3ra-895/22 — recunoasterea ilegatitatii refuzului, obligarea de a elibera certificatul de urbanism de proiectare

Dosarul nr.3ra-895/22 2-18000896-01-3ra-30082022 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central (jud: V. Harapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: L. Caraianu, A. Mironov, S. Gubenco) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Primarul municipiului Comrat și de Cristina Ganeva, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Coltuc împotriva Primarului municipiului Comrat, terți Coltuc Fiodor, Consiliul municipal Comrat, Societatea cu Răspundere Limitată „BERECHET”, Cristina Ganeva cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului Primarului municipiului Comrat de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare și obligarea Primarului municipiului Comrat să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare, împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a respins apelul depus de Primarul municipiului Comrat împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, c o n s t a t ă : La data de 21 februarie 2018 Elena Coltuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului municipiului Comrat cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului Primarului municipiului Comrat de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare și obligarea Primarului municipiului Comrat să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare (f.d.

1-2 vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a invocat că, la 07 august 2017 a depus o cerere în adresa Primarului municipiului Comrat, prin care a solicitat eliberarea documentației de proiect pentru edificarea unei construcții pe terenul ce îi aparține, situat pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx, 133, la care a anexat toate actele solicitate de legislația în vigoare. Reclamanta a specificat că la 20 decembrie 2017 Primarul municipiului Comrat i-a refuzat neîntemeiat cererea nominalizată supra. Respectiv, la 26 decembrie 2017 a depus repetat o cerere în adresa Primarului municipiului Comrat prin care a solicitat eliberarea 1 documentației de proiect pentru edificarea unei construcții pe terenul ce îi aparține, situat pe adresa: mun.

Comrat, str. Xxx, 133, inclusiv eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare. Prin răspunsul din 18 ianuarie 2018 a Primarului municipiului Comrat, recepționat de reclamantă la data de 19 februarie 2018, i-a fost refuzată eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare. Reclamanta Elena Coltuc a menționat că refuzul Primarului municipiului Comrat, privind eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare este neîntemeiat și ilegal și contravine prevederilor art. 5 și 21 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010. În final, reclamanta a solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Primarului municipiului Comrat de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare și obligarea Primarului municipiului Comrat să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare și încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului.

Prin încheierea protocolară din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost atras în proces în calitate de intervenient principal Fiodor Coltuc (f.d. 22 verso vol. I). Prin încheierea protocolară din 18 mai 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul central au fost atrași în proces în calitate de terți Consiliul municipal Comrat, Societatea cu Răspundere Limitată „BERECHET” (în continuare SRL „BERECHET”) și Cristina Ganeva (f.d. 90 verso vol. I). Prin hotărârea din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Elena Coltuc împotriva Primarului municipiului Comrat. A fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul Primarului municipiului Comrat de admite cererea Elenei Coltuc privind eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare a construcției pe terenul situat pe adresa: mun.

Comrat, str. Xxx, 133. Primarul municipiului Comrat a fost obligat să elibereze Elenei Coltuc, în ordinea stabilită de legislația în vigoare, certificatul de urbanism pentru proiectare a construcției pe terenul care îi aparține, situat pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx, 133 (f.d.

147 vol. I). La data de 22 aprilie 2021 Primarul municipiului Comrat a depus apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.149 vol. I). Hotărârea motivată din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost notificată Primarului municipiului Comrat la data de 21 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din Condica dosarelor și materialelor transmise prin curier nr. 2 a Judecătoriei Comrat, sediul central, anexat la materialele cauzei (f.d.165 vol. I). La data de 20 iulie 2021 Primarul municipiului Comrat a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.178-179 vol. I). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Primarului municipiului Comrat.

