3ra-70/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-70/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Ghenadie
Tatarciuc în interesul lui Viorel Catană,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Viorel Catană împotriva Agenției Proprietății Publice cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-70/25
PIGD Nr. 2-21138179-01-3ra-12022025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud. V. Chisilița)
Curtea de Apel Chișinău ( jud. G. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu)
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de
avocatul Ghenadie Tatarciuc în interesul lui Viorel Catană,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 septembrie 2021, Viorel Catană a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Agenției Proprietății Publice cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil.
În motivarea acțiunii, a indicat că la 30 aprilie 2021, a fost lansat
concursul pentru ocuparea funcției de administrator al Întreprinderii de Stat
„Moldaeroservice”. Ulterior, Agenția Proprietății Publice în calitate de
fondator al întreprinderii, a anulat acest concurs. La 26 iunie 2021, a fost
lansat un nou concurs, cu aceeași ordine de zi. Reclamantul a depus dosarul
de participare până la data limită de 12 iulie 2021, ora 17:00.
Potrivit anunțului publicat pe site-ul oficial al Întreprinderii de Stat
„Moldaeroservice” la 13 iulie 2021, în termenul stabilit au fost depuse 6
dosare. Ulterior, pe 19 iulie 2021 a fost publicat anunțul privind desfășurarea
etapei a doua, interviul programat pentru 29 iulie 2021, ora 15:00, la sediul
Guvernului. La interviu au fost invitați doar trei candidați: Viorel Catană,
Stanislav Grinciuc și Alexandru Catînsus. Concursul a fost câștigat de
Stanislav Grinciuc.
Reclamantul contestă legalitatea Regulamentului privind organizarea și
desfășurarea concursului, aprobat prin ordinul Agenției Proprietății Publice
nr. 183 din 29 aprilie 2021, întrucât, ordinul și regulamentul constituie acte
administrative normative, conform art. 12 și art. 2 din Codul administrativ.
Acestea nu au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
contrar prevederilor Legii nr. 173/1994 privind publicarea actelor oficiale și
Hotărârea Guvernului nr. 1104/1997 privind expertiza juridică și
înregistrarea actelor normative departamentale.
1
Potrivit pct. 6 din Hotărârea Guvernului 1104/1997, actele normative
nepublicate nu au putere juridică și nu pot produce efecte.
În consecință, întreaga procedură de concurs (inclusiv procesele-
verbale, deciziile Consiliului de administrație și rezultatul desemnării
câștigătorului) este afectată de nulitate, fiind fundamentată pe un regulament
lipsit de putere juridică.
Reclamantul mai susține că evaluarea sa de către membrii Consiliului
de administrație a fost subiectivă și părtinitoare, afectând nota finală. Nu i-
au fost prezentate fișele de evaluare a dosarului și interviului, contrar pct. 52
din regulament, fiind refuzat de secretarul Consiliului.
Consideră că este mai calificat decât ceilalți candidați, având experiență
în conducerea întreprinderii, inclusiv în contextul crizei economice generate
de pandemia COVID-19.
Reclamantul a susținut că i-a fost încălcat dreptul la muncă, drept
garantat de articolul 43 din Constituția Republicii Moldova, precum și de
articolele 17 și 20 din Codul administrativ.
Reclamantul contestă, ordinul nr. 3-P din 5 august 2021, prin care i-a
fost încetat contractul individual de muncă în calitate de administrator
interimar al Întreprinderii de Stat „Moldaeroservice”, legalitatea sa fiind
subsecventă derulării unui concurs viciat.
Prin cererea prealabilă, reclamantul a solicitat anularea ordinului nr.
3-P din 5 august 2021, cu privire la încetarea contractului individual de
muncă încheiat cu administratorul interimar al Întreprinderii de Stat
„Moldaeroservice”. Suspendarea ordinului nr. 3-P din 5 august 2021, cu
privire la încetarea contractului individual de muncă încheiat cu
administratorul interimar al Întreprinderii de Stat „Moldaeroservice”.
Prin răspunsul nr. 05-03-5299 din 18 august 2021, pârâtul a considerat
cererea prealabilă a reclamantului ca fiind neîntemeiată, iar solicitările
nefondate.
Solicită reclamantul anularea ordinului nr. 3-P din 5 august 2021, cu
privire la încetarea contractului individual de muncă încheiat cu
administratorul interimar al Întreprinderii de Stat „Moldaeroservice”.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
2
Prin hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani a fost respinsă acțiunea înaintată de Viorel Catană.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 decembrie 2022, Viorel Catană a declarat cerere de apel
împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Viorel Catană și s-a menținut hotărârea din 17
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că în baza Hotărârii
Guvernului nr. 806 din 1 august 2018, Agenția Proprietății Publice este
fondatorul Întreprinderii de Stat „Moldaeroservice”, având calitatea de organ
care exercită atribuțiile fondatorului.
Potrivit Statutului întreprinderii, organele de administrare sunt:
fondatorul, consiliul de administrație și administratorul. Prin Ordinul
Agenția Proprietății Publice nr. 183 din 29 aprilie 2021 a fost aprobat
Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului pentru
ocuparea funcției vacante de administrator.
Procedura de selectare a candidatului este atribuția exclusivă a
consiliului de administrație. Agenția Proprietății Publice nu are competențe
legale privind desfășurarea și validarea concursului. Astfel, criticile
reclamantului privind ilegalitatea concursului nu se justifică, în lipsa
implicării fondatorului în proces.
Instanța a constatat că Întreprinderea de Stat „Moldaeroservice” nu
urmează să fie atrasă în proces, întrucât nu sunt întrunite condițiile din art.
