3ra-895/22 — recunoasterea ilegatitatii refuzului, obligarea de a elibera certificatul de urbanism de proiectare

3ra-895/22 — recunoasterea ilegatitatii refuzului, obligarea de a elibera certificatul de urbanism de proiectare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-895/22

2-18000896-01-3ra-30082022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud: V. Harapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: L. Caraianu, A. Mironov, S. Gubenco)

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Primarul municipiului Comrat și

de Cristina Ganeva,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Coltuc împotriva Primarului municipiului Comrat, terți Coltuc Fiodor,

Consiliul municipal Comrat, Societatea cu Răspundere Limitată „BERECHET”, Cristina

Ganeva cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului Primarului municipiului Comrat

de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare și obligarea Primarului

municipiului Comrat să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare,

împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a respins

apelul depus de Primarul municipiului Comrat împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul central,

c o n s t a t ă :

La data de 21 februarie 2018 Elena Coltuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului municipiului Comrat cu privire la recunoașterea ilegalității

refuzului Primarului municipiului Comrat de a elibera certificatul de urbanism pentru

proiectare și obligarea Primarului municipiului Comrat să elibereze certificatul de

urbanism pentru proiectare (f.d. 1-2 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a invocat că, la 07 august

2017 a depus o cerere în adresa Primarului municipiului Comrat, prin care a solicitat

eliberarea documentației de proiect pentru edificarea unei construcții pe terenul ce îi

aparține, situat pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx, 133, la care a anexat toate actele

solicitate de legislația în vigoare.

Reclamanta a specificat că la 20 decembrie 2017 Primarul municipiului Comrat i-a

refuzat neîntemeiat cererea nominalizată supra. Respectiv, la 26 decembrie 2017 a depus

repetat o cerere în adresa Primarului municipiului Comrat prin care a solicitat eliberarea

1

documentației de proiect pentru edificarea unei construcții pe terenul ce îi aparține, situat

pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx, 133, inclusiv eliberarea certificatului de urbanism

pentru proiectare. Prin răspunsul din 18 ianuarie 2018 a Primarului municipiului Comrat,

recepționat de reclamantă la data de 19 februarie 2018, i-a fost refuzată eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectare.

Reclamanta Elena Coltuc a menționat că refuzul Primarului municipiului Comrat,

privind eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare este neîntemeiat și ilegal și

contravine prevederilor art. 5 și 21 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 09 iulie 2010.

În final, reclamanta a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Primarului

municipiului Comrat de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare și obligarea

Primarului municipiului Comrat să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare și

încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului.

Prin încheierea protocolară din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central

a fost atras în proces în calitate de intervenient principal Fiodor Coltuc (f.d. 22 verso vol.

I).

Prin încheierea protocolară din 18 mai 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central au

fost atrași în proces în calitate de terți Consiliul municipal Comrat, Societatea cu

Răspundere Limitată „BERECHET” (în continuare SRL „BERECHET”) și Cristina

Ganeva (f.d. 90 verso vol. I).

Prin hotărârea din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Elena Coltuc împotriva Primarului municipiului

Comrat. A fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul Primarului municipiului Comrat de

admite cererea Elenei Coltuc privind eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectare a construcției pe terenul situat pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx, 133. Primarul

municipiului Comrat a fost obligat să elibereze Elenei Coltuc, în ordinea stabilită de

legislația în vigoare, certificatul de urbanism pentru proiectare a construcției pe terenul

care îi aparține, situat pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx, 133 (f.d. 147 vol. I).

La data de 22 aprilie 2021 Primarul municipiului Comrat a depus apel împotriva

hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.149 vol. I).

Hotărârea motivată din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost

notificată Primarului municipiului Comrat la data de 21 iunie 2021, fapt ce se confirmă

prin extrasul din Condica dosarelor și materialelor transmise prin curier nr. 2 a

Judecătoriei Comrat, sediul central, anexat la materialele cauzei (f.d.165 vol. I).

La data de 20 iulie 2021 Primarul municipiului Comrat a depus motivarea apelului

împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.178-179

vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Primarului municipiului Comrat.

La data de 18 mai 2021 Cristina Ganeva a depus apel împotriva hotărârii din

20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.151 vol. I).

Hotărârea motivată din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost

notificată Cristinei Ganeva la data de 22 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție DS8001587930AS (f.d.167 vol. I).

