2ra-479/23 — cu privire la permiterea accesului la teren pentru executare a lucrarilor de constructie

2ra-479/23 — cu privire la permiterea accesului la teren pentru executare a lucrarilor de constructie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Dumitru Barbaroș, în interesele Cristinei Ganeva,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Liudmila Ganeva și Cristina Ganeva împotriva Elenei

Coltuc și lui Fiodor Coltuc, intervenient accesoriu Oficiul

Cadastral Teritorial Comrat cu privire la obligarea permiterii

accesului la teren pentru executarea lucrărilor de construcție și

reparare a peretelui casei și de întreținere a acestuia, obligarea

demontării din fundația casei reclamanților grinda cu profil

metalic și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel

Comrat, prin care s-a admis apelul declarat de Elena Coltuc,

Fiodor Coltuc, s-a casat hotărârea din 28 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și s-a emis o nouă hotărâre,

(Dosarul nr. 2ra-479/23

NR. PIGD 2-17005214-01-2ra-04042023)

Recurs declarat până la 01 septembrie 2023.

Recurs inadmisibil.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești, jud. I. Botezatu

Curtea de Apel Comrat, jud. G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc

11 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

către avocatul Dumitru Barbaroș, în interesele Cristinei Ganeva

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva lui Fiodor Coltuc și Elenei Coltuc,

prin care au solicitat obligarea pârâților să permită accesul la terenul de

pământ cu nr. cadastral xxxxx, amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx, pentru

executarea lucrărilor de construcție și reparare a peretelui casei și de

întreținere a acestuia, obligarea să demonteze din fundația casei

reclamanților grinda cu profil metalic cu diametrul 120 mm și compensarea

cheltuielilor de judecată.

bunurilor imobile (casa cu terenul de pământ) aflate în or. Comrat, str. xxxxx

(nr. cadastrale xxxxx; xxxxx; xxxxxx) în baza contractului de vânzare-

cumpărare. Proprietari ai bunurilor imobile învecinate (casa cu terenul de

pământ) cu nr. cadastrale xxxxx; xxxxx aflate în or. Comrat, str. xxxxx sunt

Fiodor Coltuc și Elena Coltuc în baza contractului de vânzare-cumpărare.

demontat placa de trotuar, pe care au instalat-o, fiind montat în fundația casei

cu nr. cadastral xxxxx grinda cu profil metalic cu diametrul 120 mm. Din

acest motiv au fost nevoite să demonteze canale de scurgere a apei de la

bunul imobil.

Coltuc lângă casa care le aparține, s-a format o groapă, s-a tasat fundația

peretelui de rezistență al construcției din partea de sud, pe pridvor în fața

casei și pe perete s-au format fisuri, care se măresc. Faptul existenței

deteriorărilor se confirmă prin actul de examinare întocmit de comisia

Primăriei mun. Comrat din 20 iulie 2017.

deteriorărilor formate la bunul imobil are nevoie de efectuarea lucrărilor de

construcție. Respectiv, este necesar accesul la terenul de pământ, înregistrat

pe numele lui Fiodor Coltuc și Elena Coltuc. Din acest motiv, s-a adresat

1

către ultimii cu solicitare verbală de a avea accesul la teren, pentru efectuarea

lucrărilor de construcție și de reparare a peretelui casei sale.

categoric au refuzat să-i acorde acces la terenul de pământ, înregistrat pe

numele lor, pentru întreținerea peretelui și efectuarea lucrărilor de

construcție pentru înlăturarea deteriorărilor, iar imposibilitatea de a executa

lucrări de reparație influențează negativ asupra stării sale.

vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lângă respectarea drepturilor

și obligațiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră

vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influențe

reciproce.

obligat ca, după primirea unui aviz scris sau verbal, să permită vecinului

accesul pe teritoriul său, după caz, pentru efectuarea și întreținerea unei

construcții, plantații și efectuarea unor alte lucrări pe terenul vecin.

pe Fiodor Coltuc și Elena Coltuc să le ofere accesul pentru efectuarea

lucrărilor de construcție în vedere înlăturării deteriorărilor și întreținerii

peretelui casei sale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Vulcănești, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Oficiul

Cadastral Teritorial Comrat. (f.d. 77, vol. I)

