3ra-926/24 — contestarea actului administrativ

3ra-926/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Igor Deviza, reprezentat

de avocatul Vitalie Caldîba,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Igor Deviza împotriva Direcției Generale Asistență

Socială și Protecție a Familiei a Consiliului raional Hîncești (în prezent

Structura teritorială de asistență socială Hîncești), terț Livia Ialîi, cu privire

la anularea deciziei de stabilire a graficului de întrevederi în partea

respingerii cererii lui Igor Deviza, stabilirea graficului de întrevederi

conform cererii,

împotriva deciziei din 20 august 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-926/24

NR. PIGD 2-23152619-01-3ra-11122024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu

actele judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, prin prisma art. 432

alin.(1) lit.a),e) din Codul de procedură civilă, nu constituie temei de casare a

acestora.

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni, jud. D. Corlăteanu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,

11 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de Igor

Deviza, reprezentat de avocatul Vitalie Caldîba,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Caldîba, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale

Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului raional Hîncești, terț

Livia Ialîi, solicitând anularea deciziei nr. 1292 din 27 septembrie 2023 ,,Cu

privire la stabilirea graficului de întrevederi dintre tata Deviza Igor și copilul

xxxxx”, în partea respingerii parțiale a cererii depuse privind asigurarea

drepturilor părintești de către părintele care locuiește separat de copil și

stabilirea graficului de întrevederi care nu doar să interzică părintelui care

locuiește cu copilul să împiedice contactul cu tatăl care locuiește separat, dar

și să-i asigure exercitarea în mod echitabil a drepturilor părintești.

în rezultatul examinării și admiterii parțiale a cererii privind asigurarea

drepturilor părintești de către părintele care locuiește separat de copil și

stabilirea graficului de întrevederi a copilului minor xxxxx cu tatăl Igor

Deviza, autoritatea tutelară teritorială a emis decizia nr. 1292 cu privire la

stabilirea graficului de întrevederi dintre tata Igor Deviza și copilul minor

xxxxx, prin care: „a) în perioada aflării tatălui în Republica Moldova, Igor

Deviza va beneficia de întrevederile cu xxxxx în zilele de luni și miercuri în

intervalul de tip cuprins între ora 14:00-17:00, cu preluarea copilului de către

tată de la domiciliul mamei și întoarcerea copilului la domiciliul mamei; b)

în perioada aflării tatălui peste hotarele țării, acesta va comunica cu copilul

prin intermediul aplicațiilor „Viber”, „Skype” și „WhatsApp”, altă aplicație

care permite contactul audio/video, în fiecare zi de luni, miercuri și sâmbătă

în intervalul de timp cuprins între ora 19:00-19:45 (ora Republicii

Moldova).”

contestată este nemotivat și lipsit de considerente faptice și juridice, iar în

consecință, pasibil anulării, deoarece la aprobarea programului de

întrevederi, organul emitent a acționat în detrimentul drepturilor și

intereselor legitime atât a părintelui care locuiește separat de copilul său, cât

și ale fiicei minore, ceea ce justifică deplângerea actului administrativ

individual nr. 1292 din 27 septembrie 2023.

1

xxxxx, s-a născut fiica xxxxx. Iar pe parcursul soluționării pe cale judiciară

a litigiului privind desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului

minor cu mama, a plecat peste hotarele țării, în prezent domiciliind în Franța,

circumstanță care conform legii, nu privează tatăl de drepturile sale

părintești. Obligația corelativă a mamei să asigure dreptul tatălui care

locuiește separat de copil exercitarea deplină a drepturilor părintești este

expres prevăzută de lege. Neexecutarea și încălcarea acesteia a constituit

temei pentru autoritatea tutelară teritorială să soluționeze cererea privind

lezarea drepturilor părintești ale părintelui care locuiește separat de copil,

care prin derogare de la prevederile imperative ale Legii, nu a asigurat tatălui

care locuiește separat de copil realizarea drepturilor sale părintești, în

special: dreptul de a întreține relații personale și contacte directe regulate cu

fiica minoră xxxxx; dreptul de a participa la creșterea, educația, instruirea,

dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copilului minor; dreptul de a

petrece timpul împreună cu fiica; dreptul de a avea întrevederi cu fiica, de a

o vizita, precum și de a fi vizitat de către minoră în perioada sărbătorilor,

zilelor de odihnă, zilele de vacanță, zilele de concediu, zilelor de naștere a

copilului, a tatălui, etc.; dreptul de a comunica nestingherit cu copilul minor,

inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaționale, sau prin alte mijloace;

dreptul de a primi de la mama copilului minor informații referitor la copil.

