3ra-169/25 — privind anularea deciziei

3ra-169/25 — privind anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Leo Joel Paredes

Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari,

în cauza de contencios administrativ, înaintată la acțiunea depusă de către

Leo Joel Paredes Almedia împotriva Inspectoratului General pentru Migrație

privind anularea deciziei nr. 130C din 19 iunie 2023 de returnare de pe teritoriul

Republicii Moldova,

împotriva deciziei din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-169/25

PIGD 2-23100383-01-3ra-24032025)

Inadmisibilitatea recursului vădit neîntemeiat. Art.246, alin. (2), lit. h) din

Codul administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Dodon

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan. G. Dașchevici

04 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Leo Joel

Paredes Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Leo Joel Paredes Almedia, a înaintat o acțiune în contencios administrativ

împotriva Inspectoratului General pentru Migrație prin care a solicitat

revocarea sau anularea deciziei de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova

nr. 130C din 19 iunie 2023.

Joel Paredes Almedia, a indicat că la 06 iunie 2023 notarul Veaceslav Slutu a

perfectat declarația potrivit căreia cetățeanul Republicii Moldova Valerii

Șumeico l-a invitat la domiciliul său în scop de vizită, pentru perioada de la 06

iunie 2023 până la 06 iulie 2023, pe Leo Joel Paredes Almedia, cetățean al

Ecuadorului.

municipiul Chișinău a fost întâlnit de Valerii Șumeico, care i-a explicat

drepturile și obligațiile privind respectarea termenului de ședere în Republica

Moldova. Pe parcursul perioadei de vizită, reclamantul, prin intermediul

rețelelor de socializare a stabilit despre aflarea pe teritoriul Republicii Moldova

a conaționalilor săi cu care a purtat mai multe discuții.

pentru a se întâlni și a discuta pe adresa municipiul Chișinău, bulevardul Ștefan

cel Mare, 202. Acesta s-a deplasat la adresa indicată, unde aflându-se în oficiu,

discuta cu conaționalii săi, când la un moment dat au dat buzna niște persoane

îmbrăcate în civil și jalete cu inscripții necunoscute, care în lipsa traducătorului

autorizat, reprezentantului consulatului, avocatului ales, explicațiilor

drepturilor, obligațiilor precum și acordului fiecăruia, au efectuat documentarea

tuturor persoanelor, unde în rezultat i-au reținut și escortat la sediul pârâtului.

DGC, Alexandru Iughin, a perfectat procesul-verbal cu privire la contravenție

prin care reclamantul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției

prevăzute de prevederile art. 334, alin. (2) din Codul contravențional. Imediat,

odată cu perfectarea procesului-verbal cu privire la contravenție, a fost emis pe

numele reclamantului și decizia contestată, fără a intra în esența problemei și

fără ca decizia contravențională să intre în vigoare, adică să expire termenul de

atac de 15 zile.

1

reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova a devenit ilegală, că, în fapt,

reclamantul ar fi desfășurat activitate de muncă în lipsa permisului de ședere în

scop de muncă eliberat în conformitate cu legislația în vigoare. În drept, a

indicat art. 43l, alin. (3) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2023, material probatoriu

nu a fost invocate și/sau anexat. La fel, unilateral și fără a i se explica și a fi

întrebat la acest capitol, în decizie s-a făcut trimitere că reclamantul nu se află

în vreuna din situațiile de acordare a tolerării rămânerii pe teritoriul Republicii

Moldova, conform art. 67-68 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010.

pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 3 ani de la data ieșirii din

țară.

2023 a contestat procesul-verbal și decizia contravențională emisă pe numele

lui în baza art. 334 din Codul contravențional privind pretinsa muncă în lipsa

permisului de ședere.

factologică și de jure, în opinia avocatului fapta imputată nu corespunde

adevărului, iar decizia este ilegală, tendențioasă și pasibilă de anulat din

raționamentele expuse în acțiune.

și libertățile reclamantului, or, nu a justificat emiterea deciziei contestate,

apreciind fără careva temei juridic, drept ilegală șederea reclamantului pe

teritoriul Republicii Moldova.

imputată și nu recunoaște cele indicate în decizia contestată, motiv din care a

făcut mențiunea de rigoare în decizie „nu sunt de acord”. În suportul deciziei

nu au fost reținute și/sau prezentate probe puse la baza emiterii deciziei

contestate, decizia fiind emisă doar în limba română și engleză, pe când

reclamantul este vorbitor de spaniolă, fără a i se prezenta (la cererea

reclamantului) decizia sau conținutul acesteia într-o limbă pe care acesta o

înțelege sau se presupune în mod rezonabil că o înțelege.

Moldova, fapt care este confirmat prin ștampila aplicată în pașaportul acestuia.

