3ra-444/22 — anularea actelor administrative

3ra-444/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-444/22

2-16005333-01-3ra-18042022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud.: Gr. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)

D E C I Z I E

2 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursurile depuse de Consiliul municipal Comrat și Primăria

mun. Comrat și de avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din Republica Moldova împotriva

Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat

Răileanu Maxim, secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane

terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar, Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev, cu privire la

anularea actelor administrative și cererea de chemare în judecată depusă de persoana

terță Ana Tatar împotriva Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat,

arhitectului-șef mun. Comrat Răileanu Maxim, secretarului Consiliului municipal

Comrat Sirenco Ana, persoane terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar, Maria Pometco,

Parascovia Gheorghiev, cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care au fost

respinse apelul depus de Consiliul municipal Comrat, Primăria mun. Comrat și apelul

depus de avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei

Pometco și a fost menținută hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2016, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din

Republica Moldova s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva

Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, persoane terțe Ana Tatar,

Dmitri Tatar prin care a solicitat anularea deciziilor Consiliului municipal Comrat nr.

6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.”

și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco

1

M.P.” și anularea certificatului de urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016, precum și

autorizației de construire nr. 84 din 01 august 2016, emise pe numele Parascoviei

Gheorghiev și Mariei Pometco.

În motivarea acțiunii a indicat că, reieșind din activitatea funcțională, Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat conform art. 64, 67 al Legii nr. 436 din

28.12.2006 privind administrația publică locală, examinând cererea Anei Tatar și

Dmitri Tatar privind controlul de legalitate al actelor Consiliului municipal Comrat și a

Primarului mun. Comrat, a constatat încălcarea legislației în vigoare, înaintând

notificările nr.1304ОТ5-337 și nr.1304ОТ5-338 din 31 octombrie 2016. În termenele

indicate de lege Oficiul nu a primit răspuns despre examinarea notificărilor, în legătură

cu ce s-a adresat cu prezenta acțiune.

Referitor la neconformitățile depistate, a comunicat că prin decizia Consiliului

municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016, Parascoviei Gheorghiev și Mariei

Pometco i-a fost permisă proiectarea și reconstruirea magazinului din XXXXX pe

terenul arendat. Ulterior, prin hotărârea nr. 9/33 din 05 iulie 2016 au fost introduse

modificări în decizia nr. 6/48 din 29 aprilie 2016, conform cărora, pct. 1 din decizie v-

a avea următorul conținut „a permite Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco

proiectarea și reconstruirea magazinului din XXXXX, cu construirea subsolului, pe

terenul deținut cu drept de proprietate, nr. cadastral XXXXX”.

Apreciază deciziile respective ca fiind ilicite, emise cu încălcarea competenței și

respectiv urmează a fi anulate.

Făcând trimitere la prevederile art. 14 din Legea privind administrația publică

locală și la Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție a rezumat că, întrucât aceasta este competența autorității executive,

consiliul local nu este în drept să autorizeze construirea (reconstruirea). În afară de

acestea, construirea se autorizează doar după primirea certificatului de urbanism.

Totodată, întru executarea deciziilor contestate Primăria mun. Comrat la

13 iunie 2016 a eliberat Parascoviei Gheorghieva și Mariei Pometco certificatul de

urbanism nr. 72 pentru proiectarea reconstruirii magazinului cu construirea subsolului

din XXXXX. La 01 august 2016, Primarul mun. Comrat a semnat autorizația de

construire nr. 84.

Aceste acte administrative, de asemenea le apreciază ca fiind ilegale și urmează a

fi anulate, or printre alte documente, în baza cărora se eliberează certificatul de

urbanism, beneficiarul construcției prezintă acordul autentificat notarial al

coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul

executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit (art. 3

alin. (1) lit. d) Legii). În lipsa documentației de urbanism și de amenajare a teritoriului,

emitentul este obligat să elaboreze, prin intermediul serviciilor sale abilitate, o schemă

de amplasare a imobilului/terenului și a rețelelor edilitare, care trebuie avizată de către

arhitectul-șef, organele supravegherii de stat.