Vulcănești, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila

Ganeva și Cristina Ganeva. S-au obligat Elena Coltuc și Fiodor Coltuc să

permită accesul Liudmilei Ganeva și Cristinei Ganeva la terenul de pământ

cu nr. cadastral xxxxx, situat în or. Comrat, str. xxxxx pentru executarea

lucrărilor de construcție, de reparare a peretelui casei ce le aparține

reclamantelor și de întreținere a acestuia, precum și demontarea

fundamentului casei și grindei cu profil metalic cu diametrul 120 mm. S-a

încasat de la Elena Coltuc și Fiodor Coltuc în beneficiul Liudmilei Ganeva

și Cristinei Ganeva cheltuieli de judecată sub formă de taxă de stat în mărime

de 150 lei, cheltuieli legate le acordarea asistenței juridice în mărime de

5 000 lei și cheltuieli pentru publicarea citațiilor în sumă de 744 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat împotriva hotărârii din 28 ianuarie 2022 a Judecătoriei Comrat,

2

sediul Vulcănești. La data de 25 mai 2022, au prezentat cererea de apel cu

invocarea motivelor de fapt și de drept, pentru care își întemeiază apelul,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi soluții

privind respingerea integrală a acțiunii înaintate.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul declarat de Elena Coltuc și Fiodor Coltuc. S-a casat hotărârea

din 28 ianuarie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Ganeva

și Cristina Ganeva împotriva Elenei Coltuc și lui Fiodor Coltuc, intervenient

accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Comrat cu privire la obligarea

permiterii accesului la teren pentru executarea lucrărilor de construcție și

reparare a peretelui casei și de întreținere a acestuia, obligarea demontării

din fundația casei reclamanților grinda cu profil metalic și compensarea

cheltuielilor de judecată și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Ganeva și Cristina

Ganeva ca fiind neîntemeiată.

temeinicia hotărârii primei instanțe a constatat, că aceasta urmează a fi

casată, deoarece în cazul dat concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre,

contravin circumstanțelor cauzei.

și Cristina Ganeva s-au adresat în Judecătoria Comrat cu cerere de chemare

în judecată către Elena Coltuc și Fiodor Coltuc cu privire la obligarea

pârâților să acorde acces la terenul de pământ cu nr. cadastral xxxxx,

amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx pentru executarea lucrărilor de

construcție, de reparare a peretelui casei și de întreținere a acestuia, obligarea

să demonteze din fundația casei reclamanților grinda cu profil metalic cu

diametrul 120 mm, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

necuvenit și nu este subiectul raporturilor juridice materiale, în privința

cărora sau în legătură cu care a fost depusă acțiunea, or, la materialele cauzei

este anexată informația eliberată de Registrul bunurilor imobile nr. cadastral

xxxxx, în conformitate cu care proprietar al construcțiilor și terenului

amplasate în mun. Comrat, str. xxxxx, cu nr. cadastrale xxxxx, xxxxx,

xxxxx, începând cu 30 iunie 2010, în baza contractului de donație nr. 5039

din 29 iunie 2010, este Cristina Ganeva.

juridice examinate și acest participant nu a prezentat probele contrariului.

3

Ganeva și Cristinei Ganeva către Elena Coltuc și Fiodor Coltuc cu privire la

obligarea intimaților să acorde acces la terenul de pământ cu nr. cadastral

xxxxx, amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx, pentru executarea lucrărilor de

construcție, de reparare a peretelui casei și de întreținere a acestuia, obligarea

să demonteze din fundația casei reclamanților grinda cu profil metalic cu

diametrul 120 mm, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, instanța

de fond prin admiterea acțiunii în această parte a adoptat o hotărâre în lipsa

vreunor probe, care ar confirma argumentele expuse în acțiune.