Respectiv, șederea reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova nu este una

ilegală, aceasta fiind în termenul legal de 90 de zile. Viza sau dreptul de ședere

ale reclamantului nu au fost anulate sau revocate, în acest sens nefiind nici un

act confirmativ care ar demonstra acest lucru.

cade sub incidența nici a unei condiții indicate la prevederile art. 51 din Legea

nr. 200 din 16 iulie 2010, deoarece la momentul emiterii deciziei contestate,

acesta nu a încălcat perioada permisă de ședere pe teritoriul Republicii

Moldova.

2

200 din 16 iulie 2010, nu s-a specificat clar, care ar fi încălcarea admisă de către

străin, or, acest fapt face această decizie să aibă un caracter neîntemeiat, care

încalcă dreptul străinului de a cunoaște care ar fi încălcarea în baza căreia a fost

luată decizia de returnare.

garantate prin legile naționale și internaționale, deoarece autoritatea de migrație

și azil nu a justificat emiterea deciziei a cărei anulare se solicită, apreciind drept

ilegală șederea reclamantului pe teritoriul Republicii Moldova, neavând nici un

temei legal care ar permite returnarea.

Codul contravențional, or, expulzarea poate a fi aplicată în cazul când

cetățeanul străin sau apatridul este sancționat pentru o faptă care constituie

contravenție și doar în cazul existenței unei hotărâri definitive și irevocabile.

Expulzarea se aplică exclusiv de către instanța de judecată. În cazul lipsei unei

hotărâri definitive și irevocabile cu privire la sancționarea contravenientului, se

încalcă grav prezumția de nevinovăție prevăzută la art. 375 din Codul

contravențional.

și contrară legii, ținând cont de faptul că actul administrativ contestat nu este

motivat, iar din motivele indicate nu rezultă rezonabilitatea, necesitatea și

scopul măsurii întreprinse de autoritatea publică, constată asupra încălcării

principiului proporționalității. În consecință, în cazul în care autoritatea publică

nu a reținut toate faptele relevante, nu și-a exercitat dreptul discreționar

conform scopului acordat de lege și nu a evaluat efectul pe care l-ar avea

părăsirea de către străin a teritoriului Republicii Moldova și aplicarea

interdicției de intrare pentru o perioadă de trei ani, actul administrativ

individual este ilegal din motivul emiterii cu încălcarea dreptului discreționar

și a principiului proporționalității.

Moldova ar fi devenit ilegală din motivul desfășurării de către acesta a

activității de muncă fără permis de ședere în scop de muncă eliberat în modul

stabilit în legislație.

ar rezulta faptul că șederea reclamantului a devenit ilegală pe teritoriul

Republicii Moldova. Cu atât mai mult, nu poate fi reținut argumentul cu referire

la inițierea în privința reclamantului a unui proces contravențional, în condițiile

în care acestea nu au fost puse la baza deciziei contestate. Activitatea de muncă

în lipsa permisului de ședere în scop de muncă, urmează a fi constatată în modul

prevăzut de lege, printr-un proces-verbal cu privire la contravenție irevocabil,

în lipsa acestuia cât și al altor probe ce ar confirma activitatea de muncă a

acestuia, nu poate fi aplicată în privința contravenientului sancțiunea de

returnare și aplicarea interdicției de intrare pentru o perioada de 3 ani.

3

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

sediul Centru s-a anulat decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova

nr. 130C din 19 iunie 2023 în privința lui Leo Joel Paredes Almedia. (f.d.66,

71-76)

principiul legalității prevăzut de art. 21 din Codul administrativ, or, la emiterea

deciziei nr. 130-C din 19 iunie 2023 de returnare de pe teritoriul Republicii

Moldova, Inspectoratul General pentru Migrație nu a stabilit starea de drept și

de fapt, nu a indicat temeiul legal în baza căruia a emis actul administrativ

individual defavorabil. Decizia de sancționare, parte componentă a procesului-

verbal cu privire la contravenție seria nr. MAI05944053 din 19 iunie 2023 a

fost contestat în instanța de judecată în termenul stabilit de lege.

act administrativ total nemotivat, iar lipsa motivării condiționează legalitatea

acestuia. Inspectoratul General pentru Migrație la emiterea deciziei de returnare

de pe teritoriul Republicii Moldova avea obligația de a indica în decizia emisă

atât circumstanțele de fapt, cât și circumstanțele de drept invocate în susținerea

soluției sale.

Migrație s-a făcut referire la prevederile art. 52, alin. (1), lit. b) Legea privind

regimul străinilor în Republica Moldova, fără a indica în detaliu temeiurile de

fapt și de drept care au stat la baza emiterii deciziei de returnare.

iar din actele prezentate nu rezultă rezonabilitatea, necesitatea și scopul măsurii

întreprinse de autoritatea publică, instanța de judecată concluzionează asupra

încălcării principiului proporționalității.

martie 2023, de către Inspectoratului General pentru Migrație.(f.d.68)

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul declarat de către Inspectoratului General pentru Migrație, a casat

hotărârea din data de 01 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și

a emis o nouă hotărâre prin care a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă

de către Leo Joel Paredes Almedia. (f.d.116,117-122)

Legea nr. 200 din 16 iulie 2010, a concluzionat că cererea de chemare în

judecată depusă de către Leo Joel Paredes Almedia este neîntemeiată, deoarece

autoritatea publică competentă corect a interpretat ca ședere ilegală

desfășurarea activității ilegale de muncă, în lipsa permisului de ședere, or,

obținerea permisului de ședere este o condiție de aflare sau ședere în țară.

