2ac-27/25 — privind anularea deciziei Consiliului municipal Comrat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea deciziei Consiliului municipal Comrat
- Temei legal
- temeiurile de strămutare a cauzei
2ac-27/25 — privind anularea deciziei Consiliului municipal Comrat (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depusă de avocatul Dumitru Barbaroș, în
numele și interesele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva cu privire la
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat la o
altă instanță de judecată egală în grad,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Cristina Ganeva și Ludmila Ganeva împotriva Consiliului Municipal
Comrat, Primăria municipiului Comrat, S.R.L. „Berechet”, intervenienți
accesorii Elena Coltuc și Fiodor Coltuc privind anularea Deciziei Consiliului
municipal Comrat și a Contractului de vânzare-cumpărare a terenului,
(Dosarul nr.2ac-27/25
NR. PIGD 2-14000574-01-2ac-04022025)
Temeiul de strămutare a cauzei nu cade sub incidența prevederilor art.43 alin.(2)
lit.d) din Codul de procedură civilă.
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților cererea depusă de avocatul Dumitru
Barbaroș, în numele și interesele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva
cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Sud, sediul
secundar Comrat la o altă instanță de judecată egală în grad,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, Judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 aprilie 2014, Cristina Ganeva și Ludmila Ganeva s-au adresat cu
o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Municipal Comrat,
Primăria municipiului Comrat, S.R.L. „Berechet”, intervenienți accesorii
Elena Coltuc și Fiodor Coltuc privind anularea Deciziei Consiliului
municipal Comrat și a Contractului de vânzare-cumpărare a terenului.
Prin hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr
- Lunga, s-a admis integral acțiunea depusă de Cristina Ganeva și Ludmila
Ganeva. S-a anulat hotărârea Consiliului Municipal Comrat nr. 6/45.3 din 30
mai 2006 „Cu privire la vânzarea unui teren cu număr cadastral
XXXXX.XX, în suprafață de 0,0219 hectare, situat la stradă XXX nr. XXX,
mun. Comrat”. S-a recunoscut nul contractul de cumpărare și vânzare a unui
teren cu număr cadastral XXXX.XX, în suprafață de 0,0219 hectare, situat
strada XXXX nr. XX, mun. XXX din data de 18 iulie 2006, încheiat între
Primăria mun. Comrat și S.R.L. „Berechet”. S-au repus părțile Primăria mun.
Comrat și S.R.L. „Berechet” în poziția inițială din motivul declarări nule a
contractul de cumpărare și vânzare a unui teren.
La 31 ianuarie 2024, avocatul Nicolai Jecov, acționând în interesele
intervenienților accesorii Elena Coltuc și Fiodor Coltuc a declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Comrat,
sediul Ceadîr -Lunga, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
respinsă acțiunea ca neîntemeiată (f.d.110, vol.III).
La 12 februarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.121/a, vol.III)
Consiliului Municipal Comrat a declarat apel nemotivat (f.d.121, vol.III), iar,
la 29 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.5, vol.IV), a depus
motivarea apelului împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei
Comrat, sediul Ceadîr - Lunga, prin care a solicitat admiterea cererii de
recurs, anularea hotărâri instanței de fond, cu emiterea unei hotărârii prin
care să fie dispusă încetarea procesului civil în temeiul art.265 lit.g) din
Codul de procedură civilă, în legătură cu faptul că pârâtului S.R.L.
„Berechet” îi lipsește capacitatea de folosință (f.d.7/9, vol.IV).
1
La 24 mai 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.47, vol.IV),
avocatul Dumitru Barbaroș, acționând în interesele Cristinei Ganeva și
Ludmilei Ganeva a depus cerere de apel incident, prin care a solicitat
admiterea apelului incident, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie
modificată hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul
Ceadîr - Lunga, și anume să fie declarată nulitatea absolută a contractului de
vînzare - cumpărare nr.XXX din XX octombrie XXXX încheiat între Elena
Coltuc și Fiodor Coltuc (f.d.42/46, vol.IV).
Inițial, cauza civilă nr. 2a-106/24 a fost repartizată, prin intermediul
Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, completului de judecată al
Curții Supreme de Justiție, constituit din judecătorii: Andrei Mironov
(președinte-raportor), Ștefan Starciuc și Dmitrii Fujenco (judecători).