A menționat că, din materialele obținute rezultă că certificatul de urbanism

menționat a fost eliberat fără coordonarea instituțiilor vizate, precum și fără

coordonarea cu INCP „Urbanproiect”. În afară de acestea, lipsește acordul autentificat

notarial al coproprietarilor obiectului adiacent cu privire la ridicarea pereților unei

2

construcție capitale, în apropierea nemijlocită a clădirii lor, în urma cărui fapt le-au

fost încălcate drepturile.

A opinat că, în prezența încălcărilor susmenționate, Primarul mun. Comrat nu a

avut dreptul să semneze autorizația de construire nr. 84 din 01 august 2016.

A comunicat că, la 23 august 2016, după notificările depuse de Oficiul a fost doar

sistată autorizația de construire nr. 84, însă nu a fost anulată ca fiind ilegală. Respectiv,

construcția poate fi reîncepută în orice moment (f.d.13, vol. I).

La 13 februarie 2017, prin încheiere protocolară, în proces, în calitate de terțe

persoane au fost atrase Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev și Vladimir

Gheorghiev (f.d. 31, vol. I).

La 17 martie 2017, în calitate de copârâți au fost atrași arhitectul-șef mun. Comrat

Răileanu Maxim și secretarul Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana (f.d.46verso,

vol. I).

La 28 februarie 2019, instanța, prin încheiere protocolară, a admis succesiunea

procesuală, prin înlocuirea în proces a defunctului Vladimir Gheorghiev cu succesorul

Parascovia Gheorghiev (f.d. 120verso, vol.I)

La 09 iulie 2019, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus acțiune

suplimentară prin care a comunicat că șefului direcției Agenției de Supraveghere

Tehnică Sud, prin scrisoarea nr. 63 din 14 noiembrie 2018, a confirmat faptul că de

către Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev nu a fost reconstruit magazinul, ci a fost

demolat vechiul magazin și a fost construit unul nou, cu încălcarea actelor de urbanism

emise de Primăria mun. Comrat pentru reconstruire, iar prin scrisoarea Primarului

mun. Comrat din 20 martie 2018, se confirmă faptul că construirea a fost realizată prin

metoda de blocare.

Totodată a mai indicat că, la întocmirea și emiterea actelor litigioase, autoritățile

administrației publice locale nu au ținut cont de prevederile SNiP 2.07.01-89

Planificarea urbană, planificarea și dezvoltarea localităților urbane și rurale și nu a

respectat prevederile despre distanța minimă. Luând în considerație faptul că pereții

ridicați ai magazinului pârâtelor au fost construiți fără ferestre, distanța minimă ar fi

trebuit să fie de 4,8 m = (6 m - 20%). Nerespectarea cerințelor privind distanța minimă

pentru obiectul în construcție este confirmată și prin prescripțiile nr. XXXXX din

25 august 2016 și nr. XXXXX din 07 septembrie 2019 semnate de șeful Inspecției de

Stat în Construcții, deși în certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 72 din

13 iunie 2016 în secțiunea a 4-a este indicat: „...Clădirile urmează a fi plasate la o

distanță standard față de clădirile și drumurile învecinate, ținând cont de legislație,

urmează a fi respectate toate standardele necesare, atât arhitectural-constructive, cât și

urbanistice în proiectul pentru acest obiect”.

A invocat și încălcarea de către pârâte a măsurilor antiincendiare prin construirea

prin metoda de blocare.

Fiind solicitate, la 08 mai 2019, de la Primăria mun. Comrat mai multe

documente care au tangență cu cauza examinată, inclusiv raportul de expertiză tehnică,

nu a primit răspuns satisfăcător, prin ce a concluzionat în mod repetat că Primăria

mun. Comrat a eliberat în mod ilegal certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 72

din 13.06.2016 și, prin urmare, autorizația de construire.