4

servit temei de emitere la 19 iunie 2023 de către Direcția regională Centru a

Inspectoratului General pentru Migrație al MAI a deciziei de returnare de pe

teritoriul Republicii Moldova a cetățeanului Ecuadorului, Paredes Almedia Leo

Joel, despre care fapt i-a fost adus la cunoștință străinului în aceiași zi, în

prezența translatorului autorizat, sub semnătură, decizia menționată.

Ecuadorului a primit decizia fără a i se prezenta decizia sau conținutul acesteia

într-o limbă pe care o înțelege sau se presupune în mod rezonabil că o înțelege.

invocat, precum că autoritatea emitentă în susținerea deciziei de returnare nu a

prezentat nici o probă din care ar rezulta faptul că șederea reclamantului a

devenit ilegală pe teritoriul Republicii Moldova și că nu a reținut argumentul

cu referire la inițierea în privința reclamantului a unui proces contravențional,

în condițiile în care acestea nu au fost puse la baza deciziei contestate. Or,

decizia de returnare a fost luată, întrucât Leo Joel Paredes Almedia nu a

respectat prevederile art. 431, alin. (3) din Legea nr. 200/2010, care prevede că,

pe teritoriul Republicii Moldova străinii pot desfășura activități de muncă în

baza dreptului de aflare sau a dreptului de ședere provizorie în scop de muncă

și a permisului de ședere provizorie în scop de muncă, eliberat de autoritatea

competentă pentru străini la cererea beneficiarului solicitant.

indicate datele despre procesul-verbal cu privire la contravenție, în condițiile în

care existența acestuia este indubitabilă, cu atât mai mult că procesul-verbal a

fost înmânat reclamantului contra semnătură la data emiteri, iar reclamantul-

intimat nu a prezentat careva date despre contestarea acestui proces-verbal, sau

despre existența actului judecătoresc prin care s-ar fi dispus anularea lui.

soluția instanței de fond despre temeinicia acțiunii, întrucât efectuând controlul

judecătoresc asupra actului administrativ contestat, s-a stabilit că decizia de

returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 130-C din 19 iunie 2023 a fost

emisă de organul competent, cu respectarea procedurii și aplicarea corectă a

normelor materiale, în același timp, actul administrativ individual defavorabil

contestat a fost motivat de autoritatea publică cu respectarea prevederilor art.

118 din Codul administrativ, prin urmare nu există temeiuri legale pentru

anularea acestuia.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii privind

menținerea hotărârii instanței de fond. ( f.d.125)

5

avocatul Vitalie Rotari, a invocat dezacordul cu soluția adoptată, menționând

că instanța de apel nu a motivat hotărârea în fapt și în drept în ordina logică

corespunzătoare, conform evoluției situației de fapt și de drept în timp.

un drept lezat și o încălcare a intereselor acestuia, or, nu a luat în considerare

că autoritatea intimată nu a examinat obiectiv și sub toate aspectele

circumstanțele pricinii, deoarece prin motivarea soluției se contrazice cu

dispozitivul hotărârii, sau prin motivarea soluției încearcă să-și apere hotărâre

adoptată în cauză. Astfel nu este clar ce măsuri au fost întreprinde de către

Inspectoratul General pentru Migrație în vederea verificării celor invocate în

decizie.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată public la 10 decembrie 2024. Conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată

6

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 11 martie 2025.

(f.d.123)

Recursul motivat a fost depus de către Leo Joel Paredes Almedia,

reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, la 19 martie 2025. (f.d.125)

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată

în interiorul termenului legal.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne decizia instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio

a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, rezultă că recurentul a menționat

dezacordul cu soluția adoptată, invocând temei de admisibilitate a recursului

necorespunderea ordinii logice a motivării hotărârii judecătorești, fără a indica

temeiul de admisibilitate a recursului prevăzut de Codul administrativ.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

7

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

motivele de casare, invocate în recursul depus de Leo Joel Paredes Almedia,

reprezentat de avocatul Vitalie Rotari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs

sunt irelevante, care nu au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în

temeiul art. 219 din Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor

probelor prezentate în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în

instanța de judecată.

că, recursul depus de Leo Joel Paredes Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie

Rotari, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată și în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de

către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea

a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor

ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

8

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Leo Joel

Paredes Almedia, reprezentat de avocatul Vitalie Rotari.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Leo Joel Paredes Almedia,

reprezentat de avocatul Vitalie Rotari.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Diana Stănilă

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

9