Elena Coltuc și Fiodor Coltuc „au demontat placa de trotuar, pe care

reclamanta a instalat-o și au bătut în fundația construcției ei grinda cu profil

metalic” este nefondată și nu se confirmă prin nimic, ori în ședința de

judecată ultimii au invocat că grinda cu profil metalic deja nu este acolo, iar

Cristina Ganeva a presupus, că aceasta a fost demontată de lucrătorii ei în

timpul executării lucrărilor de construcție.

demontate fundația casei și grinda cu profil metalic cu diametrul 120 mm,

însă, despre care anume grindă cu profil metalic este vorba și unde aceasta

este amplasată, nu este indicat. De asemenea, nu s-a clarificat de ce instanța

a obligat intimații să efectueze demontarea fundației casei, fără a indica care

anume.

tehnice a terenului de trotuar și a hanului biroului notarial, ce aparțin

Liudmilei Ganeva pe str. xxxxx, mn. Comrat și a casei de locuit vecine pe

str. xxxxx, din 20 iulie 2017, întocmit de comisia de specialitate a Primăriei

mun. Comrat, din conținutul căruia rezultă, că „în baza cererii verbale

Liudmila Ganeva precum că după ploi abundente s-a tasat grundul și fundația

peretelui de rezistență din partea de sud a biroului notarial, la intrare în

ogradă pe str. xxxxx, a fost creată comisia.” Din partea de cercetare a actului

menționat rezultă, că „la examinarea acestui teren a biroului notarial și între

casa locativă, se observă, că grundul împreună cu placa de trotuar au

provocat tasare cu lățimea de 2 metri și lungimea de 5 metri, ceea ce a dus la

denivelarea fundației peretelui de rezistență din partea de sud”. Astfel,

reieșind din concluziile comisiei, în conformitate cu care „comisia

recomandă să fie demontată placa de trotuar pe întreaga suprafață unde a

avut loc denivelarea, cu ajutorul excavatorului în măsura posibilității să fie

deschisă groapa formată pentru examinarea și prevenirea unei prăbușiri

ordinare, să fie adusă cantitatea necesară de moloz sau grund pentru

umplerea gropii, în vederea înlăturării motivelor de tasare a grundului, care

s-a format, este necesar să fie atrase forțe și mijloace de la ambele părți

4

(Liudmila Ganeva și Fiodor Coltuc) în legătură cu faptul, că această

chestiune atinge interesele ambelor părți și lucrări de înlăturare a prăbușirii

să fie executate cu propriile forțe” evident rezultă, că careva acțiuni, în urma

cărora a avut loc tasarea grundului, din partea lor nu au fost constatate, și

respectiv, vina lor în deteriorarea bunurilor, ce aparțin Cristinei Ganeva nu

există.

afirmațiile Liudmilei Ganeva și Cristinei Ganeva precum, că s-au adresat

către intimat (nu este concretizat către cine Elena Coltuc sau Fiodor Coltuc)

cu solicitare de a acorda acces la terenul lor de pământ, iar la nenumăratele

solicitări și cerințe, ultimii categoric refuză să acorde asemenea tip de acces

pentru întreținerea peretelui și efectuarea lucrărilor de construcție, or la

materialele cauzei lipsesc probe, care ar confirma faptul, că au fost asemenea

adresări în careva formă, ori un careva refuz.

afirmat că porțile, ce îngrădesc intrarea pe terenul lor aferent, practic

permanent sunt deschise, iar acest fapt a fost dovedit prin executarea

lucrărilor de construcție la început de ridicare a anexei la edificiul existent

(anul 2015), iar apoi și a edificiului nou (anii 2020-2021). În anul 2020 în

perioada examinării acțiunii, Cristina Ganeva a demolat construcția sa, în

legătură cu reparația peretelui căreia a fost depusă acțiunea, și a construit o

nouă clădire. Acest fapt este demonstrat prin autorizația de demolare nr. 11

din 19 martie 2020 cu nr. cadastral xxxxx amplasat în mun. Comrat, str.

xxxxx și autorizație de construcție nr. 47 din 29 mai 2020 a obiectului de

două etaje pe terenul de pământ cu nr. cadastral xxxxx, amplasat în mun.

Comrat, str. xxxxx, precum și informația din registrul bunurilor imobile, prin

care se confirmă demolarea casei individuale de locuit cu nr. cadastral

xxxxx, amplasată în mun. Comrat, str. xxxxx și demolarea construcției cu nr.

cadastral xxxxx, amplasat în mun. Comrat, str. xxxxx, cu introducerea pe 31

martie 2021 în acest sens a înregistrării în registrul bunurilor imobile.