3

Reclamatul a accentuat că, la caz, nu a avut loc nici o reconstruire, dar s-a

demolat vechiului obiect comercial, fiind turnată o nouă fundație, coloane și, astfel, a

fost construit un nou magazin. Aceste afirmații sunt confirmate și prin Avizul de

verificare din 20 iulie 2016. Prin acest act se confirmă că suprafața clădirii a fost

schimbată, precum și elementele sale principale, pereții, fundația, coloanele etc., totul

a fost refăcut. Respectiv conform prevederilor Legii 163/09.07.2010, investitorii

urmau să obțină autorizație de desființare.

La 01 octombrie 2020, persoana terță Ana Tatar s-a adresat în instanța de judecată

cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului municipal Comrat,

Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat Răileanu Maxim, secretarului

Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar,

Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev, prin care a solicitat anularea deciziilor

Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui

Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu privire la cererea

lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și anularea certificatului de urbanism nr. 72

din 13 iunie 2016, precum și autorizației de construire nr. 84 din 01 august 2016,

emise pe numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco.

În motivarea acțiunii, Ana Tatar a repus în discuție argumentele invocate de către

Oficiu în acțiunea principală, indicând că deciziile Consiliului municipal Comrat nr.

6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.”

și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 și certificatul de urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016,

precum și autorizația de construire nr. 84 din 01 august 2016 sunt ilegale, emise cu

încălcarea competenței și urmează a fi anulate (f.d. 114/1-114/2, vol. I).

Prin încheierea protocolară din 04 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, a fost primită acțiunea depusă de Ana Tatar pentru a fi examinată cu acțiunea

de bază depusă de Oficiul teritorial Comrat.

Prin hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunile au

fost admise parțial, fiind anulate deciziile Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din

29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr.

9/33 din 05 iulie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” ca

fiind ilegale pe fond, fiind emise cu încălcarea legii și cu încălcarea competenței, și

autorizația de construire nr. 84 din 01 august 2016, emisă pe numele Parascoviei

Gheorghiev și Mariei Pometco.

Au fost respinse acțiunile în partea solicitării de anulare a certificatului de

urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016, emis pe numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei

Pometco.

S-a dispus încasarea de la Consiliul municipal Comrat și Primarul mun. Comrat

în beneficiul Anei Tatar prin intermediul bugetului local al municipiului Comrat UTA

Găgăuzia 3000 lei în calitate de compensație pentru cheltuielile de judecată, suportate

în legătură cu achitarea asistenței juridice acordate.

La 21 mai 2021, avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco a depus apel, nemotivat, iar la 27 septembrie 2021, în termenul

prevăzut de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului.

4

La 15 iunie 2021, Consiliul municipal Comrat și Primarul mun. Comrat au depus

apel nemotivat (f.d. 150, vol. I), iar la 21 octombrie 2021, în termenul prevăzut de art.

232, alin. (2) din Codul administrativ, au prezentat motivarea apelului, prin care au

solicitat casarea parțială a hotărârii din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunilor.

Prin decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat, au fost respinse

apelurile depuse de Consiliul municipal Comrat, Primăria mun. Comrat și de avocatul

Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco și a fost

menținută hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 15 martie 2022, Consiliul municipal Comrat, Primăria mun. Comrat a depus

recurs nemotivat, iar la 14 aprilie 2022 au prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului, au reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la

examinarea cauzei în instanța de fond și apel.

Recurenții au indicat că la examinarea cererii de apel depuse de Consiliul

municipal Comrat și Primarul mun. Comrat împotriva hotărârii din 19 mai 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, Curtea de apel Comrat a încălcat normele de drept

material, ce creează temei pentru casarea deciziei, în legătura cu faptul că nu a fost

aplicată legea care urma a fi aplicată.

