ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 22.11.2023

2ac-234/23 — anularea actelor administrative

HOTĂRÂRE

22.11.2023

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: anularea actelor administrative
Temei legal: temeiurile stramutarii cauzei

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

2ac-234/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ac-234/23

2-16005333-01-2ac-21062023

ÎNCHEIERE

22 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând demersul președintelui interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov cu privire la strămutarea cauzei spre examinare la o altă instanță de judecată de

același grad,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din Republica Moldova împotriva

Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat

Răileanu Maxim, secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane terțe

Ana Tatar, Dmitri Tatar, Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev, cu privire la anularea

actelor administrative și cererea de chemare în judecată depusă de persoana terță Ana

Tatar împotriva Consiliului municipal Comrat, Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef

mun. Comrat Răileanu Maxim, secretarului Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana,

persoane terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar, Maria Pometco, Parascovia Gheorghiev, cu

privire la anularea actelor administrative,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2016, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat din Republica

Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Comrat,

Primarului mun. Comrat, persoane terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar prin care a solicitat

anularea deciziilor Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire

la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu privire

la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și anularea certificatului de urbanism

nr. 72 din 13 iunie 2016, precum și autorizației de construire nr. 84 din 01 august 2016,

emise pe numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco.

La 01 octombrie 2020, persoana terță Ana Tatar s-a adresat în instanța de judecată

cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului municipal Comrat,

Primarului mun. Comrat, arhitectului-șef mun. Comrat Răileanu Maxim, secretarului

Consiliului municipal Comrat Sirenco Ana, persoane terțe Ana Tatar, Dmitri Tatar, Maria

Pometco, Parascovia Gheorghiev, prin care a solicitat anularea deciziilor Consiliului

municipal Comrat nr. 6/48 din 29 aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A.

și Pometco M.P.” și nr. 9/33 din 05 iulie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A.

și Pometco M.P.” și anularea certificatului de urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016, precum

și autorizației de construire nr. 84 din 01 august 2016, emise pe numele Parascoviei

Gheorghiev și Mariei Pometco.

Prin încheierea protocolară din 04 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

a fost primită acțiunea depusă de Ana Tatar pentru a fi examinată cu acțiunea de bază

depusă de Oficiul teritorial Comrat.

Prin hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunile au

fost admise parțial, fiind anulate deciziile Consiliului municipal Comrat nr. 6/48 din 29

aprilie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” și nr. 9/33 din

05 iulie 2016 „Cu privire la cererea lui Gheorghieva P.A. și Pometco M.P.” ca fiind

ilegale pe fond, fiind emise cu încălcarea legii și cu încălcarea competenței, și autorizația

de construire nr. 84 din 01 august 2016, emisă pe numele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco. Au fost respinse acțiunile în partea solicitării de anulare a certificatului

de urbanism nr. 72 din 13 iunie 2016, emis pe numele Parascoviei Gheorghiev și Mariei

Pometco. S-a dispus încasarea de la Consiliul municipal Comrat și Primarul mun. Comrat

în beneficiul Anei Tatar prin intermediul bugetului local al municipiului Comrat UTA

Găgăuzia 3000 lei în calitate de compensație pentru cheltuielile de judecată, suportate în

legătură cu achitarea asistenței juridice acordate.

La 21 mai 2021, avocatul Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și

Mariei Pometco a depus apel, nemotivat, iar la 27 septembrie 2021, în termenul prevăzut

de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, a prezentat motivarea apelului.

La 15 iunie 2021, Consiliul municipal Comrat și Primarul mun. Comrat au depus

apel nemotivat (f.d. 150, vol. I), iar la 21 octombrie 2021, în termenul prevăzut de art.

232, alin. (2) din Codul administrativ, au prezentat motivarea apelului, prin care au

solicitat casarea parțială a hotărârii din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunilor.

Prin decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat, au fost respinse apelurile

depuse de Consiliul municipal Comrat, Primăria mun. Comrat și de avocatul Nicolai

Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco și a fost menținută

hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile depuse de Consiliul municipal Comrat și Primăria mun. Comrat și de avocatul

Nicolai Jecov, în interesele Parascoviei Gheorghiev și Mariei Pometco. A fost casată

integral decizia din 01 martie 2022 a Curții de Apel Comrat cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor a Curții de Apel

Comrat, prezenta cauza a fost repartizată pentru judecare, în ordine de apel, completului

de judecată compus din judecătorii, Dmitrii Fujenco, Andrei Mironov, Ludmila

Caraianu.

Prin încheierea Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat din 05 iunie 2023,

s-a dispus redistribuirea prezentei cauze civile în legătură cu faptul că judecătorul Curții

de Apel Comrat, Ludmila Caraianu a depus cerere de demisie.

La 05 iunie 2023, sistemul PIGD, nu a repartizat cauza a din lipsă de judecători

compatibili.

La 19 iunie 2023 președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov,

a înaintat demers Curții Supreme de Justiție, solicitând strămutarea cauzei la o altă

instanță de judecată egală în grad cu Curtea de Apel Comrat pentru judecarea acesteia,

din motivul imposibilității formării completului de judecată în cadrul Curții de Apel

Comrat (substituirea judecătorilor a devenit imposibilă), deoarece judecătorii Ștefan

Starciuc și Grigori Colev au participat anterior în ordine de apel la examinarea cauzei

(Vol. II f.d.103-120).