La data de 18 mai 2021 Cristina Ganeva a depus apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.151 vol. I). Hotărârea motivată din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost notificată Cristinei Ganeva la data de 22 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001587930AS (f.d.167 vol. I). 2 Prin încheierea din 02 august 2021 a Curții de Apel Comrat apelul depus de Cristina Ganeva împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost declarat inadmisibil (f.d.180-181 vol. I). Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul depus de Primarul municipiului Comrat împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.20, 30-47 vol. II).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a menționat că, examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea acțiunii depuse de Elena Coltuc, în conformitate cu prevederile art. 207 al Codului administrativ și Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, abrogată la data de 01 aprilie 2019, inclusiv prin prisma respectării de către reclamantă a termenelor de contestare ale actului administrativ în instanța de judecată, prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, a considerat că prima instanță legal a ajuns la concluzia că reclamanta a respectat termenele și procedura adresării în instanța de judecată, și prin urmare, nu există temeiuri pentru recunoașterea inadmisibilității acțiunii depuse de Elena Coltuc.

Instanța de apel a reținut că la data de 29 octombrie 2013, în baza contractului de vânzare-cumpărare cu nr. 3893 din 29 octombrie 2013, Elena Coltuc și Fiodor Coltuc au devenit proprietari ai terenului amplasat pe adresa: mun. Comrat, str. Xxx nr. 133, cu suprafața de xxx ha, înregistrat sub nr. cadastral xxx, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, anexat la materialele cauzei. La fel, instanța de apel a indicat că la data de 11 martie 2014, la cererea Cristinei Ganeva, în Registrul bunurilor imobile a fost inclusă mențiunea cu privire la existența unui litigiu cu privire la terenul nominalizat.

Instanța de apel a relevat că la data de 07 august 2017 Elena Coltuc s-a adresat Primarului municipiului Comrat cu o cerere de eliberare a autorizației de construire a unei clădiri pe terenul ce-i aparține reclamantei cu drept de proprietate, iar prin răspunsul Primarului municipiului Comrat din 20 decembrie 2017 i-a fost respinsă cererea, fiind invocat faptul că există un litigiu privind dreptul de proprietate asupra terenului nominalizat. Curtea de Apel Comrat a indicat că la data de 26 decembrie 2017 Elena Coltuc s-a adresat Primarului municipiului Comrat cu o cerere prin care a solicitat examinarea cererii depuse la data de 07 august 2017 și să i se elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare.

Iar, la data de 18 ianuarie 2018 în adresa reclamantei a fost expediat răspunsul Primarului municipiului Comrat, prin care acesteia i s-a refuzat în admiterea solicitării.

Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul pârâtului precum că, prima instanță de judecată eronat a interpretat prevederile legale, or art. 2 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 oferă clar noțiunea certificatului de urbanism pentru proiectare, din care reiese că certificatul de urbanism nu determină genurile concrete și volumul lucrărilor de construcție, locul exact de ședere a obiectului presupus pentru construcție, de asemenea nu servește drept temei pentru executarea însăși a lucrărilor de construcție pe terenul indicat, ci doar familiarizează persoana cu prescripțiile și elementele, ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și care permite elaborarea documentației de proiect.

3 Instanța de apel a conchis că este neîntemeiat argumentul Primarului municipiului Comrat precum că, întocmirea actului administrativ solicitat de către Elena Coltuc ar încălca prevederile legale în vigoare precum și drepturile și interese legale ale Cristinei Ganeva, în interesele căreia în Registrul bunurilor imobile a fost aplicată mențiunea cu privire la existența litigiului de drept în privința terenului. Or, prin emiterea actului administrativ Primarul municipiului Comrat doar o familiarizează pe Elena Coltuc cu prescripțiile și elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic și arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului, și permite elaborarea documentației de proiect de edificare a clădirii pe adresa mun.

Comrat, str. Xxx, nr. 133. Totodată, instanța de apel a precizat că este întemeiată concluzia primei instanțe precum că, certificatul de urbanism nu determină genurile concrete de volum al lucrărilor de construcție, locul exact de amplasare a obiectului, or pentru începerea lucrărilor de construcții, persoana interesată, în speță Elena Coltuc, este obligată să se adreseze în scopul obținerii autorizației de construire în ordinea stabilită de lege. Curtea de Apel Comrat a notat că, în privința terenului cu nr. cadastral xxx, ce aparține cu drept de proprietate reclamantei Elena Coltuc, nu a fost aplicat sechestru sau altă interdicție de către organele competente. Prin urmare, Primarul municipiului Comrat nu a avut temei de a-i refuza Elenei Coltuc în eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectare.

