificare;
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.”
Articolul 109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ indică că:
„(1) Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de
recepție.
(2) Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”
Articolul 1101 alin.(1), (5) din Codul administrativ prevede că:
5
„(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează
a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
(5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor
mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este
echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea
recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc
electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”
Articolul art.47 alin.(2), (3), (4), (6) din Legea nr.124 din 19 mai
2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere prevede că:
(2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și utilizarea
acestuia de către destinatar.
(3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră expediat
dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către un
intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele
semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional utilizat
de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod corespunzător
sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar; c) este redat într-o
formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar; d)
intră într-un sistem informațional ce nu este controlat de către semnatar sau de către
creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a
documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al
creatorului sigiliului electronic.
(4) În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit
altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a)
intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele
electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă accesibilă
pentru utilizare în sistemul respectiv.
(6) Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a
recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.”
Articolul 48 alin.(1) și (2) din Legea nr.124/2022 privind
identificarea electronică și serviciile de încredere relevă că:
„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră
momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către
semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația
electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului
sau al creatorului sigiliului electronic.
(2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului
electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se
consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În
cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional
respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în
sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un
asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic
din sistemul informațional prin care a fost transmis.”
6
Articolul 114 din Codul administrativ statuează că:
„Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi
probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare,
atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana
care urma să fie notificată.”
Articolul 102 alin.(6) din Codul de procedură civilă statuează că:
„(6) Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt
participant la proces.”
Articolul 107 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă indică
că:
„(1) Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau
reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de
comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se
consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.
(2) Partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data
ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la
serviciile avocatului, prezentând instanței datele de contact ale noului avocat, inclusiv
adresa electronică a acestuia.”
Articolul 45 alin.(1) din Codul administrativ menționează că:
„(1) Persoanele fizice participă la procedura administrativă personal sau prin
reprezentanții lor.”
Articolul 47 alin.(1) și (3) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie
participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat
acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind
întreprinse de participant.
(3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”
Articolul 24 alin.(1) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-
credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Centru
a emis încheierea contestată la 13 februarie 2025.
Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel a
fost expediată la 03 martie 2025, la adresa electronică a recurentului Croitor
Iaroslav și a reprezentantului acestuia, avocatul Bajurean Ghenadie, fapt ce
rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.146).
Astfel, recursul declarat la 17 martie 2025 de Croitor Iaroslav,
reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, a fost depus în interiorul
termenului legal prevăzut la art.242 din Codul administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că
în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea
încheierii din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care în temeiul
7
art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul
depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, din
considerentul că apelantul a depus motivarea apelului după expirarea
termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene
prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate în
mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu pot
fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.
Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o
modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a
securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu
poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor
termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este
posibilă.
Din actele cauzei rezult că la 01 iulie 2024, Judecătoria Chișinău,
sediul Centru a pronunțat hotărâre, prin care a respins ca neîntemeiată
acțiunea de contencios administrativ depusă de Croitor Iaroslav.
Distinct, Completul de judecată ține să menționeze că potrivit
lucrărilor dosarului, recurentul/apelant/reclamant Croitor Iaroslav în prezenta
cauză de contencios administrativ este reprezentat de doi avocați, și anume:
Bogatu Dragoș, în baza mandatului seria MA nr.0476539 din 01 noiembrie
2021 (f.d.2) și Bajurean Ghenadie în baza mandatului seria MA nr.1890397
din 04 mai 2023 (f.d.66).
Se reține că la dosar nu se atestă cereri/demersuri în sensul
prevăzut de art.107 alin.(2) CPC, din care ar rezulta că reclamantul Croitor
Iaroslav a informat în special prima instanță – Judecătoria Chișinău, sediul
Centru, despre renunțarea la serviciile avocatului Bogatu Dragoș și că acesta
nu-i va mai reprezenta în continuare drepturile și interesele sale legitime în
litigiul respectiv.
Din cele enunțate rezultă că avocatul Bogatu Dragoș, în calitate
de reprezentant al lui Croitor Iaroslav, este participant al procesului dat de
judecată.
La 30 iulie 2024, Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul
Bajurean Ghenadie, a depus în interiorul termenului prevăzut la art.232
alin.(1) din Codul administrativ, cerere de apel (nemotivată), solicitând
casarea hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu
emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Totodată, reprezentantul
apelantului a menționat că apelul motivat va fi depus după ce va recepționa
hotărârea integrală (motivată) a primei instanțe, pe care o consideră
neîntemeiată (f.d.108).