ilegal al actului administrativ individual, acesta fiind lipsit de considerații

faptice și juridice. Drept consecință, este pasibil anulării în partea contestată,

având în vedere lipsa considerentelor esențiale de fapt și de drept care

justifică emiterea actului administrativ individual, fiind încălcate prevederile

imperative ale art. 118 alin.(1),(3) din Codul administrativ, precum și lipsa

conținutului suficient de cert, fiind încălcate prevederile imperative ale art.

119 alin.(1) din Codul administrativ, care au fost ignorate de autoritatea

tutelară. La fel, demonstrează încălcarea flagrantă a drepturilor și intereselor

sale legitime de tată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Ialoveni, Livia Ialîi a fost atrasă în proces în calitate de terț.

Ialoveni, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Igor Deviza împotriva Direcției Generale

Asistență Socială și Protecție a Familiei a Consiliului raional Hîncești (în

prezent Structura Teritorială de Asistență Socială Hîncești), terț Livia Ialîi

privind anularea deciziei nr. 1292 din 27 septembrie 2023 ,,Cu privire la

stabilirea graficului de întrevederi dintre tata Igor Deviza și copilul xxxxx”

în partea respingerii cererii depuse de Igor Deviza, cu stabilirea graficului de

întrevederi cu fiica xxxxx, solicitat prin cererea din 23 august 2023.

2

Ialoveni, s-a respins cererea depusă de Livia Ialîi, reprezentată de avocatul

Alexandru Savva, cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Livia Ialîi, reprezentată de avocatul Alexandru Savva, a depus recurs

împotriva încheierii din 19 martie 2024 a Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni, solicitând repunerea în termenul de contestare, casarea încheierii

contestate.

POZIȚIA CURȚII DE APEL (INSTANȚEI DE RECURS)

recursul declarat de Livia Ialîi. S-a menținut încheierea din 19 martie 2024 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Caldîba, a depus apel împotriva hotărârii din 19 februarie 2024 a Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzai, adoptarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Igor Deviza. S-a menținut hotărârea din 19 februarie 2024

a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni.

soluționarea cauzei ca instanță de fond, Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni,

prin hotărârea din 19 februarie 2024 a respins acțiunea formulată de Igor

Deviza ca neîntemeiată, apreciată ca fiind legală soluția primei instanțe, iar

în argumentarea poziției a reținut următoarele:

administrative, instanța de apel a citat art. 51 alin. (1), (2),(3),(4), art. 52 alin.

(1), (2),(3), art.572 lit.a),b), art. 58 alin. (1), (11), (12) (2), art.61 alin. (3),

art. 64 alin. (1), (2), (21), (22), (23), (3),(4) din Codul familiei, art. 17 din

Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994 (în vigoare

la momentul emiterii actului administrativ contestat), art. 1 alin.(2) din Legea

cu privire la intrarea/ieșirea din țară nr. 269 din 09 noiembrie 1994, art. 1 din

Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor

separați de părinți nr. 140/2013, noțiunea de copil separat de părinți în sensul

art. 3 din Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc

și a copiilor separați de părinți nr. 140/2013. Totodată, a considerat relevante

și aplicabile reglementările internaționale: art. 9 alin.(1),(2), (3) din

Convenția cu privire la drepturile copilului, ratificată de Parlament la 12

3

decembrie 1990. Astfel, raportând prevederile normelor citate la

circumstanțele cauzei, instanța de apel a notat că potrivit certificatului de

căsătorie seria xxxxx nr. xxxxx din 25 iunie 2016, la 25 iunie 2016 a fost

înregistrată căsătoria între Igor Deviza și Livia Deviza (Indoitu), trecută în

registrul actelor de stare civilă cu nr. 104, iar potrivit certificatului de naștere

seria xxxxx nr. xxxxx, la data de xxxxx, din căsătoria respectivă, s-a născut

copilul xxxxx.

s-a desfăcut căsătoria încheiată între Livia Deviza și Igor Deviza, fiind

stabilit domiciliul copilului minor xxxxx cu mama Livia Deviza.