2

Prin încheierea din 02 august 2021 a Curții de Apel Comrat apelul depus de Cristina

Ganeva împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost

declarat inadmisibil (f.d.180-181 vol. I).

Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul depus de

Primarul municipiului Comrat împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei

Comrat, sediul central (f.d.20, 30-47 vol. II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că, examinând

chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii depuse de Elena Coltuc, în conformitate

cu prevederile art. 207 al Codului administrativ și Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000, abrogată la data de 01 aprilie 2019, inclusiv prin prisma

respectării de către reclamantă a termenelor de contestare ale actului administrativ în

instanța de judecată, prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, a considerat că prima instanță legal a ajuns la concluzia că reclamanta

a respectat termenele și procedura adresării în instanța de judecată, și prin urmare, nu

există temeiuri pentru recunoașterea inadmisibilității acțiunii depuse de Elena Coltuc.

Instanța de apel a reținut că la data de 29 octombrie 2013, în baza contractului de

vânzare-cumpărare cu nr. 3893 din 29 octombrie 2013, Elena Coltuc și Fiodor Coltuc au

devenit proprietari ai terenului amplasat pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx nr. 133, cu

suprafața de xxx ha, înregistrat sub nr. cadastral xxx, fapt confirmat prin extrasul din

Registrul bunurilor imobile, anexat la materialele cauzei.

La fel, instanța de apel a indicat că la data de 11 martie 2014, la cererea Cristinei

Ganeva, în Registrul bunurilor imobile a fost inclusă mențiunea cu privire la existența

unui litigiu cu privire la terenul nominalizat.

Instanța de apel a relevat că la data de 07 august 2017 Elena Coltuc s-a adresat

Primarului municipiului Comrat cu o cerere de eliberare a autorizației de construire a unei

clădiri pe terenul ce-i aparține reclamantei cu drept de proprietate, iar prin răspunsul

Primarului municipiului Comrat din 20 decembrie 2017 i-a fost respinsă cererea, fiind

invocat faptul că există un litigiu privind dreptul de proprietate asupra terenului

nominalizat.

Curtea de Apel Comrat a indicat că la data de 26 decembrie 2017 Elena Coltuc s-a

adresat Primarului municipiului Comrat cu o cerere prin care a solicitat examinarea cererii

depuse la data de 07 august 2017 și să i se elibereze certificatul de urbanism pentru

proiectare. Iar, la data de 18 ianuarie 2018 în adresa reclamantei a fost expediat răspunsul

Primarului municipiului Comrat, prin care acesteia i s-a refuzat în admiterea solicitării.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul pârâtului precum că,

prima instanță de judecată eronat a interpretat prevederile legale, or art. 2 al Legii privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 oferă clar

noțiunea certificatului de urbanism pentru proiectare, din care reiese că certificatul de

urbanism nu determină genurile concrete și volumul lucrărilor de construcție, locul exact

de ședere a obiectului presupus pentru construcție, de asemenea nu servește drept temei

pentru executarea însăși a lucrărilor de construcție pe terenul indicat, ci doar

familiarizează persoana cu prescripțiile și elementele, ce caracterizează regimul juridic,

economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin

documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și care permite elaborarea

documentației de proiect.

3

Instanța de apel a conchis că este neîntemeiat argumentul Primarului municipiului

Comrat precum că, întocmirea actului administrativ solicitat de către Elena Coltuc ar

încălca prevederile legale în vigoare precum și drepturile și interese legale ale Cristinei

Ganeva, în interesele căreia în Registrul bunurilor imobile a fost aplicată mențiunea cu

privire la existența litigiului de drept în privința terenului. Or, prin emiterea actului

administrativ Primarul municipiului Comrat doar o familiarizează pe Elena Coltuc cu

prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și

arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilit prin documentația de urbanism și de

amenajare a teritoriului, și permite elaborarea documentației de proiect de edificare a

clădirii pe adresa mun. Comrat, str. Xxx, nr. 133.

Totodată, instanța de apel a precizat că este întemeiată concluzia primei instanțe

precum că, certificatul de urbanism nu determină genurile concrete de volum al lucrărilor

de construcție, locul exact de amplasare a obiectului, or pentru începerea lucrărilor de

construcții, persoana interesată, în speță Elena Coltuc, este obligată să se adreseze în

scopul obținerii autorizației de construire în ordinea stabilită de lege.