Au explicat că, art. 14 alin.(2) lit. f) din Legea privind administrația publică

locală, prevede competența consiliilor locale de a decide asupra lucrărilor de

proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor, podurilor, fondului

locativ în condițiile Legii cu privire la locuințe, precum și a întregii infrastructuri

economice, sociale, medicale și de agrement de interes local, iar Colegiul Curții de

Apel Comrat, în decizia sa a ignorat această normă de drept, indicând că prin deciziile

consiliilor locale în principiu nu poare fi admisă persoanelor fizice și juridice

efectuarea a unei astfel de activități ca proiectarea și construcția oricăror construcții

private.

Instanța de judecată era obligată să motiveze de ce nu a aplicat prevederile date,

la examinarea cauzei.

Deducerile incorecte ale instanței de apel au dus la concluzii eronate și la

soluționare greșită a cererii de apel depuse de Consiliul municipal Comrat și Primarul

mun. Comrat.

Recurenții invocă și faptul că instanțele au depășit obiectul acțiunii în concluziile

expuse, or, se solicită în acțiune recunoașterea ca ilegală și anularea autorizației de

construire nr. 84 din 01 august 2016, eliberată de Primarul mun.Comrat pe numele

Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco, pentru reconstrucția magazinului în

XXXXX, respectiv, instanțele de judecată erau obligate să verifice legalitatea eliberării

documentului dat anume la 01 august 2016, ceea ce înseamnă suprapunerea

prevederilor art. 12, 13 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție, în vigoare la situația de 01 august 2016, cu conținutul autorizație. Ce s-a

stabilit mai târziu, nu este obiectul pretențiilor adresate Primarului mun. Comrat și

documentului eliberat. Neconcordanța de fapt dintre lucrările efectuate cu proiectul

poate fi obiectul unui alt litigiu și Primarul mun.Comrat pentru aceasta poartă

răspundere.

5

La 05 aprilie 2022, avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev

și Mariei Pometco a depus recurs motivat.

În motivarea recursului, au reiterat argumentele de fapt și de drept expuse la

examinarea cauzei în instanța de fond și apel.

Astfel, a specificat că argumentele Curții de apel cu privire la admisibilitatea și

temeinicia acțiunii depuse de persoana terță Ana Tatar sunt vădit neîntemeiate,

contrare cerințelor legislației și nu corespund circumstanțelor de fapt ale cauzei, or

acțiunea acesteia a fost depusă la data 01.10.2020, actele administrative adoptate

datează cu perioada anului 2016. Despre adoptarea tuturor actelor administrative

contestate persoana terță a cunoscut cel puțin la data 18.10.2016, ceea ce se confirmă

prin petiția depusă Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. Mai mult ca atât,

Ana Tatar este participanta la procesul în cauză din data depunerii acțiunii în instanța

de judecată - 14.12.2016.

Contrar acestor circumstanțe, Ana Tatar nu a întreprins măsuri de contestare a

actelor contestate prin depunerea unor cereri prealabile, iar acțiunea în cauză a fost

depusă cu depășirea termenului de prescripție. Astfel, cererea de chemare în judecată

depusă de Ana Tatar urmează a fi recunoscută inadmisibilă.

Totodată, consideră acțiunea de contencios administrativ inadmisibilă și din

considerentul că Ana Tatar nu poate pretinde că prin activitatea administrativă este

încălcat dreptul său în sensul art. 17 din Codul administrativ. Terța persoană nu a

motivat în ce constă încălcarea drepturilor ei și intereselor legitime în urma adoptării

actelor administrative contestate.

Argumentul precum că construcția se realizează prin blocarea obiectului imobil

care aparține ei și cu încălcarea unui șir de acte normative, îl apreciază ca vădit

neîntemeiat și neveridic, or lucrările pentru reconstrucția magazinului situat în

XXXXX au fost efectuate exclusiv pe terenul Parascoviei Gheorghiev și Mariei

Pometco și nu au atins careva interese ale Anei Tatar, ca proprietar al terenului

adiacent. Clădirea reconstruită este situată în același loc ca și anterior, în limita

parametrilor și amplasării clădirii care a existat înainte de reconstrucție.

Despre lipsa încălcărilor legislației de urbanism atestă și faptul că după finalizarea

lucrărilor de construcție, obiectul a fost transmis în exploatarea și înregistrat în

Registrul bunurilor imobile.