La rândul său, judecătorul Curții de Apel Comrat, Liudmila Caraianu, în baza

Hotărârii nr. 137/8 din 02 mai 2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a

fost eliberată din funcția de judecător, în legătură cu demisia, începând cu 31 mai 2023.

Astfel, la moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează doar 4 judecători, ceea

ce atât tehnic, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, 3 cât și

manual, face imposibilă instituirea unui complet nou de judecată pentru a examina speța

dată.

Examinând actele cauzei în raport cu temeiurile invocate în demersul președintelui

interimar al Curții de Apel Comrat cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de

judecată egală în grad, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

acesta este întemeiat, cu strămutarea cauzei spre judecare la Curtea de Apel Cahul, din

următoarele considerente.

Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ, pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ la curțile de apel și la Curtea Supremă de Justiție se instituie

complete și/sau colegii specializate de judecători.

Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ, curțile de apel, atât ca instanță de

fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios

administrativ în complete formate din 3 judecători.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de complet de judecată se

înțelege – organ colegial al instanței de judecată căruia îi revine sarcina de a soluționa

litigii dintre părți și are atribuții privitor la cercetarea și lămurirea tuturor raportorilor

dintre părți.

Totodată, conform art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege

cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Conform art.198 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, acțiunea în contencios

administrativ reținută spre examinare de către o instanță de judecată cu respectarea

normelor de competență se soluționează de către aceasta în fond, inclusiv în cazul

devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe. Instanța ierarhic superioară

decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios

administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o

hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori

din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza

unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.

Potrivit Regulamentului privind modul de constituire a completelor de judecată și

schimbarea membrilor acestora, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr.111/5 din 05 februarie 2013, prin noțiunea de incompatibilitate se

înțelege – restricția, interdicția legală de a face parte dintr-un complet de judecată sau de

a participa în cadrul unui complet de judecători la examinarea unei cauze concrete.

Reieșind din prevederile pct.2, pct.3 și pct.4 din Regulamentul vizat, completele de

judecată reprezintă expresia principiului colegialității instanței de judecată și se constituie

în vederea asigurării obiectivității, eficienței, celerității și transparenței procesului de

judecată. Constituirea sau schimbarea completelor de judecată este atribuită prin lege

președinților instanțelor de judecată, iar în cazul absenței lor – de către vicepreședinți,

sau, în cazul absenței ambilor – de către o persoană desemnată de Consiliul Superior al

Magistraturii și are loc potrivit procedurii și criteriilor obiective stabilite de prezentul

Regulament. Procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor

acestora este guvernat de următoarele principii generale: obiectivității – ce impune ca

procesul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora să fie

realizată just, onest în plan intelectual, fiind excluse conflictele de interese ce ar putea

compromite legalitatea constituirii și schimbării membrilor completului de judecată, dar

și imaginea profesiei de judecător; imparțialității – presupune formarea completelor de

judecată și schimbarea membrilor acestora în conformitate cu prevederile legale, fără

restricții, influențe, presiuni, amenințări sau ingerințe, indiferent din a cui parte ar veni;

transparenței – constituirea și schimbarea membrilor completului de judecată prin

aplicarea transparentă a actelor procedurale; imutabilității – nimeni nu poate fi lipsit, fără

consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale de către o instanță de judecată

sau de judecătorii în a căror competență litigiul este dat, cu excepțiile prevăzute de lege

și alte acte normative.

Potrivit pct.7 din Regulamentul nr.111/5 din 05 februarie 2013, actul care confirmă

legalitatea constituirii completelor de judecată este dispoziția președintelui instanței de

judecată, adusă la cunoștința judecătorilor, publicată pe pagina web a instanței și afișată

pe panoul informațional de la sediu.

Conform pct.14 din același Regulament, schimbarea membrilor completului de

judecată se impune în cazurile în care există unul din temeiurile: a) boală îndelungată; b)

deces; c) eliberare din funcție; d) abținere; e) recuzare; f) detașare; g) transferare; h)

promovare; i) suspendare din funcție; j) incompatibilități.

Totodată, potrivit pct.15 și 16 din Regulament, în cazul suspendării, promovării,

detașării, eliberării din funcție, unei boli îndelungate sau în cazul apariției situației de

incompatibilitate, președintele instanței va emite o încheiere de schimbare a membrilor

completului de judecată în ziua apariției incidentului procedural, dar nu mai târziu de 3

zile. În cazul admiterii cererii de abținere sau de recuzare a doi sau, după caz, a mai multor

membri din completul de judecată la etapa pregătitoare a procesului, cauza poate fi

repartizată aleatoriu altui complet de judecată pentru a nu periclita activitatea completului

în care a apărut situația de incompatibilitate, oferind astfel posibilitatea pentru examinarea

altor cauze repartizate.

Din prevederile pct.19 din Regulamentul nominalizat, schimbarea membrilor

completului de judecată va avea loc prin selectarea aleatorie (din rândurile judecătorilor),

în baza încheierii de admitere a cererii de abținere sau recuzare, ulterior judecătorul fiind

numit prin intermediul modulului special din Programul Integrat de Gestionare a

Dosarelor.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 19 mai 2021 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, acțiunile au fost admise parțial.