3ra-169/25 — privind anularea deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea deciziei
- Temei legal
- Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. 2, lit. h din Codul administrativ
3ra-169/25 — privind anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Leo Joel Paredes
Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari,
în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de către
Leo Joel Paredes Almedia împotriva Inspectoratului General pentru Migrație
privind anularea deciziei nr. 130C din 19 iunie 2023 de returnare de pe teritoriul
Republicii Moldova,
împotriva deciziei din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-169/25
PIGD 2-23100383-01-3ra-24032025)
Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. (2), lit. h) din
Codul administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan. G. Dașchevici
04 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Leo Joel
Paredes Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 11 iulie 2023 avocatul Alexandru Vasilachi, în interesele lui
Leo Joel Paredes Almedia, a înaintat o acțiune în contencios administrativ
împotriva Inspectoratului General pentru Migrație prin care a solicitat
revocarea sau anularea deciziei de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova
nr. 130C din 19 iunie 2023.
În motivarea acțiunii avocatul Alexandru Vasilachi, în interesele lui Leo
Joel Paredes Almedia, a indicat că la 06 iunie 2023 notarul Veaceslav Slutu a
perfectat declarația potrivit căreia cetățeanul Republicii Moldova Valerii
Șumeico l-a invitat la domiciliul său în scop de vizită, pentru perioada de la 06
iunie 2023 până la 06 iulie 2023, pe Leo Joel Paredes Almedia, cetățean al
Ecuadorului.
Astfel, în baza declarației reclamantul a intrat în Republica Moldova, în
municipiul Chișinău a fost întâlnit de Valerii Șumeico, care i-a explicat
drepturile și obligațiile privind respectarea termenului de ședere în Republica
Moldova. Pe parcursul perioadei de vizită, reclamantul, prin intermediul
rețelelor de socializare a stabilit despre aflarea pe teritoriul Republicii Moldova
a conaționalilor săi cu care a purtat mai multe discuții.
În data de 19 iunie 2023 reclamantul a fost invitat de conaționalii săi
pentru a se întâlni și a discuta pe adresa municipiul Chișinău, bulevardul Ștefan
cel Mare, 202. Acesta s-a deplasat la adresa indicată, unde aflându-se în oficiu,
discuta cu conaționalii săi, când la un moment dat au dat buzna niște persoane
îmbrăcate în civil și jalete cu inscripții necunoscute, care în lipsa traducătorului
autorizat, reprezentantului consulatului, avocatului ales, explicațiilor
drepturilor, obligațiilor precum și acordului fiecăruia, au efectuat documentarea
tuturor persoanelor, unde în rezultat i-au reținut și escortat la sediul pârâtului.
La sediul pârâtului, la 19 iunie 2023 agentul constatator din cadrul IGM
DGC, Alexandru Iughin, a perfectat procesul-verbal cu privire la contravenție
prin care reclamantul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției
prevăzute de prevederile art. 334, alin. (2) din Codul contravențional. Imediat,
odată cu perfectarea procesului-verbal cu privire la contravenție, a fost emis pe
numele reclamantului și decizia contestată, fără a intra în esența problemei și
fără ca decizia contravențională să intre în vigoare, adică să expire termenul de
atac de 15 zile.
1
În motivarea deciziei contestate, au fost invocate doar că șederea
reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală, că, în fapt,
reclamantul ar fi desfășurat activitate de muncă în lipsa permisului de ședere în
scop de muncă eliberat în conformitate cu legislația în vigoare. În drept, a
indicat art. 43l, alin. (3) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2023, material probatoriu
nu a fost invocate și/sau anexat. La fel, unilateral și fără a i se explica și a fi
întrebat la acest capitol, în decizie s-a făcut trimitere că reclamantul nu se află
în vreuna din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii
Moldova, conform art. 67-68 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010.
Totodată, conform aceleiași decizii a fost aplicată interdicția de intrare
pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 3 ani de la data ieșirii din
țară.
Reclamantul a susținut că în termenul stabilit de legiuitor, la 03 iulie
2023 a contestat procesul-verbal și decizia contravențională emisă pe numele
lui în baza art. 334 din Codul contravențional privind pretinsa muncă în lipsa
permisului de ședere.