Recurentele nu sunt de acord nici cu argumentul Curții de apel cu privire la

ilegalitatea autorizației de construire nr. 84 din 01 august 2016.

Poziția o explică prin faptul că potrivit art.2 al Legii privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, autorizație de construire este un act, eliberat de către emitent,

prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcție în temeiul și cu respectarea

certificatului de urbanism pentru proiectare și a documentației de proiect elaborate și

verificate, iar prin lucrări de construcție se are în vedere ansamblu de operații

efectuate cu ajutorul mecanismelor, mașinilor, precum și manopera, în vederea

realizării, reconstruirii, restaurării sau consolidării unei construcții. Astfel, autorizația

de construire a fost eliberată strict în conformitate cu lege și este legală.

Instanțele de judecată, apreciind situația, critică și aduc argumente nu despre

legalitatea eliberării autorizației de construcție, ci despre modul în care s-a desfășurat

6

executarea acestei autorizații în timpul procesului de construcție, adică modul în care

s-au desfășurat lucrările de construcție. Totodată, procesul lucrărilor de construcție nu

este obiectul cererilor examinate, ci este domeniul de control și supraveghere de către

organele de stat specializate.

În acest sens, a comunicat că, obiecțiile privind legalitatea efectuării lucrărilor de

construcție a făcut deja obiectul a unui proces judiciar în cadrul unei cauze

contravenționale, în urma căruia procesele-verbale întocmite în privința lui titularul

construcției au fost recunoscute ilegale.

Aprecierile instanței de apel date documentației de proiect le consideră ilegale,

întrucât până la moment lipsesc careva acte și decizii care să ateste incorectitudinea,

nevalabilitatea sau inexactitate proiectului de reconstrucție. Mai mult ca atât, aceste

aprecieri depășesc limita obiectului supus judecății, întrucât pretenții de ilegalitate a

documentației de proiectare în baza căreia a fost eliberată autorizația de construcție nr.

84 din 08.01.2016, nu a invocat nimeni.

A mai specificat că actul de recepție a lucrărilor de construcție finalizate nr. 1 din

19.04.2019 este valabil și nu este contestat de nimeni.

Au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 01 martie 2022 a

Curții de Apel Comrat și hotărârii din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central și emiterea unei noi hotărâri prin care cererile de chemare în judecată să fie

recunoscute inadmisibile sau respinse ca neîntemeiate.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 01 martie 2022, în

ședință publică.

Dispozitivul deciziei a fost recepționat de Consiliul municipal Comrat și

Primăria mun. Comrat, la 04 martie 2022, iar de către avocatul Nicolai Jecov la 03

martie 2022 (f.d. 124-126, vol. II).

La 15 martie 2022, Consiliul municipal Comrat și Primăria mun. Comrat au

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat

(f.d. 166, vol. II).

Decizia motivată din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost recepționată

de recurenți Consiliul municipal Comrat și Primăria mun. Comrat și avocatul Nicolai

Jecov la 17 martie 2022 (f.d.156,159,160, vol. II).

Ulterior, la 14 aprilie 2022, Consiliul municipal Comrat și Primăria mun. Comrat

au prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 01 martie 2022 a Curții de

Apel Comrat (f.d. 176-177, vol. II).

7

În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245

alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 05 aprilie 2022, recurs motivat a depus avocatul Nicolai Jecov, în interesele

Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco.

Se reține că potrivit pct. 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prin derogare de la Capitolul VI al

Legii Nr. 212 din 24-06-2004 privind regimul stării de urgenta, de asediu și de război,

pe perioada stării de urgenta s-au stabilit următoarele măsuri specifice în domeniul

justiției: 5.2 Acțiunile în contenciosul administrativ, 5.2.2 Termenele de exercitare a

căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se suspendă de drept,

aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a

curge noi termene, de aceeași durata, de la data încetării stării de urgență. în cauzele

care se suspendă de drept, în care au fost exercitate căi de atac până la data emiterii

prezentei dispoziții, dosarele se înaintează instanței competente după încetarea stării de

urgența.