și Protecție a Familiei Hîncești cu o cerere prin care a solicitat stabilirea unui

grafic de întrevederi cu fiica xxxxx, a.n. xxxxx, motivul adresării fiind faptul

că tata domiciliază permanent în afara țării și cu mama copilului nu găsește

întotdeauna soluții pozitive privind modalitatea de exercitare a drepturilor

părintești de către părintele care locuiește separat cu copilul.

familiei, Consiliul raional Hîncești, a emis Decizia nr. 1292 „Cu privire la

stabilirea graficului de întrevederi dintre tata Deviza Igor și copilul xxxxx

a.n. xxxxx”, prin care a decis: 1. „Cererea înaintată de Deviza Igor în

interesele copilului minor xxxxx a.n. xxxxx cu privire la stabilirea unui

grafic de întrevederi se admite parțial. 2. Se stabilește programul de vizite

după cum urmează: a) În perioada aflării tatălui în Republica Moldova,

Deviza Igor va beneficia de întrevederi cu xxxxx în zilele de luni și miercuri

în intervalul de timp cuprins între orele 14:00-17:00, cu preluarea copilului

de către tată de la domiciliul mamei (mun. Hîncești, str. M. Sadoveanu 5/36)

și întoarcerea copilului la domiciliului mamei. b) În perioada aflării tatălui

peste hotarele țării, acesta va comunica cu copilul prin intermediul

convorbirilor telefonice, viber, skype, WhatsApp, altă aplicație care permite

contactul audio/video, în fiecare zi de luni, miercuri și sîmbătă în intervalul

de timp cuprins între orele 19:00-19:45 (ora RM). 3.În rest acțiunea se

respinge ca neîntemeiată. 4. Decizia intră în vigoare din data emiterii. 5.

Decizia este susceptibilă atacării pe calea contenciosului

administrativ, în termen de 30 zile de la data recepționării de către petiționari,

în condițiile art. 209 Cod administrativ nr. 116/19 iulie 2018” (Vol.I, f.d. 7-

11).

decizia Direcției asistență socială și protecție a familiei, Consiliul raional

Hîncești nr. 1292 din 27 septembrie 2023 „Cu privire la stabilirea graficului

de întrevederi dintre tata Deviza Igor și copilul xxxxx”, solicitând anularea

acesteia, în partea solicitărilor neadmise din cerere (Vol.I, f.d. 107-108).

rezultatele examinării cererii de contestare a actului administrativ individual

4

(1292/27.09.2023)”, Direcția asistență socială și protecție a familiei,

Consiliul raional Hîncești, a respins cererea prealabilă înregistrată cu nr.

1816 din 26 octombrie 2023, depusă de Igor Deviza împotriva deciziei nr.

1292 din 27 septembrie 2023, ca neîntemeiată. În context, instanța de apel a

redat poziția autorității tutelare (Vol.I, f.d.109-116).

dezacord cu actul administrativ contestat, a invocat, în esență, încălcarea de

către autoritatea publică pârâtă a drepturilor sale în calitate de părinte care

locuiește separat de copil și a indicat în acest sens că, autoritatea pârâtă, prin

neadmiterea cererii în partea solicitării privind „stabilirea unui program care

permite de a fi vizitat de fiica minoră xxxxx, în perioada sărbătorilor, zilelor

de odihnă, zilelor de vacanță, zilelor de concediu zilelor de naștere a

copilului și a tatălui […]”, a acționat în viziunea acestuia, în detrimentul

drepturilor și intereselor legitime atât ale lui Igor Deviza, în calitate de

părinte care locuiește separate de copilul său, cât și ale copilului minor

xxxxx.

septembrie 2023 „Cu privire la stabilirea graficului de întrevederi dintre tata

Deviza Igor și copilul xxxxx”, invocând că, „actul administrativ individual,

în partea contestată este nul, ilegal, nemotivat, lipsit de considerente faptice

și juridice, și drept consecință, pasibil anulării integrale, deoarece la

aprobarea programului de întrevederi al tatălui Deviza Igor cu copilul minor

xxxxx organul emitent a acționat în detrimentul drepturilor și intereselor

legitime atât ale părintelui Deviza Igor care locuiește separat de copilul său,

cât și ale minorei xxxxx”, la caz, reclamantul/apelant nu a prezentat

argumente justificative a faptului lezării drepturilor și intereselor legitime ale

sale și ale copilului minor.

invocare a dezacordului cu soluția oferită de autoritatea publică pârâtă la

cererea formulată de Igor Deviza cu privire la stabilirea unui grafic de

întrevederi cu copilul minor xxxxx nu este suficient pentru a constata

netemeinicia sau nemotivarea unui act administrativ individual defavorabil,

cu atât mai mult ilegalitatea acestuia.

drepturilor sale și ale fiicei xxxxx, a lăsat fără concretizare și motivare

dezacordul formulat, limitându-se la invocarea caracterului nemotivat și

lipsit de considerente faptice și juridice a actului administrativ individual

defavorabil, la fel, fără nici o concretizare în acest sens.