Ulterior, prin încheierea din 25 ianuarie 2025 a președintelui interimar
al Curții de Apel Sud, a dispus schimbarea membrului completului de
judecată – judecătorul Dmitrii Fujenco, în cauzele aflate în procedura
judecătorului Andrei Mironov, cu un alt judecător care activează în cadrul
Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat, prin redistribuire aleatorie a
cauzelor conform listei, în PIGD.
Ca rezultat al repartizării aleatorii repetate a dosarelor, cauza civilă a
fost repartizată, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a
Dosarelor, completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, constituit
din judecătorii: Andrei Mironov (președinte-raportor), Valerii Hudoba și
Grigore Colev, judecători.
Prin încheierea protocolară din 17 octombrie 2024 emisă de completul
de judecată al Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat, s-a dispus amânat
examinării cauzei în ordine de apel pentru data de 27 ianuarie 2025, ora
15:00 (83/83 verso, vol.IV).
La 27 ianuarie 2025, în cadrul ședinței de judecată, avocatul Dimitru
Barbaroș, acționând în numele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva a
înaintat cererea cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Sud,
sediul secundar Comrat la o altă instanță de judecată egală în grad și anume
la Curtea de Apel Chișinău (în prezent Curtea de Apel Centru).
În susținerea cererii de strămutare, avocatul Dimitru Barbaroș,
acționând în numele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva, a menționat că
Completul de judecată constituit din magistrații Fujenco Dmitrii, Starciuc
Ștefan și Grigorii Colev, deja au examinat un litigiu referitor la instituirea
servituții asupra acestui teren. Or, prin decizia din 15 mai 2024 a colegiului
judiciar al Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul
secundar Comrat), judecătorii nominalizații mai sus au respins cererea de
apel declarată de avocatul Dumitru Barbaroș în interesele Cristinei Ganeva
cu menținerea hotărârii din 04 septembrie 2023 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de
2
Cristina Ganeva împotriva Elenei Coltuc și Fiodor Coltuc privind
recunoașterea și instituirea dreptului de servitute a reclamantei asupra unei
părți din terenul pârâților, ca neîntemeiată.
în atare circumstanțe, avocatul Dimitru Barbaroș, care acționează în
numele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva consideră că este evident faptul
că apelantelor Cristina Ganeva și Ludmila Ganeva, le va fi încălcat dreptul
la un proces echitabil, din moment ce examinarea cauzei lor va fi efectuată
de către un complet de judecată format din 2 judecători — care anterior s-au
expus asupra unor circumstanțe ale cauzei.
Prin urmare, consideră că, cauza respectivă urmează a fi strămutată la
o altă instanță de judecată de același grad, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f)
din Codul de procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.43 alin.(1) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„(1) Cauza pe care instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de
competență, se soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de
competența unei alte instanțe.”
Art.43 alin.(2) lit.d) din Codul de procedură civilă, prevede CĂ:
„(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: d) din motivul recuzării (abținerii
de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea
judecătorilor săi devine imposibilă.”
Art.43 alin.(4) din Codul de procedură civilă:
„(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează
de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”
Art.46 alin.(2) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„(2) În instanță de apel, cauzele se judecă de un complet compus dintr-un judecător
(președinte al ședinței) și alți doi judecători.”
Art. Art. 49 alin.(2) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de apel nu mai poate
participa la judecarea ei în primă instanță, repetat, în instanță de apel și nici în instanță de
recurs.”
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct
sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui.”
Art. 52 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul,
specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași
temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din
oficiu de către instanță.
3
(2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru
fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în
fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu
doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început
judecarea cauzei în fond.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție consideră că cererea depusă de avocatul Dumitru Barbaroș, în
numele și interesele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva cu privire la
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat la o
altă instanță de judecată egală în grad, este neîntemeiată, din motivele ce
succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de
legislația procesuală civilă și bazată pe argumente plauzibile, probe ce
confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei
care ar permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major
în exercitarea drepturilor procesuale ale părților.
La aspectul dat, urmează a fi notat că în vederea asigurării dreptului
participanților la proces la o instanță de judecată imparțială, garantat de art.
6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art. 50, art. 52 și art. 56 din Codul de
procedură civilă, dreptul participanților la proces de a înainta cerere de
recuzare în baza temeiurilor prevăzute la art. 50 din același cod.
Numai în situația când din motivul recuzării și/sau abținerii mai multor
judecători din cadrul Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat,
substituirea judecătorilor ar deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar
avea dreptul să strămute prezenta cauză la o altă instanță egală în grad,
situație ce în prezent nu se atestă.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține prevederile art. 2.5 din Principiile de la Bangalore, care stipulează că
judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl
va putea judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator
rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.
Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără
următoarele: cazul în care judecătorul are o predispoziție sau o prejudecată
efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care judecătorul cunoaște
personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior, judecătorul a
avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în care
judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în
rezultatul procesului.
4
În hotărârea pe cauza Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15
decembrie 2005, § 121), Curtea a rezumat principiile care reies din
jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea instanței judecătorești după cum
urmează: Curtea reiterează, în primul rând, că într-o societate democratică
este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire
încredere populației și, în primul rând, 3 acuzatului, în cazul procedurilor
penale. În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să
fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății
sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite
moduri.
Astfel, Curtea în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982,
) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a
constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită
cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții
suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea
cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).
În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui
complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe
lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet,
există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește
imparțialitatea.
În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a
se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva
Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive
legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al
celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.
Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a
se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italei și cauza Wettstein
împotriva Elveției).
În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că
imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se
seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă
acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui
demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin
compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă
cu privire la imparțialitatea sa.
În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un
magistrat este considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le
Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58).
Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și alegațiile
formulate de avocatul Dumitru Barbaroș, în numele și interesele Cristinei
5
Ganeva și Ludmilei Ganeva, precum că, prin decizia din 15 mai 2024 a Curții
de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat),
emisă de magistrații Fujenco Dmitrii, Starciuc Ștefan și Grigorii Colev au
respins cererea de apel declarată de avocatul Dumitru Barbaroș în interesele
Cristinei Ganeva cu menținerea hotărârii din 04 septembrie 2023 a
Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care s-a respins cererea de chemare
în judecată depusă de Cristina Ganeva împotriva Elenei Coltuc și Fiodor
Coltuc privind recunoașterea și instituirea dreptului de servitute a
reclamantei asupra unei părți din terenul pârâților, ca neîntemeiată, iar pentru
a nu fi admisă încălcarea dreptul la un proces echitabil, a dreptului la apărare
și al principiului contradictorialității și egalității participanților îi drepturi,
motiv din care se impune strămutarea cauzei civile spre examinare la o altă
instanță de același grad, în temeiul art. 43 alin.(2) lit. f) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că simplele bănuieli nu pot motiva eventuala părtinire a
judecătorilor Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat la examinarea
cererilor de apel, și nici nu constituie temei pentru strămutarea cauzei. Or,
exprimarea dezacordului cu soluțiile instanței de judecată se realizează prin
exercitarea căilor de atac, în condițiile legislației procesual civile
În context, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire
la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să
fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor,
onoarei și demnității acestora. Circumstanțele invocate sunt contrare și
dispoziției art. 20 alin. (2) din Codul de procedură civilă, conform căruia, la
înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sunt independenți și se supun
numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și
atrage răspunderea prevăzută de lege.
În aceste circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că argumentele invocate în susținerea cererii cu privire
la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat, la o
altă instanță egală în grad nu se încadrează în prevederile art. 43, alin. (2),
lit. f) din Codul de procedură civilă. Solicitantul nu a exemplificat
împrejurările de ordin obiectiv sau subiectiv ce ar furniza concluzii cu privire
la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Sud, sediul secundar
Comrat, având în vedere că, în spiritul CEDO, orice bănuială de
imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu
pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată
egală în grad pentru judecarea cauzei. Respectiv, avocatul Dumitru Barbaroș,
în numele și interesele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva, nu a demonstrat
că există fapte verificabile care pot pune la îndoială imparțialitatea tuturor
judecătorilor Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de
6
avocatul Dumitru Barbaroș, în numele și interesele Cristinei Ganeva și
Ludmilei Ganeva, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Sud, sediul secundar
Comrat, pentru continuarea examinării cauzei în ordine de apel.
În conformitate cu art.43 alin.(4) și art.269-270 din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge cererea depusă de avocatul Dumitru Barbaroș, în numele și
interesele Cristinei Ganeva și Ludmilei Ganeva cu privire la strămutarea
cauzei de la Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat la o altă instanță de
judecată egală în grad.
Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Cristina Ganeva și Ludmila Ganeva împotriva Consiliului Municipal
Comrat, Primăria municipiului Comrat, S.R.L. „Berechet”, intervenienți
accesorii Elena Coltuc și Fiodor Coltuc privind anularea deciziei Consiliului
municipal Comrat și a Contractului de vânzare-cumpărare a terenului, se
remite pentru continuarea examinării cauzei în ordine de apel, la Curtea de
Apel Sud, sediul secundar Comrat.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
7