8
La 04 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a
expediat copia hotărârii integrale din 01 iulie 2024, la adresa de domiciliu a
reclamantului Croitor Iaroslav (indicată de către acesta în cererea de chemare
în judecată, și care se conține și în apelul inițial: *****), precum și la sediul
cabinetului avocatului Bogatu Dragoș (*****) indicat în acțiune (f.d.124).
Potrivit avizului poștal de recepție a corespondenței seria DS
*****AS, la 21 noiembrie 2024, avocatul Bogatu Dragoș a recepționat copia
hotărârii motivate din 01 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
(f.d.126).
Pe când, corespondența (copia hotărârii motivate) destinată
recurentului/reclamant Croitor Iaroslav, a fost returnată Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru la 02 decembrie 2024, cu mențiunea „nereclamată”,
adică nesolicitată de destinatar (f.d.127-128).
Din informația deținută pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la
compartimentul „Track&Trace”:
https://posta.md/ro/track-trace/mailing/DS*****AS, rezultă că în
perioada 15.11.2024 – 02.12.2024, furnizorul de servicii poștale CPC *****
a încercat să livreze destinatarului Croitor Iaroslav corespondența destinată
acestuia, care, însă, nu era disponibil, clientul fiind informat (avizat).
Se remarcă că la materialele cauzei nu se atestă dovezi că
apelantul-reclamanta Croitor Iaroslav și-ar fi schimbat domiciliul și că a
anunțat instanța de judecată noua adresă.
Prin urmare, în lipsa unei astfel de comunicări, corespondența
trimisă la ultima adresă a reclamantului/apelant Croitor Iaroslav, cunoscută
instanței, se consideră recepționată, chiar dacă destinatarul nu mai locuiește
acolo.
Cele menționate supra atestă faptul că prima instanță -
Judecătoria Chișinău, sediul Centru și-a îndeplinit corespunzător obligația
pozitivă de notificare a actului judecătoresc participanților la proces, inclusiv
reclamantului Croitor Iaroslav și a reprezentantului acestuia, avocatul Bogatu
Dragoș, iar termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul
administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să curgă din 22
noiembrie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării reprezentantului
apelantului Croitor Iaroslav, avocatul Bogatu Dragoș, a hotărârii integrale
(motivate) a primei instanțe, care a expirat în ziua lucrătoare - 23 decembrie
2024 (luni) inclusiv.
Ține de precizat că la 18 decembrie 2024, Curtea de Apel Centru
suplimentar a expediat copia hotărârii motivate din 01 iulie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la adresa electronică a avocatului
Bajurean Ghenadie (indicată în cererea de apel inițială) (f.d.131).
Prin încheierea din 23 ianuarie 2023, Curtea de Apel Centru, în
temeiul art.235 din Codul administrativ, a stabilit apelantului Croitor Iaroslav
termen de 7 zile calendaristice, de la data notificării prezentei încheieri, pentru
9
înlăturarea neajunsurilor și anume, să prezinte în Secția Monitorizare și
Relații Publice din cadrul Curții de Apel Centru, dovada de plată, în original,
a taxei de timbru în mărime de 200 de lei. S-a explicat apelantului că în caz
de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, apelul va fi declarat
inadmisibil (f.d.133-134). Încheierea respectivă a fost notificată avocatului
Bajurean Ghenadie la 04 februarie 2025, la adresa electronică a acestuia
(f.d.135).
La 07 februarie 2025, prin intermediul poștei electronice,
avocatul Bajurean Ghenadie în interesele recurentului/apelant Croitor
Iaroslav a prezentat instanței de apel apelul motivat și dovada de plată a taxei
de timbru în mărime de 200 de lei (f.d.136-141).
Completul de judecată remarcă că la depunerea apelului motivat
Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie nu a solicitat prin
prisma art.237 în coroborare cu art.65 din Codul administrativ, repunerea în
termenul de prezentare a motivării apelului.
Drept consecință, prin încheierea din 13 februarie 2025, Curtea
de Apel Centru, în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a
declarat inadmisibil apelul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul
Bajurean Ghenadie împotriva hotărârii din 01 iulie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din cauza că motivarea apelului a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2) lit.e) din Cod administrativ.
Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele
recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel emisă în temeiul
art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ de declarare ca inadmisibilă a
cererii de apel depusă de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul Bajurean
Ghenadie, întrucât apelantul nu s-a conformat prevederilor legale și nu a
prezentat instanței de apel în interiorul termenului prevăzut la art.232 alin.(2)
din Codul administrativ, cererea de apel motivată, care să conțină temeiurile
de fapt și de drept, pe care se întemeiază apelul după cum prevede legislația
în vigoare.
Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei
instanțe a fost notificată reprezentantului împuternicit al apelantului Croitor
Iaroslav, avocatului Bogatu Dragoș încă la data de 21 noiembrie 2024, însă
până la expirarea termenului-limită (23 decembrie 2024 (luni) inclusiv),
apelantul nu a prezentat Curții de Apel Centru apelul motivat, fapt ce a generat
drept consecință declararea acestuia ca inadmisibil în conformitate cu art.236
alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.
Rezumând cele menționate, reiese că Croitor Iaroslav, acționând
în instanța de contencios administrativ, prin intermediul reprezentanților
împuterniciți, avocații Dragoș Bogatu și Bajurean Ghenadie, începând cu 22
noiembrie 2024 – până la 23 decembrie 2024 inclusiv, au dispus de suficient
timp de a-și valorifica dreptul de a depune motivarea apelului în interiorul
10
termenului legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, cu toate
acestea, însă, apelantul Croitor Iaroslav, prin intermediul reprezentantului, său
avocatul Bajurean Ghenadie, a depus motivarea apelului abia la 07 februarie
2025, după expirarea termenului de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate (23.12.2024), fără a solicita repunerea în acest termen.
La acest capitol sunt relevante prevederile art.24 alin.(1) din
Codul administrativ, care cert statuează că participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să-și exercite
drepturile și să îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea
este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de apel
prevăzut la caz la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, este considerat un
termen imperativ, astfel că, nerespectarea acestuia atrage drept consecință
decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Contrar celor enunțate recurentul/apelant Croitor Iaroslav, prin
reprezentanții săi împuterniciți (avocații Dragoș Bogatu și Bajurean
Ghenadie), fiind interesați de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel,
(având în vedere că încă la data de 30 iulie 2024 a fost depus un apel
nemotivat), pentru intentarea procedurii de apel, nu au depus maximă
diligența ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună-credință,
în vederea depunerii apelului motivat în interiorul termenului legal, cu
solicitarea, după caz, repunerea în termenul de prezentare a motivării apelului.
Nu pot fi reținute argumentele reprezentantului recurentului
Croitor Iaroslav, avocatul Bajurean Ghenadie, care în esență sunt declarative
și vin în contradicție cu suportul probator din dosar, precum că avocatul
Bogatu Dragoș a fost contractat de Croitor Iaroslav pentru întocmirea și
depunerea cererii de chemare în judecată pe cazul dat în luna septembrie 2021,
neparticipând la nicio ședință de judecată, contractul de asistență juridică
încheiat cu acesta, a fost reziliat și că pentru reprezentarea în instanțele de
judecată dânsul a fost contractat de către Croitor Iaroslav, care a contestat
hotărârea primei instanțe cu apel, precum și că hotărârea integrală (motivată)
a primei instanțe a fost comunicată numai avocatului Dragoș Bogatu cu care
recurentul a întrerupt relațiile contractuale de asistență juridică cu aproximativ
trei ani în urmă, în contextul în care la dosar nu se atestă nicio cerere din care
ar rezulta că reclamantul Croitor Iaroslav a informat prima instanță –
Judecătoria Chișinău, sediul Centru despre renunțarea la serviciile avocatului
Bogatu Dragoș și că acesta nu-i va mai reprezenta în continuare drepturile și
interesele sale în prezenta cauză de contencios administrativ.
În aceleași împrejurări este neîntemeiat și argumentul
reprezentantului recurentului precum că instanța de apel eronat a calculat
termenul de depunere a apelului motivat, începând cu 22 noiembrie 2024, ziua
imediat următoare de la data notificării hotărârii integrale (motivate) a primei
instanțe avocatului Dragoș Bogatu, expirat la 23 decembrie 2024, întrucât
11
persoana dată nu este participant la proces. Or, recurentul/apelant Croitor
Iaroslav nu și-a exercitat dreptul procesul prevăzut la art.107 CPC de a
informa instanța judecătorească despre renunțarea la serviciile avocatului
Dragoș Bogatu, considerat în continuare ca participant la proces.