Deviza în susținerea poziției sale, autoritatea publică a reținut că, în partea

admiterii parțiale a cererii depusă de Igor Deviza cu privire la stabilirea

programului de vizite, a supus analizei circumstanțiale tipul atașamentului,

relația tată-fiică, rutina zilnică a minorei, activitățile extrașcolare,

5

proximitatea domiciliului, istoricul îngrijirii copilului, modul de implicare în

procesul de creștere a copilului.

stabilirea programului de vizite a copilului minor la domiciliul tatălui care se

află peste hotarele țării, autoritatea a indicat că, acest capăt de cerere este în

afara atribuțiilor și competențelor funcționale ale Autorității Tutelare în

domeniul protecției copilului, or, conform prevederilor art. 2 din Legea nr.

269/1994 cu privire la intrarea/ieșirea din țară, minorii au dreptul de a ieși și

de a intra în Republica Moldova numai însoțiți de unul dintre reprezentanții

lor legali sau de un însoțitor, desemnat prin declarație de către reprezentatul

legal a cărui semnătură se legalizează de notar sau de alte persoane abilitate

prin lege cu astfel de funcție. În declarație se indică scopul călătoriei, durata

acesteia și țara de destinație.

Deviza prin prisma circumstanțelor de drept invocate în acest sens, instanța

de apel a evidențiat art. 51 alin. (4) din Codul familiei, care prevede că, în

cazul copiilor separați de părinți, drepturile copilului la îngrijire și educație

sînt asigurate de reprezentantul legal, iar corespunzător, art. 61 alin. (2) din

Codul familiei, părinții sînt reprezentanții legali ai copiilor lor și acționează

în numele lor în relațiile cu toate persoanele fizice și juridice, inclusiv în

autoritățile administrației publice și instanțele judecătorești, fără a avea

nevoie de împuterniciri speciale.

privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor

separați de părinți-atribuțiile autorității tutelare locale.

atribuțiile autorității tutelare în raport cu protecția drepturilor și intereselor

copiilor, instanța de apel a constatat că, după cum just a reținut instanța de

fond, acestea nu includ atribuția autorității tutelare de a acționa în calitate de

reprezentant legal al copiilor, această atribuție fiind reglementată prin Legea

privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc a copiilor și a

copiilor separați de părinți nr. 140/2013, care, la art. 124 prevede că,

exercitarea atribuțiilor de reprezentant legal al copiilor cu statut de copil

rămas temporar fără ocrotire părintească sau de copil rămas fără ocrotire

părintească este asigurată de către autoritatea tutelară teritorială, cu excepția

copiilor plasați în serviciul tutelă/curatelă, pentru care reprezentantul legal

este tutorele/curatorul.

de identificare, evaluare, asistență, referire, monitorizare și evidență a

copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți, precum și

autoritățile și structurile responsabile de aplicarea procedurilor respective,

însă, în sensul legii respective, noțiunea de „copil separat de părinți” este

reglementată de norma art. 3, potrivit căruia, în sensul prezentei legi,

6

noțiunile principale utilizate au următoarele semnificații: copil separat de

părinți - copil lipsit efectiv de grija părinților/unicului părinte în situații

determinate de aflarea motivată a acestora în altă localitate din țară sau de

peste hotare pentru o perioadă mai mare de 2 luni consecutive; copil luat de

la părinți din cauza unui pericol iminent pentru viața sau sănătatea acestuia;

copil căruia i s-a stabilit statut de copil rămas temporar fără ocrotire

părintească sau de copil rămas fără ocrotire părintească. Totodată, norma

respectivă reglementează și noțiunea de reprezentant legal al copilului -

părintele copilului, persoană sau autoritate, desemnată, conform legii, să

apere drepturile și interesele legitime ale copilului și să acționeze în numele

copilului în materie de protecție, siguranță, ocrotire a sănătății, educație,

proprietate și în alte domenii.

