3r-111/25 — anularea partiala a actului administrativ individual defavorabil

La 25 aprilie 2024, Societatea cu Răspundere Limitată „Dairpin” (în continuare „Dairpin” S.R.L.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului de Informații și Securitate, prin care a solicitat anularea ordinului Serviciului de Informații și Securitate nr.2 din 25 ianuarie 2024 cu privire la aprobarea listelor persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiecților restricțiilor.

Prin încheierea din 29 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor s-a atras în proces, în calitate de terț (f.d.79)

La 07 februarie 2025 „Dairpin” S.R.L. a depus cerere, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad (f.d.117-119).

Prin încheierea din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea „Dairpin” S.R.L. cu privire la strămutarea cauzei și s-a restituit cauza Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani pentru continuarea examinării (f.d.125-126).

La 02 aprilie 2025, „Dairpin” S.R.L. a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând anularea acesteia cu restituirea cauzei întru examinarea cererii sale privind strămutarea cauzei (f.d.132-139).

În susținerea cererii de recurs, „Dairpin” S.R.L. a susținut că la 10 februarie 2025, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă, a depus cerere privind strămutarea examinării cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, care însă, prin încheierea din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins.

În opinia recurentei, încheierea din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru este arbitrară, neîntemeiată, ilegală și urmează a fi casată, deoarece a fost emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept material și procedural, fără analiza temeiniciei împrejurărilor expuse în acest sens, nefiind apreciată oportunitatea și necesitatea aplicării măsurii excepționale prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. (e) din Codul de procedură civilă. 1

Altfel spus, instanța de apel a analizat superficial circumstanțele invocate în cererea de strămutare, prin urmare, nu a reținut considerentele expuse în cerere și nu a constatat nici faptul că strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad, este singura soluție de a asigura justițiabilului dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO

La 17 aprilie 2025 la adresa de e-mail a Serviciului de Informații și Securitate a fost expediată copia recursului depus de „Dairpin” S.R.L..

Până la data stabilită pentru examinarea recursului depus de „Dairpin” S.R.L., intimatul nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă.

Art.236 alin. (2) lit a) din Codul administrativ: „(2) Apelul se declară inadmisibil în special cînd: a) hotărîrea în fond nu poate fi contestată cu apel”

Art. 241 alin. (3) din Codul administrativ: „(3) Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 243 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul administrativ: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: a) declară recursul inadmisibil; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Studiind materialele dosarului, analizând argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de 2 Justiție consideră că recursul depus de „Dairpin” S.R.L. urmează a fi declarat inadmisibil, în baza prevederilor art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere.

În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, parag. 34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 82).

Cu referire la posibilitatea contestării încheierii de respingere a cererii privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că abordarea problemei de drept este generată de 198 alin. (3) lit. a) și b) din Codul administrativ, care prevede expres că Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărîre când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă sau când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Astfel, în sensul normelor de drept enunțate la pct.11 din prezenta încheiere, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că legislația națională nu reglementează dreptul la o cale de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, iar acest fapt condiționează nesusceptibilitatea atacării în ordine de recurs a unei astfel de încheieri.

De altfel, Curtea de Apel Centru, corespunzător prevederilor legale, a indicat că, încheierea din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, nu se supune niciunei căi de atac, iar criticile aduse în recursul declarat, exprimă dezacordul recurentei cu o încheiere judecătorească, care în virtutea legii nu se supune niciunei căi de atac.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că „Dairpin” S.R.L. a depus cerere de recurs împotriva unui act de dispoziție al Curții de Apel Centru, care nu se supune niciunei căi de atac.

Respectiv, instanța de recurs nu este în drept să se expună asupra legalității încheierii din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, prin 3 prisma argumentelor invocate în recurs, deoarece recursul a fost declarat împotriva unei încheieri, care în condițiile legii nu se supune recursului.

Adițional, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție notează că, prevederile exprese privind categoriile de acte judecătorești susceptibile recursului este conformă standardelor procedurale garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, o asemenea reglementare juridică încadrându-se pe deplin în marja de apreciere recunoscută autorităților statale în configurarea cadrului intern relevant. Din considerentele enunțate, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție conchide inadmisibilitatea recursului înaintat de „Dairpin” S.R.L. împotriva încheierii din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, or, acesta a fost depus împotriva unei încheieri care conform legii nu se supune niciunei căi de atac. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Dairpin” împotriva încheierii din 24 februarie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 4