Prin dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, au fost excluse măsurile specifice în domeniul justiției și s-a

abrogat punctul 5 din Dispoziția nr. 5 din 02.03.2022, cu modificările ulterioare, a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu data de

04.04.2022.

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor de

atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte

potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de

aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Astfel, termenul de depunere a recursului nemotivat urma să curgă din 04 martie

2022, ziua imediat următoare datei recepționării dispozitivului deciziei contestate și

urma să expire la 02 aprilie 2022, iar pentru depunerea recursului motivat, termenul a

început a curge din 18 martie 2022, ziua imediat următoare recepționării deciziei

motivate, și urma să expire la 16 aprilie 2022, care fiind zi de sâmbătă se transferă

pentru data de 18 aprilie 2022 (luni).

Instanța de recurs relevă că termenul de exercitare a căilor de atac a fost întrerupt

în perioada 02 martie 2022 – 03 aprilie 2022.

Având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de depunere a

recursului pentru recurent a fost data de 03 mai 2022, ținând cont atât de data

notificării dispozitivului deciziei motivate a instanței de apel, cât și perioada de

întrerupere a termenelor de contestare.

În condițiile enunțate, recursul a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245

alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 18 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului și

terțelor persoane copia recursul depus de Consiliul municipiului Comrat,

Primăria municipiului Comrat și recursul depus de avocatul Nicolai Jecov, în

interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referințelor.

8

La 30 mai 2022, Ana Tatar a depus referință prin care a solicitat respingerea sau

declararea cererilor de recurs ca inadmisibile.

Prin încheierea din 26 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Consiliul municipal Comrat, Primăria mun. Comrat și recursul depus de

avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco

împotriva deciziei din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat, au fost numite pentru

examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recursuri, în raport cu materialelor cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa integral decizia instanței de

apel și de a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel, din considerentele ce

urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art.21 și

art. 36 Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

Potrivit art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin.(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

9

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

După cum denotă actele cauzei, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat

din Republica Moldova înaintând acțiunea în contencios administrativ împotriva

Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat

Răileanu Maxim și secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane

terțe, Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev și Vladimir Gheorghiev, a solicitat

anularea deciziilor Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu

privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr.9/33 din

5 iulie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și anularea

certificatului de urbanism nr.72 din 13 iunie 2016, precum și autorizației de construire

nr.84 din 01 august 2016, emise pe numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco.

Este cert și faptul că la data de 01 octombrie 2020, Ana Tatar a depus în instanța

de judecată acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului municipal

Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat Maxim Răileanu,

secretarului Consiliului municipal Comrat Ana Sirenco, persoane terțe Ana Tatar,

Dmitri Tatar, Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev, prin care a solicitat anularea

deciziilor Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la

cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu

privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și anularea certificatului de

urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016, precum și autorizației de construire nr. 84 din

01 august 2016, emise pe numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco.

Prin încheierea protocolară din 04 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, a fost primită acțiunea depusă de Ana Tatar pentru a fi examinată cu acțiunea

de bază depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunile depuse

de Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din Republica Moldova împotriva

Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat

Răileanu Maxim, secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane

terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar, Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev cu privire la

anularea actelor administrative și de Ana Tatar împotriva Consiliului municipal

Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat Răileanu Maxim,

secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane terțe Ana Tatar,

Dmitri Tatar, Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev cu privire la anularea actelor

administrative. A anulat deciziile Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din

29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și

10

nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco

M.P.” ca fiind ilegale pe fond, fiind emise cu încălcarea legii și cu încălcarea

competenței, și autorizația de construire nr. 84 din 01 august 2016, emisă pe numele

Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco. A respins acțiunile în partea solicitării de

anulare a certificatului de urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016, emis pe numele

Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco. A încasat de la Consiliul municipal

Comrat și Primarul mun. Comrat în beneficiul Anei Tatar prin intermediul bugetului

local al municipiului Comrat UTA Găgăuzia 3000 lei în calitate de compensație pentru

cheltuielile de judecată, suportate în legătură cu achitarea asistenței juridice acordate.