Respectiv, cerințele din acțiune nu mai sunt actuale, ori peretele care este

necesar de a fi reparat, nu mai există.

de apel a considerat că Liudmila Ganeva și Cristina Ganeva nu sunt în drept

să pretindă la repararea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Cristinei Ganeva, a declarat recurs împotriva deciziei din 05 octombrie

2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea

5

deciziei instanței de apel, cu adoptarea unei noi soluții de menținere a

hotărârii primei instanțe.

SOLICITAREA RECURENTULUI

de apel a aplicat în mod arbitrar probele, precum și nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată.

faptul că recurenta nu a prezentat dovezi ce ar proba că ultima s-a adresat

intimaților cu solicitarea de a-i fi permis accesul pe terenul acestora vine în

contradicție cu art. 391 alin. (1) din Codul civil, or, în ședința de judecată

reprezentantul reclamantei a invocat că s-a adresat de nenumărate ori atât în

formă verbală, cât și scrisă către intimați, însă acestea s-au soldat cu eșec.

Mai mult, s-a invocat că intimații nu primesc absolut nici o corespondență,

iar instanța de apel a avut posibilitate să se convingă despre aceasta studiind

citațiile expediate în adresa ultimilor, care s-au întors cu mențiunea

„nereclamate”.

recurenta a avut acces pe terenul intimaților și a efectuat lucrările de

construcție, deoarece intimații nu au prezentat careva probe că într-adevăr

porțile au fost mereu deschise și recurenta a avut acces pe acest teren. Or,

recurenta a relatat, în ședința de judecată, că lucrările de demolare și

construcție s-au efectuat prin acces de pe terenul public, dar nu a intimaților,

așadar s-a demolat treptat clădirea de pe teren public, iar după aceasta

lucrările au fost efectuate în același mod, adică de pe ternul public.

declarațiile apelanților/intimaților, fără ca acestea să fie susținute prin probe,

dar nu a dat apreciere argumentelor recurentei, prin care s-a negat respectarea

dreptului de vecinătate de către aceștia.

a fost ridicată una nouă, fapt datorat termenului îndelungat de judecare a

cauzei în prima instanță, iar pentru a evita deteriorarea noii clădiri și pentru

finisarea lucrărilor asupra acesteia, sunt necesare intervenții la peretele

dinspre terenul intimaților, fiind necesar acces de pe terenul lor. Astfel,

solicitarea de a oferi accesul rămâne și în continuare, ori la moment riscul

deteriorării construcției noi persistă, fapt confirmat prin necesitarea

demolării clădirii la care nu a fost posibilă intervenția din cauza termenului

îndelungat de judecată.

în instanțele ierarhic inferioare în susținerea poziției sale. În drept, a indicat

prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

6

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat

dispozitivul deciziei în ședință publică la 05 octombrie 2022. Decizia

motivată a Curții de Apel Comrat din 05 octombrie 2022, a fost expediată

Cristinei Ganeva și avocatului Dumitru Barbaroș prin intermediul poștei

terestre la 12 decembrie 2022, fiind recepționată la 15 decembrie 2022 și

16 decembrie 2022 (f.d. 38,Vol. 2), fapt confirmat prin avizele de recepție

nr. DS8007659253AS și DS8007659254AS anexate la materialele cauzei

(f.d. 40, 43, vol. 2). Astfel, recursul declarat de către avocatul Dumitru

Barbaroș, în interesele Cristinei Ganeva, la 18 ianuarie 2023, se consideră

depus în termenul stabilit de lege.

oficiului poștal, a expediat în adresa intimaților Elena Coltuc și Fiodor

Coltuc, copia recursului declarat de către avocatul Dumitru Barbaroș, în

interesele Cristinei Ganeva, împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a

Curții de Apel Comrat, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.

Fiodor Coltuc au depus referință, în care au solicitat a declara inadmisibil

recursul depus de avocatul Dumitru Barbaroș, în interesele Cristinei

Ganeva și a menține decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel

Comrat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare

la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția

art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01

septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,

7

urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către

avocatul Dumitru Barbaroș, în interesele Cristinei Ganeva, a fost depus

până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului.

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”

reglementează că:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

8

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural,

și anume, dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

9

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile

prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere

irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina

web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către avocatul

Dumitru Barbaroș, în interesele Cristinei Ganeva, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este

inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Dumitru Barbaroș, în

interesele Cristinei Ganeva, împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a

Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

10