supra, minora xxxxx nu este copil separat de părinți în sensul Legii privind

protecția specială a copiilor aflați în situație de risc a copiilor și a copiilor

separate de părinți nr. 140/2013, care reglementează atribuția autorității

tutelare de a acționa în calitate de reprezentant legal al său, or, având în

vedere că reprezentanții legali ai xxxxx sunt părinții săi – Livia Ialîi și Igor

Deviza, aceștia la rândul său acționează în interesele ei, considerent din care,

este întemeiată și justificată decizia de respingere a cerințelor invocate de

reclamantul /apelant cu privire la stabilirea graficului de vizite la domiciliul

tatălui care se află peste hotarele țării, deoarece această cerință excede

atribuțiile autorității publice pârâte.

reclamantul/ apelant Igor Deviza, în drept, se întemeiază inclusiv pe normele

art. 64 alin. (22) și (23) din Codul familiei, care însă se referă la situația în

care părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă

temporar/permanent în altă localitate din țară sau peste hotare, când la caz de

fapt, domiciliul copilului minor xxxxx este stabilit cu mama Livia Ialîi, din

care considerent nu sunt aplicabile situației de față.

ca pretinse încălcate prin actul administrativ individual defavorabil ce

constituie obiectul litigiului prezent, urmează a fi analizate în limitele în care

apărarea acestora nu condiționează încălcarea corelativă a drepturilor

copilului minor, care în acest sens sunt proeminente și urmează a fi luat în

considerare în mod prioritar. De altfel, substanța cerințelor invocate de

apelantul Igor Deviza prin acțiunea înaintată, în partea în care au fost

contestate, au fost analizate de autoritatea publică pârâtă anume întru

evitarea situației de deprioritizare a intereselor supreme a copilului minor

xxxxx prin absolutizarea situației tatălui ce ține de domiciliul său în afara

Republicii Moldova, scopul fiind de a asigura realizarea interesului superior

al copilului, reieșind din particularitățile individuale ale personalității și de

situația concretă în care aceasta se află.

7

întemeiată concluzia instanței de fond asupra netemeiniciei acțiunii

reclamantului. Or, la caz s-a stabilit cert că, copilul minor frecventează

instituție de învățământ școlar, totodată fiind încadrată la activitate

extrașcolară: gimnastică și activități în cadrul Centrului de creație din oraș.

ianuarie 2023 a copilului minor xxxxx, potrivit cărora, la ultima s-a constatat

anxietate, stare de neliniște, frică, sentiment de nesiguranță. Se percepe

neglijarea emoțională din partea tatălui, lipsa atașamentului patern ce a

dezvoltat sentiment de nesiguranță în relația părinte copil. Se mai indică că

xxxxx nu mai vrea să vorbească cu tata la telefon, se simte rușinată când

vorbește cu tata. Relația tata-fiică este axată pe răzbunare pentru fosta soție,

decât pe educare și comunicare la vârsta cuvenită (Vol.I, f.d. 125).

materialele cauzei, instanța de apel a reținut că la emiterea deciziei nr. 1292

din 27 septembrie 2023, Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a

Familiei a Consiliului raional Hîncești și-a exercitat dreptul discreționar în

conformitate cu scopul acordat prin lege, iar temeiuri ce ar duce la anularea

acesteia nu se atestă.

administrativ, instanța de apel referitor la pretinsa nerespectare de către

autoritatea publică a principiului statuat la art. 31 din Codul administrativ,

potrivit căruia actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate, aspect invocat de apelant în

susținerea poziției sale, a constatat că actul contestat și anume, decizia nr.

1292 din 27 septembrie 2023 a fost suficient de motivat și detaliat, fiind

indicate toate temeiurile de fapt și de drept ce au justificat emiterea acestuia.