Curtea de Apel Comrat a notat că, în privința terenului cu nr. cadastral xxx, ce

aparține cu drept de proprietate reclamantei Elena Coltuc, nu a fost aplicat sechestru sau

altă interdicție de către organele competente. Prin urmare, Primarul municipiului Comrat

nu a avut temei de a-i refuza Elenei Coltuc în eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectare.

Instanța de apel a subliniat că sunt neîntemeiate argumentele Primarului

municipiului Comrat precum că, în cazul eliberării certificatului de urbanism, emitentul

este obligat să elibereze următorul act, autorizație de construire, iar în lipsa hotărârii

consiliului local, primarul nu este în drept să elibereze certificatul de urbanism pentru

proiectare, or art. 14 alin. (1) al Legii cu privire la administrația publică locală cu nr. 436

din 28 decembrie 2006, art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 21 alin. (1) al Legii privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție cu nr. 163 din 09 iulie 2010, prevăd contrariu.

La data de 23 mai 2022 Primarul municipiului Comrat a depus recurs, iar la data de

03 august 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 12 mai 2022 a

Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse

de Elena Coltuc (f.d. 48, 60-62 vol. I).

În motivarea recursului, recurentul a menționat că, decizia instanței de apel este

ilegală și neîntemeiată.

Recurentul a accentuat că prima instanță a respins argumentele și probele prezentate

de către acesta, însă contrar art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 241

alin. (5) și 390 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, nu a indicat în hotărâre

motivele și normele legale care permit să nu i-a în considerare prevederile art. 14 alin. (2)

lit. f) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și art.

81 alin. (1) din Codul administrativ.

Recurentul Primarul municipiului Comrat a remarcat că, nu este clar în baza cărei

norme legale, fără prezența obligatorie a unei decizii a consiliului local privind

proiectarea și construcția unui obiect, instanța de judecată obligă primarul să elibereze

certificatul de urbanism pentru proiectare.

Recurentul a precizat că instanța de apel nu a indicat motivele respingerii și normele

legale pe care își întemeiază soluția, omițând să se expună asupra aplicării la soluționarea

4

litigiului dedus judecății a prevederilor art. 81 alin. (1) din Codul administrativ. Or, deși

Curtea de Apel Comrat a reținut faptul existenței unei proceduri judiciare pendinte cu

privire la terenul cu nr. cadastral xxx, care aparține Elenei Coltuc, în locul suspendării

emiterii unui act administrativ individual sub forma a unui certificat de urbanism pentru

proiectare, a obligat primarul să elibereze acest act.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de contencios

administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată prin prisma

dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 12 mai 2022, iar dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost notificată Primarului municipiului Comrat la 16 mai 2022,

fapt confirmat prin avizul de recepție DS8006320045AS, anexat la materialele cauzei

(f.d. 24 vol. II).

La data de 23 mai 2022 Primarul municipiului Comrat a depus recurs împotriva

deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat (f.d. 48, 60-62 vol. II).

Decizia motivată din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat a fost notificată

Primarului municipiului Comrat la data de 12 iulie 2022, fapt confirmat prin avizul de

recepție DS8006742698AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 55 vol. II).

Iar, la 03 august 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 12 mai

2022 a Curții de Apel Comrat (f.d. 60-62 vol. II).

Astfel, recursul Primarului municipiului Comrat este în termen.

La data de 01 septembrie 2022, în adresa Elenei Coltuc, Fiodor Coltuc, Consiliului

municipal Comrat, SRL „BERECHET”, Cristinei Ganeva a fost expediată copia

recursului depus de Primarul municipiului Comrat, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.83 vol. II). Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural

și nu au depus referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primarul municipiului Comrat,

în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

5

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

6

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Totodată, instanța de recurs relevă că la data de 09 august 2022 Cristina Ganeva a

depus recurs împreună cu motivarea împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel

Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare

în judecată depuse de Elena Coltuc (f.d. 63 vol. I).

În motivarea recursului, recurenta a menționat că, la data de 12 iulie 2022 i-a fost

comunicată decizia instanței de apel cu care nu este de acord și urmează a fi casată

integral.