Astfel, urmare a analizei deciziei contestate, coroborate la situația
factologică și de jure, în opinia avocatului fapta imputată nu corespunde
adevărului, iar decizia este ilegală, tendențioasă și pasibilă de anulat din
raționamentele expuse în acțiune.
Prin decizia contestată Biroul migrație și azil, vădit a încălcat drepturile
și libertățile reclamantului, or, nu a justificat emiterea deciziei contestate,
apreciind fără careva temei juridic, drept ilegală șederea reclamantului pe
teritoriul Republicii Moldova.
Reprezentatul reclamantului a susținut că acesta nu a comis fapta
imputată și nu recunoaște cele indicate în decizia contestată, motiv din care a
făcut mențiunea de rigoare în decizie „nu sunt de acord”. În suportul deciziei
nu au fost reținute și/sau prezentate probe puse la baza emiterii deciziei
contestate, decizia fiind emisă doar în limba română și engleză, pe când
reclamantul este vorbitor de spaniolă, fără a i se prezenta (la cererea
reclamantului) decizia sau conținutul acesteia într-o limbă pe care acesta o
înțelege sau se presupune în mod rezonabil că o înțelege.
Reclamantul a indicat că nu a intrat ilegal pe teritoriul Republicii
Moldova, fapt care este confirmat prin ștampila aplicată în pașaportul acestuia.
Respectiv, șederea reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova nu este una
ilegală, aceasta fiind în termenul legal de 90 de zile. Viza sau dreptul de ședere
ale reclamantului nu au fost anulate sau revocate, în acest sens nefiind nici un
act confirmativ care ar demonstra acest lucru.
Conform descrierii situației de fapt, se observă vădit că, reclamantul nu
cade sub incidența nici a unei condiții indicate la prevederile art. 51 din Legea
nr. 200 din 16 iulie 2010, deoarece la momentul emiterii deciziei contestate,
acesta nu a încălcat perioada permisă de ședere pe teritoriul Republicii
Moldova.
2
Făcând trimitere în decizia contestată la prevederile art. 431 al Legii nr.
200 din 16 iulie 2010, nu s-a specificat clar, care ar fi încălcarea admisă de către
străin, or, acest fapt face această decizie să aibă un caracter neîntemeiat, care
încalcă dreptul străinului de a cunoaște care ar fi încălcarea în baza căreia a fost
luată decizia de returnare.
Prin decizia contestată, indubitabil se încalcă drepturile și libertățile
garantate prin legile naționale și internaționale, deoarece autoritatea de migrație
și azil nu a justificat emiterea deciziei a cărei anulare se solicită, apreciind drept
ilegală șederea reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova, neavând nici un
temei legal care ar permite returnarea.
În speță, se face o confuzie cu procedura expulzării reglementată de
Codul contravențional, or, expulzarea poate a fi aplicată în cazul când
cetățeanul străin sau apatridul este sancționat pentru o faptă care constituie
contravenție și doar în cazul existenței unei hotărâri definitive și irevocabile.
Expulzarea se aplică exclusiv de către instanța de judecată. În cazul lipsei unei
hotărâri definitive și irevocabile cu privire la sancționarea contravenientului, se
încalcă grav prezumția de nevinovăție prevăzută la art. 375 din Codul
contravențional.
În opina reprezentatului reclamantului decizia contestată este arbitrară
și contrară legii, ținând cont de faptul că actul administrativ contestat nu este
motivat, iar din motivele indicate nu rezultă rezonabilitatea, necesitatea și
scopul măsurii întreprinse de autoritatea publică, constată asupra încălcării
principiului proporționalității. În consecință, în cazul în care autoritatea publică
nu a reținut toate faptele relevante, nu și-a exercitat dreptul discreționar
conform scopului acordat de lege și nu a evaluat efectul pe care l-ar avea
părăsirea de către străin a teritoriului Republicii Moldova și aplicarea
interdicției de intrare pentru o perioadă de trei ani, actul administrativ
individual este ilegal din motivul emiterii cu încălcarea dreptului discreționar
și a principiului proporționalității.
Nu se poate reține argumentul că șederea reclamantului în Republica
Moldova ar fi devenit ilegală din motivul desfășurării de către acesta a
activității de muncă fără permis de ședere în scop de muncă eliberat în modul
stabilit în legislație.