Prin urmare, culpa reprezentantului împuternicit de a efectua
actul de procedură în interiorul termenului legal, se atribuie participantului
reprezentat.
Nu poate fi reținută nici alegația reprezentantului recurentului,
avocatul Bajurean Ghenadie precum că Croitor Iaroslav este angajat în câmpul
muncii la o companie peste hotarele țării, nefiindu-i comunicată hotărârea
motivată a primei instanțe, și că despre emiterea hotărârii, reprezentantul
recurentului a aflat abia la 04 februarie 2025, când a recepționat la poșta
electronică încheierea din 23 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru și imediat
la 07 februarie 2025 a prezentat motivarea apelului. Or, la dosar lipsesc probe
ce ar demonstra veridicitatea acestor declarații.
Cu atât mai mult, corespondența trimisă la ultima adresă a
reclamantului/apelant Croitor Iaroslav, cunoscută instanței de judecată, care a
fost returnată cu mențiunea „nereclamată”, se consideră recepționată, chiar
dacă destinatarul nu mai locuiește acolo.
La acest aspect, Completul de judecată subliniază că potrivit pct.2
din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, prin noțiunea de „trimitere
nereclamată” se înțelege – trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată)
destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.
La caz, nu se atestă vicierea notificării actelor de procedură, în
special a copiei hotărârii motivate recurentului/apelant Croitor Iaroslav, în
situația în care acesta personal nu a solicitat de la oficiul poștal CPC *****,
în perioada 15.11.2024 - 02.12.2024, corespondența destinată lui despre care
a fost avizat (informat) preventiv.
Distinct, Completul de judecată remarcă că apelul motivat este
tardiv chiar și dacă calcularea termenului de depunere al acestuia ar fi fost
calculat începând cu 19 decembrie 2024, care a expirat la 17 ianuarie 2025,
or, apelul motivat a fost depus abia la 07 februarie 2025.
Este nejustificat și argumentul avocatului Bajurean Ghenadie,
indicat în cererea suplimentară din 28 mai 2025, precum că în perioada 22
decembrie 2024 – 07 ianuarie 2025 a fost plecat peste hotarele Republicii
Moldova, iar în perioada 14 ianuarie 2025 – 31 ianuarie 2025 s-a aflat în
concediul medical, fiind supus unei intervenții chirurgicale, anexând la cerere
copia pașaportului său, copiile tichetelor de avion tur-retur și copiile
certificatelor medicale, în situația în care contrar prevederilor art.237 și art.65
din Codul administrativ nu a solicitat instanței de apel repunerea în termenul
de prezentare a motivării apelului, cu anexarea probelor incontestabile, care
justifică omiterea acestui termen.
12
Alte argumente invocate de recurent și reprezentantul acestuia
sunt irelevante în măsura în care nu justifică în niciun fel neîndeplinirea
actului de procedură în interiorul termenului prevăzut de lege, în condițiile în
care participanților la proces le revine obligația pozitivă de a se interesa de
soarta procesului, care au fost înștiințate despre inițierea și desfășurarea
acestuia, întru protejarea drepturile sale de acces la instanță.
Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că Croitor Iaroslav,
reprezentat de avocatul Bajurean Ghenadie, nu au prezentat probe
incontestabile ce ar indica aflarea lor într-o veritabilă imposibilitate de a
efectua actul de procedură în interiorul termenului legal prevăzut de art.232
alin.(2) din Codul administrativ.
Respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a
părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar admiterea
spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea principiului
securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Cele menționate, denotă ca fiind întemeiată soluția instanței de
apel cu privire la declararea apelului depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de
avocatul Bajurean Ghenadie ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din
Codul administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din acest drept,
afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost
împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea
în termen.
În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată precizează
că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a
Libertăților Fundamentale ale Omului garantează fiecărei persoane dreptul de
a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile
sale cu caracter civil.
În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”,
la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință
Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele
unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de
exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a
Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a
reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează
accesul la justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține
încheierea contestată.
În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul
administrativ,
13
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Croitor Iaroslav, reprezentat de avocatul
Bajurean Ghenadie.
Menține încheierea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, în
cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Croitor
Iaroslav împotriva Serviciului de Informații și Securitate cu privire la anularea
ordinului, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada
absenței forțate de la muncă.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
14