Instanța de apel a subliniat că sunt neîntemeiate argumentele Primarului municipiului Comrat precum că, în cazul eliberării certificatului de urbanism, emitentul este obligat să elibereze următorul act, autorizație de construire, iar în lipsa hotărârii consiliului local, primarul nu este în drept să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare, or art. 14 alin. (1) al Legii cu privire la administrația publică locală cu nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 21 alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție cu nr. 163 din 09 iulie 2010, prevăd contrariu.

La data de 23 mai 2022 Primarul municipiului Comrat a depus recurs, iar la data de 03 august 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Elena Coltuc (f.d. 48, 60-62 vol. I). În motivarea recursului, recurentul a menționat că, decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată.

Recurentul a accentuat că prima instanță a respins argumentele și probele prezentate de către acesta, însă contrar art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu art. 241 alin. (5) și 390 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, nu a indicat în hotărâre motivele și normele legale care permit să nu i-a în considerare prevederile art. 14 alin. (2) lit. f) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006 și art. 81 alin. (1) din Codul administrativ. Recurentul Primarul municipiului Comrat a remarcat că, nu este clar în baza cărei norme legale, fără prezența obligatorie a unei decizii a consiliului local privind proiectarea și construcția unui obiect, instanța de judecată obligă primarul să elibereze certificatul de urbanism pentru proiectare.

Recurentul a precizat că instanța de apel nu a indicat motivele respingerii și normele legale pe care își întemeiază soluția, omițând să se expună asupra aplicării la soluționarea 4 litigiului dedus judecății a prevederilor art. 81 alin. (1) din Codul administrativ. Or, deși Curtea de Apel Comrat a reținut faptul existenței unei proceduri judiciare pendinte cu privire la terenul cu nr. cadastral xxx, care aparține Elenei Coltuc, în locul suspendării emiterii unui act administrativ individual sub forma a unui certificat de urbanism pentru proiectare, a obligat primarul să elibereze acest act. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 12 mai 2022, iar dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată Primarului municipiului Comrat la 16 mai 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8006320045AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 24 vol. II).

La data de 23 mai 2022 Primarul municipiului Comrat a depus recurs împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat (f.d. 48, 60-62 vol. II). Decizia motivată din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Primarului municipiului Comrat la data de 12 iulie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8006742698AS, anexat la materialele cauzei (f.d. 55 vol. II). Iar, la 03 august 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat (f.d. 60-62 vol. II). Astfel, recursul Primarului municipiului Comrat este în termen. La data de 01 septembrie 2022, în adresa Elenei Coltuc, Fiodor Coltuc, Consiliului municipal Comrat, SRL „BERECHET”, Cristinei Ganeva a fost expediată copia recursului depus de Primarul municipiului Comrat, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.83 vol. II).

Însă, aceștia nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primarul municipiului Comrat, în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, 5 recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, 6 procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Totodată, instanța de recurs relevă că la data de 09 august 2022 Cristina Ganeva a depus recurs împreună cu motivarea împotriva deciziei din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Elena Coltuc (f.d.

63 vol. I). În motivarea recursului, recurenta a menționat că, la data de 12 iulie 2022 i-a fost comunicată decizia instanței de apel cu care nu este de acord și urmează a fi casată integral. Recurenta a precizat că pe rolul Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga se află spre examinare cererea de chemare în judecată privind anularea Deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 6/45.3 din 30 mai 2006 prin care s-a dispus vânzarea terenului cu nr. cadastral 9601214138 din mun. Comrat str. Xxx 133 către SRL „Berechet”. Prin urmare, nu poate fi emis un certificat de urbanism pentru proiectare în circumstanțele în care, terenul pe care urmează a fi ridicată construcția este în litigiu. Or, în situația în care un asemenea certificat va fi emis și se va edifica o construcție, iar Decizia Consiliului municipal Comrat nominalizată, va fi anulată, atunci și construcția ridicată pe acest teren va fi una ilegală.