Prin urmare Biroul migrație si azil nu a prezentat nici o probă din care
ar rezulta faptul că șederea reclamantului a devenit ilegală pe teritoriul
Republicii Moldova. Cu atât mai mult, nu poate fi reținut argumentul cu referire
la inițierea în privința reclamantului a unui proces contravențional, în condițiile
în care acestea nu au fost puse la baza deciziei contestate. Activitatea de muncă
în lipsa permisului de ședere în scop de muncă, urmează a fi constatată în modul
prevăzut de lege, printr-un proces-verbal cu privire la contravenție irevocabil,
în lipsa acestuia cât și al altor probe ce ar confirma activitatea de muncă a
acestuia, nu poate fi aplicată în privința contravenientului sancțiunea de
returnare și aplicarea interdicției de intrare pentru o perioada de 3 ani.
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din data de 01 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru s-a anulat decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova
nr. 130C din 19 iunie 2023 în privința lui Leo Joel Paredes Almedia. (f.d.66,
71-76)
Instanța de fond a constatat că autoritatea publică pârâtă a încălcat
principiul legalității prevăzut de art. 21 din Codul administrativ, or, la emiterea
deciziei nr. 130-C din 19 iunie 2023 de returnare de pe teritoriul Republicii
Moldova, Inspectoratul General pentru Migrație nu a stabilit starea de drept și
de fapt, nu a indicat temeiul legal în baza căruia a emis actul administrativ
individual defavorabil. Decizia de sancționare, parte componentă a procesului-
verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI05944053 din 19 iunie 2023 a
fost contestat în instanța de judecată în termenul stabilit de lege.
Astfel, instanța de judecată a concluzionat că decizia contestată este un
act administrativ total nemotivat, iar lipsa motivării condiționează legalitatea
acestuia. Inspectoratul General pentru Migrație la emiterea deciziei de returnare
de pe teritoriul Republicii Moldova avea obligația de a indica în decizia emisă
atât circumstanțele de fapt, cât și circumstanțele de drept invocate în susținerea
soluției sale.
Totodată a menționat că în decizia Inspectoratului General pentru
Migrație s-a făcut referire la prevederile art. 52, alin. (1), lit. b) Legea privind
regimul străinilor în Republica Moldova, fără a indica în detaliu temeiurile de
fapt și de drept care au stat la baza emiterii deciziei de returnare.
Ținând cont de faptul că actul administrativ contestat nu este motivat,
iar din actele prezentate nu rezultă rezonabilitatea, necesitatea și scopul măsurii
întreprinse de autoritatea publică, instanța de judecată concluzionează asupra
încălcării principiului proporționalității.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, la 13
martie 2023, de către Inspectoratului General pentru Migrație.(f.d.68)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 10 decembrie 2024 a
admis apelul declarat de către Inspectoratului General pentru Migrație, a casat
hotărârea din data de 01 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și
a emis o nouă hotărâre prin care a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă
de către Leo Joel Paredes Almedia. (f.d.116,117-122)
Instanța de apel, în temeiul art. 3, art. 431, art. 51, art. 841, art. 842 din
Legea nr. 200 din 16 iulie 2010, a concluzionat că cererea de chemare în
judecată depusă de către Leo Joel Paredes Almedia este neîntemeiată, deoarece
autoritatea publică competentă corect a interpretat ca ședere ilegală
desfășurarea activității ilegale de muncă, în lipsa permisului de ședere, or,
obținerea permisului de ședere este o condiție de aflare sau ședere în țară.
4
Curtea de Apel Chișinău a menționat că anume aceste împrejurări au
servit temei de emitere la 19 iunie 2023 de către Direcția regională Centru a
Inspectoratului General pentru Migrație al MAI a deciziei de returnare de pe
teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Ecuadorului, Paredes Almedia Leo
Joel, despre care fapt i-a fost adus la cunoștință străinului în aceiași zi, în
prezența translatorului autorizat, sub semnătură, decizia menționată.