Judecând apelurile depuse de Consiliul municipal Comrat, Primăria mun. Comrat

și de avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco,

instanța de apel a respins apelurile și a menținut hotărârea primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse de recurenți, conchide că soluția a fost dată de către instanța de

apel fără elucidarea pe deplin a circumstanțele cauzei și fără determinarea exactă a

naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și

certă a situației de fapt sub toate aspectele invocate.

Astfel, după cum se constată în speță, prin încheierea protocolară din

17 martie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, au fost atrași în calitate de

copârâți arhitectul-șef mun. Comrat Răileanu Maxim și secretarul Consiliului

municipal Comrat Sirenco Ana, în cauza de contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din

Republica Moldova cu privire la anularea deciziilor Consiliului municipal Comrat nr.

6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.”

și nr. 9/33 din 5 iulie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco

M.P.”, anularea certificatului de urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016 și a autorizației de

construire nr. 84 din 01 august 2016, emise pe numele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019),

orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de

către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Totodată, este de notat că deși prevederile art. 20 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la

1 aprilie 2019), stipulează că cererea de chemare în judecată poate fi formulată și

împotriva funcționarului public al autorității publice pârâte care a elaborat actul

administrativ contestat sau care a refuzat să soluționeze cererea în cazul în care se

solicită despăgubiri, instanța de recurs conchide că aceste dispoziții nu sunt aplicabile

situației din speță.

11

Drept urmare, instanța de recurs remarcă că la judecarea cauzei de contencios

administrativ, instanța de apel avea obligația de a verifica calitatea părților în proces,

întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii

dreptului ce rezultă din obiectul material litigios dedus judecății.

Sub un alte aspect, instanța de recurs relevă prevederile art. 205 alin. (2) Cod

administrativ, potrivit cărora dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel

încât hotărârea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această

persoană terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când:

a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț

sau cere constatarea nulității acestuia;

b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea

unui terț sau cere constatarea nulității acestuia;

c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și

favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de

persoane.

Iar, în corespundere cu art. 205 alin. (5) Cod administrativ, orice terț atras în

proces poate înainta atât cereri procesuale, cât și cereri de alăturare la cererea

reclamantului sau pârâtului cu privire la fondul cauzei. Terțul atras în proces poate

depune o cerere proprie cu privire la fondul cauzei doar în cazurile prevăzute la

alin. (2).

Prin prisma cadrului legislativ enunțat, instanța de recurs stabilește că la

judecarea apelurilor depuse de Consiliul municipal Comrat, Primăria mun. Comrat și

de avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco,

instanța de apel nu a supus examinării dacă persoana terță, Ana Tatar, întrunește

exigențele alin. (2) din art. 205 Cod administrativ, pentru a depune o cerere de

chemare în judecată proprie, în ordinea contencios administrativ cu privire la anularea

deciziilor Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la

cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu

privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.”, anularea certificatului de

urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016 și a autorizației de construire nr. 84 din

01 august 2016, emise pe numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco.

Or, omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct indică la

examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale, aplicabile

cazului.

În același timp, se vor menționa și prevederile art. 207 alin. (1) din Codul

administrativ, potrivit cărora instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile

pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare

prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Conform art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, acțiunea în contencios

12

administrativ se declară inadmisibilă în special când acțiunea a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 209.

Iar potrivit art. 209 alin. (1) Cod administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea

în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest

termen începe să curgă de la: 1) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la

cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru

soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ

individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art. 165 alin.(1)

referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

În acest context, instanța de recurs atestă că verificând argumentul invocat în

cererea de apel de către avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco cu privire la tardivitatea cererii de chemare în judecată a Anei Tatar,

instanța de apel într-un mod neînțeles a reținut că depunerea petiției de către Ana Tatar

în adresa Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, la data de

18 octombrie 2016, prin care a solicitat efectuarea controlului de legalitate a actelor

administrative contestate, nu confirmă și faptul că Ana Tatar a avut la dispoziție aceste

acte administrative.