205 Cod administrativ nu se dovedește că drepturile acesteia ar fi afectate
direct de litigiul examinat.
Ordinul Agenției Proprietății Publice nr. 3-P din 5 august 2021 privind
încetarea contractului individual de muncă a fost emis legal, având la bază
prevederi legale din art. 7 alin. (3) din Legea nr. 246/2017, art. 82 lit. f) Codul
3
muncii, art. 200 alin. (1) Cod civil, pct. 10.1 din contractul individual de
muncă, decizia Consiliului de administrație (proces-verbal nr. 5 din
29.07.2021) și rezultatele concursului organizat conform regulamentului
aprobat.
Concursul a fost desfășurat conform principiilor stabilite în
Regulament: transparență, merit, tratament egal. În cadrul interviului,
comisia a evaluat criterii obiective privind competențele profesionale și
manageriale ale candidaților. Fiecare membru al comisiei de concurs a
evaluat candidatul conform criteriilor stabilite în regulament, pe baza
documentelor depuse și a interviului. Reclamantul Viorel Catană nu a
prezentat dovezi care să susțină acuzațiile sale privind nereguli sau
parțialitate în organizarea concursului, care a fost desfășurat conform
regulilor și principiilor prevăzute.
De asemenea, actele normative contestate de reclamant (Ordinul nr.
183 și Regulamentul privind concursul) nu au fost anulate, producând în
continuare efecte juridice. Simpla nemulțumire a reclamantului nu poate
constitui temei pentru constatarea nelegalității acestora.
Instanța de apel a constatat că Ordinul Agenției Proprietății Publice nr.
3-P din 5 august 2021, privind încetarea contractului de muncă al
reclamantului a fost emis legal, în baza actelor normative, contractului
individual de muncă și deciziei Consiliului de Administrație, deoarece
contractul avea durată determinată și s-a încheiat odată cu numirea unui nou
administrator.
Ordinul nr. 3-P din 5 august 2021 a fost emis de autoritatea
competentă, respectând procedura legală, iar reclamantul nu a prezentat
probe care să susțină anularea ordinului contestat. Argumentele sale au fost
analizate și respinse, fiind considerate insuficiente pentru anularea actului
administrativ, iar motivele invocate sunt identice cu cele deja examinate și
respinse de prima instanță.
Instanța de apel a constatat că drepturile părților au fost respectate,
probele au fost evaluate obiectiv, iar hotărârea primei instanțe este legală și
întemeiată. Apelul reclamantului este nefondat și a fost respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
4
La 4 februarie 2025, avocatul Ghenadie Tatarciuc, în interesele lui
Viorel Catană, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare și pronunțarea unei hotărâri noi prin
care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, avocatul a invocat argumente similare celor
formulate în cererea de apel. Suplimentar, a susținut că instanța de apel a
interpretat eronat legea în decizia contestată, aceasta fiind arbitrară și bazată
pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, contrar jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție.
De asemenea, a susținut că argumentele instanței de apel privind
neatragerea în proces a Întreprinderii de Stat „Moldaeroservice” sunt
nefondate, întrucât procedura administrativă contestată vizează în mod direct
numirea administratorului, reprezentantul legal al întreprinderii, prin care
aceasta își exercită capacitatea de exercițiu potrivit art. 177 Cod civil. Astfel,
hotărârile instanțelor afectează raporturile juridice ale întreprinderii, ceea ce
impune atragerea sa în proces, conform art. 245¹ alin. (2) lit. c) din Codul de
procedură civilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt
termen.”
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b)
prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu
a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis
5
neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o
încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține
sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina
web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit
neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție constată că decizia motivată a instanței de apel
a fost notificată reprezentantului recurentului la 20 decembrie 2024, prin
intermediul poștei electronice, fapt confirmat prin extrasul din
corespondența electronică anexat la dosar (f.d.144).
Cererea de recurs a fost depusă la 4 februarie 2025. Astfel, că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului urmează să însușească, în
condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
precizate stabilesc competența instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare substanțială.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
6
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare invocate în recurs,
privind soluționarea drepturilor unor persoane neantrenate în proces au fost
supus deja aprecierii de către instanța de apel, la fel și argumentul despre
pretinsul caracter normativ, al actului primar, celui contestat. În
circumstanțele în care concluziile instanței de apel sunt juste, și iar cererea
de recurs nu relevă circumstanțe diferite, recursul este apreciat ca
inadmisibil.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției
7
legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în
asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de
contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie
motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes.
În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
a statuat că dreptul de acces la o instanță nu este absolut. Acesta poate face
obiectul unor limitări admise implicit, în special în ceea ce privește condițiile
de admisibilitate a căilor extraordinare de atac, cum este recursul. Aceste
condiții pot fi mai stricte decât cele aplicabile apelului, fiind în marja de
apreciere a statului (a se vedea: Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.
Bulgaria [MC], 2012, §230; Luordo c. Italia, 2003, §85; Levages Prestations
Services c. Franța, 1996, §45).
CtEDO a subliniat că aplicarea articolului 6 din CEDO la procedurile
în fața instanțelor superioare depinde de natura și rolul acestora în sistemul
național de drept. Este admisibil ca aceste proceduri să vizeze exclusiv
aspecte de drept, fără reexaminarea faptelor, și să impună cerințe stricte de
admisibilitate, fără a contraveni art. 6 §1 (a se vedea: Botten c. Norvegia,
1996, §39; Helmers c. Suedia, 1991, §31, §36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Ghenadie Tatarciuc,
în interesele lui Viorel Catană.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
8