Astfel, instanța de apel nu a reținut argumentul că cetățeanul
Ecuadorului a primit decizia fără a i se prezenta decizia sau conținutul acesteia
într-o limbă pe care o înțelege sau se presupune în mod rezonabil că o înțelege.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca nefondat argumentul
invocat, precum că autoritatea emitentă în susținerea deciziei de returnare nu a
prezentat nici o probă din care ar rezulta faptul că șederea reclamantului a
devenit ilegală pe teritoriul Republicii Moldova și că nu a reținut argumentul
cu referire la inițierea în privința reclamantului a unui proces contravențional,
în condițiile în care acestea nu au fost puse la baza deciziei contestate. Or,
decizia de returnare a fost luată, întrucât Leo Joel Paredes Almedia nu a
respectat prevederile art. 431, alin. (3) din Legea nr. 200/2010, care prevede că,
pe teritoriul Republicii Moldova străinii pot desfășura activități de muncă în
baza dreptului de aflare sau a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă
și a permisului de ședere provizorie în scop de muncă, eliberat de autoritatea
competentă pentru străini la cererea beneficiarului solicitant.
Respectiv, nu este necesar ca nemijlocit în decizia de returnare să fie
indicate datele despre procesul-verbal cu privire la contravenție, în condițiile în
care existența acestuia este indubitabilă, cu atât mai mult că procesul-verbal a
fost înmânat reclamantului contra semnătură la data emiteri, iar reclamantul-
intimat nu a prezentat careva date despre contestarea acestui proces-verbal, sau
despre existența actului judecătoresc prin care s-ar fi dispus anularea lui.
În aceste circumstanțe instanța de apel a concluzionat că este greșită
soluția instanței de fond despre temeinicia acțiunii, întrucât efectuând controlul
judecătoresc asupra actului administrativ contestat, s-a stabilit că decizia de
returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 130-C din 19 iunie 2023 a fost
emisă de organul competent, cu respectarea procedurii și aplicarea corectă a
normelor materiale, în același timp, actul administrativ individual defavorabil
contestat a fost motivat de autoritatea publică cu respectarea prevederilor art.
118 din Codul administrativ, prin urmare nu există temeiuri legale pentru
anularea acestuia.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Leo Joel Paredes
Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind
menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d.125)
5
În motivarea recursului Leo Joel Paredes Almedia, reprezentat de
avocatul Vitalie Rotari, a invocat dezacordul cu soluția adoptată, menționând
că instanța de apel nu a motivat hotărârea în fapt și în drept în ordina logică
corespunzătoare, conform evoluției situației de fapt și de drept în timp.
Recurentul a susținut că instanța de apel în mod neclar nu a constatat
un drept lezat și o încălcare a intereselor acestuia, or, nu a luat în considerare
că autoritatea intimată nu a examinat obiectiv și sub toate aspectele
circumstanțele pricinii, deoarece prin motivarea soluției se contrazice cu
dispozitivul hotărârii, sau prin motivarea soluției încearcă să-și apere hotărâre
adoptată în cauză. Astfel nu este clar ce măsuri au fost întreprinde de către
Inspectoratul General pentru Migrație în vederea verificării celor invocate în
decizie.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 245 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 246, alin. (1) din Codul administrativ reglementează următoarele:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.”
Art. 246, alin. (2), lit. h) din Codul administrativ prevede că:
„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 10 decembrie 2024. Conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată
6
participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 11 martie 2025.
(f.d.123)
Recursul motivat a fost depus de către Leo Joel Paredes Almedia,
reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, la 19 martie 2025. (f.d.125)
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată
în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio
a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Din analiza recursului declarat de către Leo Joel Paredes Almedia,
reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, rezultă că recurentul a menționat
dezacordul cu soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate a recursului
necorespunderea ordinii logice a motivării hotărârii judecătorești, fără a indica
temeiul de admisibilitate a recursului prevăzut de Codul administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
7
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea
pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că
motivele de casare, invocate în recursul depus de Leo Joel Paredes Almedia,
reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs
sunt irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în
temeiul art. 219 din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor
probelor prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în
instanța de judecată.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că, recursul depus de Leo Joel Paredes Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie
Rotari, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată și în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de
către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
8
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Leo Joel
Paredes Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246, alin. (2), lit. h)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Leo Joel Paredes Almedia,
reprezentat de avocatul Vitalie Rotari.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
9