Și asta deoarece, concluzionând că acțiunea în contencios administrativ înaintată

la data de 01 octombrie 2020 de către Ana Tatar cu privire la anularea deciziilor

Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui

Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu privire la cererea

lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.”, anularea certificatului de urbanism nr. 72 din

13 iunie 2016 și a autorizației de construire nr. 84 din 01 august 2016, emise pe

numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco, a fost depusă în interiorul

termenului de prescripție de adresare în instanța de judecată, instanța de apel a trecut

cu vederea că din conținutul aceleiași petiții depusă de Ana Tatar către Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, se oglindește cu certitudine că Ana Tatar

cunoștea despre decizia Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu

privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.”, prin care a fost permisă

proiectarea și reconstruirea magazinului din XXXXX pe terenul arendat, certificatul de

urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016 și autorizația de construire nr. 84 din 1 august 2016,

încă la data de 18 octombrie 2016 (f. d. 12 vol. I).

De altfel, în speță, important este de subliniat și faptul că Ana Tatar având

calitatea de intervenient accesoriu, în cauza de contencios administrativ înaintată de

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din Republica Moldova, cu aceleași

cerințe identice ca și în acțiunea depusă de ea, se evidențiază în plus faptul că aceasta

avea cunoștință despre actele administrative contestate inclusiv și la momentul

depunerii acțiunii de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, la

14 decembrie 2016, împrejurare care la fel, a fost lăsată fără examinare de către

instanța de apel.

Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța ierarhic inferioară urma să

cerceteze cu minuțiozitate dacă de către Ana Tatar a fost sau nu respectat termenul de

adresare în instanța de judecată.

13

Or, admiterea și examinarea în fond a unei acțiuni depuse cu omiterea

termenului de prescripție este contrară dispozițiilor art. 6 § 1 CEDO (cauza Snegur v.

Republica Moldova nr. 22775/07 ), în care Curtea a relevat că respectarea termenelor

de prescripție constituie una din întrebările esențiale care trebuie soluționată de către

judecătorii naționali și că această chestiune are o importanță decisivă pentru

soluționarea cauzei (a se compara cu Ruiz Torija v. Spania, 9 decembrie 1994, § 30,

seria A nr. 303-A).

Subsidiar la acest segment, Colegiul notează că exercitarea unui drept de către

titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea anumitor exigențe legale, între care

și stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă. Dispozițiile legale criticate sunt în concordanță și cu jurisprudența

CtEDO referitoare la dreptul de acces la justiție.

De asemenea, CtEDO a statuat în cauza Golder împotriva Regatului Unit, că

dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, în

anumite situații, supus unor restricții legitime, cum ar fi termenele legale pentru

prescripție, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului

(Stubbings și alții împotriva Regatului Unit, 22 octombrie 1996, pct. 51 - 52, Culegere

1996 IV).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorilor

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursurile depuse de Consiliul municipal Comrat și Primăria

mun. Comrat și de avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco, de a casa decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat și de a

restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului,

este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie remediate

neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră),

23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag.

123 – 125).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile depuse de Consiliul municipal Comrat și Primăria

mun. Comrat și de avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco.

Se casează integral decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiului

14

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din Republica Moldova împotriva Consiliului

municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat Răileanu

Maxim, secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane terțe Ana

Tatar, Dmitri Tatar, Maria Pometco, Prascovia Gheorghiev, cu privire la anularea

actelor administrative și cererea de chemare în judecată depusă de persoana terță Ana

Tatar împotriva Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-

șef mun. Comrat Răileanu Maxim, secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco

Ana, persoane terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar, Maria Pometco, Prascovia Gheorghiev,

cu privire la anularea actelor administrative, cu restituirea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

15