Iar, în condițiile în care părțile vor reveni la poziția inițială, proprietarul terenului cu nr. cadastral 9601214138 va fi Primăria municipiului Comrat, dar nu Elena Coltuc și Fiodor Coltuc. Recurenta a specificat că la caz, întru garantarea drepturilor tuturor părților, ar fi mai oportună suspendarea procesului până la pronunțarea unei hotărâri definitive referitor la legalitatea Deciziei Consiliului municipal Comrat nr. 6/45.3 din 30 mai 2006. La data de 01 septembrie 2022, în adresa Elenii Coltuc, Fiodor Coltuc, Consiliului municipal Comrat, SRL „BERECHET”, Primarului municipiului Comrat a fost expediată copia recursului depus de Cristina Ganeva, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.83 vol. II).

Însă, Elena Coltuc, Fiodor Coltuc și SRL „BERECHET” nu și- au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe. Totodată, la data de 19 septembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Primarul municipiului Comrat și Consiliul municipal Comrat au depus referință la recursul Cristinei Ganeva, prin care au solicitat admiterea acestuia (f.d.92-93 vol. II). Referitor la recursul depus de Cristina Ganeva instanța de recurs conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele motive. Articolul 246 din Codul administrativ stipulează examinarea admisibilității cererii de recurs. Conform alin. (1) și (2) lit. a)-f) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și 7 art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție. La acest capitol, instanța de recurs relevă că temeiurile de inadmisibilitate stipulate la art. 246 alin. (2) Cod administrativ nu poartă un caracter exhaustiv și respectiv, în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri, care necesită a fi verificate.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, prin prisma art. 231 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

La caz se atestă că, la data de 18 mai 2021 Cristina Ganeva a depus apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.151 vol. I). Hotărârea motivată din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost notificată Cristinei Ganeva la data de 22 iunie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001587930AS (f.d.167 vol. I). Prin încheierea din 02 august 2021 a Curții de Apel Comrat apelul depus de Cristina Ganeva împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central a fost declarat inadmisibil (f.d.180-181 vol. I). Ținând cont de faptul că Cristina Ganeva nu a contestat încheierea din 02 august 2021 a Curții de Apel Comrat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Cristina Ganeva nu a folosit calea de atac apelul împotriva hotărârii primei instanțe și prin lege nu este în drept să atace cu recurs decizia instanței de apel.

Mai mult, prin decizia instanței de apel a fost respins apelul depus de Primarul municipiului Comrat și menținută hotărârea din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central (f.d.20, 30-47 vol. II). Prin urmare, nu i-a fost înrăutățită situația recurentei Cristina Ganeva. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Cristina Ganeva contrar prevederilor art. art. 231 alin. (1), 246 Cod administrativ a depus recurs fără a folosi calea de apel, omițând astfel din propria culpă un grad de jurisdicție, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac.

Aceasta, deoarece nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privință participanții la proces nu au folosit calea apelului prevăzută de lege. Prin urmare, Cristina Ganeva în mod deliberativ, nevalorificând dreptul de a ataca încheierea din 02 august 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Cristina Ganeva împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central, a pierdut în consecință dreptul de a ataca cu recurs decizia din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost menținută hotărârea din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul central.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Manuel da Silva Reis contra Portugaliei din data de 11 ianuarie 2005, prin care un capăt de plângere a fost declarat inadmisibil ca urmare a neepuizării căilor interne de atac, și anume neexercitarea de către reclamanți din culpa lor a căii de atac apelul. 8 În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Primarul municipiului Comrat și de Cristina Ganeva.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Primarul municipiului Comrat și de Cristina Ganeva se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 9