Prin urmare, Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei a

Consiliului raiona Hîncești la emiterea deciziei nr. 1292 din 27 septembrie

2023 a respectat întocmai prevederile art. 31 și art. 118 din Codul

administrativ, fiind indicate argumentele ce au dus la admiterea parțială a

cererii înaintate de Igor Deviza.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Caldîba, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 20 august 2024 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei,

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.

interpretând legea contrar jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, și-a

întemeiat soluția judecătorească pe concluzii arbitrare, contradictorii și

străine pricinii judecate. Or, în pofida reiterării în conținutul deciziei a

cadrului legal care garantează părintelui care locuiește separat de copilul său

8

minor dreptul de a petrece timpul împreună cu fiica sa, dreptul de a avea

întrevederi cu copilul și dreptul de a fi vizitat de către fiica minoră în

perioada sărbătorilor, zilelor de odihnă, de vacanță, de concediu, zilelor de

naștere, totuși în motivarea respingerii solicitărilor, instanța de apel a reținut

că pe de o parte: „completul judiciar atestă că... la caz reclamantul/apelant

nu a prezentat argumente justificative ale faptului lezării drepturilor și

intereselor legitime ale sale și ale copilului său minor xxxxx”, iar pe de altă

parte, derogând de la cele statuate, completul judiciar deja a conchis

contrariul, constatând că „la caz, apelantul Igor Deviza invocând încălcarea

intereselor și drepturilor sale și ale fiicei sale xxxxx, a lăsat fără concretizare

și motivare dezacordul formulat, limitându-se la invocarea caracterului

nemotivat și lipsit de considerente juridice a actului administrativ individual

defavorabil (pag.12, alin. 2 și 4 din decizia din 20 august 2024 a CAC). În

opinia recurentului, discrepanțe ce reconfirmă caracterul arbitrar al hotărârii

contestate, denotă și lipsa asigurării protecției efective a drepturilor

reclamantului/apelant și a fiicei sale, ceea ce, reprezentă prin sine temei

distinct de recurs prevăzut în art.432 alin. (1) lit.a, e) din Codul de procedură

civilă, Or, este nu doar inadmisibil, dar și ilegal. Norma art.219 din Codul

administrativ expres obligă instanța de judecată să cerceteze starea de fapt

din oficiu, fără a fi legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces, obligații lipsa executării cărora și a anihilat drepturile părintelui care

locuiește separat de copilul său minor, care în cazul din speță au fost grav

lezate prin emiterea actului administrativ individual defavorabil - motive

pentru care pledează pentru casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel prin care „s-a legalizat” decizia Direcției asistență socială și

protecție a familiei Hîncești nr.1292 din 27 septembrie 2023. Actul

administrativ din speță este ilegal, nemotivat, lipsit de considerente faptice

și juridice și, drept consecință, pasibil anulării în partea contestată, or, la

aprobarea programului contestat de întrevederi, organul emitent a acționat

atât în detrimentul tatălui care locuiește separat de copilul său, cât și al

copilul minor. Astfel, a încălcat prevederile imperative ale legii, care prin

art.58 alin. (1), art. 60 alin.(1), (4), art. 62 alin.(1), art. 64 alin. (1), (2), (21),

(22), (23), din Codul familiei, dar și prin dispozițiile art. 17, art. 18 alin.1, art.

31 alin.(1),(2) din Legea nr.338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile

copilului, garantează părintelui care locuiește separat de copilul său minor,

adică dreptul de a petrece timpul împreună cu fiica; dreptul de a avea

întrevederi cu copilul său; dreptul de a fi vizitat de către fiică în perioada

sărbătorilor, zilelor de odihnă, de vacanță, de concediu, ca și zilelor de

naștere a tatălui. La fel, s-a constatat încălcarea prevederilor imperative ale

art. 21 alin.(1), (3), art. 24 alin.(1), art. 30 alin.(2), art. 31, art.32 alin.(2) din

Codul administrativ, ceea ce, prin sine nu doar demonstrează lezarea

flagrantă a drepturilor legitime ale copilului minor și ale tatălui, dar și

combate concluziile arbitrare ale instanței de apel cu privire la faptul că „la

caz, apelantul Igor Deviza invocând încălcarea intereselor și drepturilor sale

9

și ale fiicei sale xxxxx, a lăsat fără concretizare și motivare dezacordul

formulat.

formulate.

intimatului și terțului copia recursului depus, creând astfel participanților

la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în

recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor

contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere

a referinței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, avizul

de recepție, anexate la materialele dosarului (Vol.II, f.d.57-58).

Livia Ialîi, reprezentată de avocatul Alexandru Savva, a depus referință la

recurs, solicitând respingerea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

10

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că Curtea de Apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 20 august

2024, iar la 04 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice (Vol.II,

f.d.47), instanța ierarhic inferioară a notificat decizia motivată. Astfel,

recursul declarat la 21 octombrie 2024 a fost depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

11

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de

art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

12

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Igor Deviza, reprezentat de avocatul

Vitalie Caldîba.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

13