Recurenta a precizat că pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga se află

spre examinare cererea de chemare în judecată privind anularea Deciziei Consiliului

municipal Comrat nr. 6/45.3 din 30 mai 2006 prin care s-a dispus vânzarea terenului cu

nr. cadastral 9601214138 din mun. Comrat str. Xxx 133 către SRL „Berechet”. Prin

urmare, nu poate fi emis un certificat de urbanism pentru proiectare în circumstanțele în

care, terenul pe care urmează a fi ridicată construcția este în litigiu. Or, în situația în care

un asemenea certificat va fi emis și se va edifica o construcție, iar Decizia Consiliului

municipal Comrat nominalizată, va fi anulată, atunci și construcția ridicată pe acest teren

va fi una ilegală. Iar, în condițiile în care părțile vor reveni la poziția inițială, proprietarul

terenului cu nr. cadastral 9601214138 va fi Primăria municipiului Comrat, dar nu Elena

Coltuc și Fiodor Coltuc.

Recurenta a specificat că la caz, întru garantarea drepturilor tuturor părților, ar fi mai

oportună suspendarea procesului până la pronunțarea unei hotărâri definitive referitor la

legalitatea Deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 6/45.3 din 30 mai 2006.

La data de 01 septembrie 2022, în adresa Elenii Coltuc, Fiodor Coltuc, Consiliului

municipal Comrat, SRL „BERECHET”, Primarului municipiului Comrat a fost expediată

copia recursului depus de Cristina Ganeva, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.83 vol. II). Însă, Elena Coltuc, Fiodor Coltuc și SRL „BERECHET” nu și-

au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

Totodată, la data de 19 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Primarul

municipiului Comrat și Consiliul municipal Comrat au depus referință la recursul

Cristinei Ganeva, prin care au solicitat admiterea acestuia (f.d.92-93 vol. II).

Referitor la recursul depus de Cristina Ganeva instanța de recurs conchide că, acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Articolul 246 din Codul administrativ stipulează examinarea admisibilității cererii

de recurs.

Conform alin. (1) și (2) lit. a)-f) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a)

decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod

repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea

de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și

7

art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

Supremă de Justiție.

La acest capitol, instanța de recurs relevă că temeiurile de inadmisibilitate stipulate

la art. 246 alin. (2) Cod administrativ nu poartă un caracter exhaustiv și respectiv, în alte

cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri, care necesită a fi verificate.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, prin prisma art. 231 alin. (1) Cod administrativ,

hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

La caz se atestă că, la data de 18 mai 2021 Cristina Ganeva a depus apel împotriva

hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.151 vol. I).

Hotărârea motivată din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost

notificată Cristinei Ganeva la data de 22 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție DS8001587930AS (f.d.167 vol. I).

Prin încheierea din 02 august 2021 a Curții de Apel Comrat apelul depus de Cristina

Ganeva împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost

declarat inadmisibil (f.d.180-181 vol. I).

Ținând cont de faptul că Cristina Ganeva nu a contestat încheierea din 02 august

2021 a Curții de Apel Comrat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că Cristina Ganeva nu a folosit calea de atac apelul

împotriva hotărârii primei instanțe și prin lege nu este în drept să atace cu recurs decizia

instanței de apel.

Mai mult, prin decizia instanței de apel a fost respins apelul depus de Primarul

municipiului Comrat și menținută hotărârea din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat,

sediul central (f.d.20, 30-47 vol. II). Prin urmare, nu i-a fost înrăutățită situația recurentei

Cristina Ganeva.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că Cristina Ganeva contrar prevederilor art. art. 231 alin.

(1), 246 Cod administrativ a depus recurs fără a folosi calea de apel, omițând astfel din

propria culpă un grad de jurisdicție, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede

această cale de atac. Aceasta, deoarece nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror

privință participanții la proces nu au folosit calea apelului prevăzută de lege.

Prin urmare, Cristina Ganeva în mod deliberativ, nevalorificând dreptul de a ataca

încheierea din 02 august 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Cristina Ganeva împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul central, a pierdut în consecință dreptul de a ataca cu recurs

decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost menținută hotărârea din

20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în speța

Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din data de 11 ianuarie 2005, prin care un capăt

de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare a neepuizării căilor interne de atac, și

anume neexercitarea de către reclamanți din culpa lor a căii de atac apelul.

8

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse

de Primarul municipiului Comrat și de Cristina Ganeva.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 230 și art. 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Primarul municipiului Comrat și de Cristina Ganeva se

declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

9