3-22/24 — Anularea actului administrativ

3-22/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

DECIZIE

cu privire la contestația depusă de

Irina Toncoglaz

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor

(evaluarea externă conform Legii nr. 252/2023)

(Dosarul nr. 3-22/24

Nr. PIGD 2-24090353-01-3-12082024)

Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 252/2023 și dintre Codul

muncii și Legea nr. 252/2023; Cazurile în care CSJ poate admite

contestația; Nepromovarea evaluării din motivul neprezentării

declarațiilor și a chestionarului privind integritatea etică.

13 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică contestația depusă de Irina Toncoglaz

împotriva hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Stella Bleșceaga, judecători,

constată următoarele:

ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ

decembrie 2017. În perioadele 02 ianuarie 2019 - 03 februarie 2020 și 17 februarie

2020 - 11 octombrie 2021, ea a fost delegată în Procuratura Anticorupție. Prin

Ordinul Procurorului General Irinei Toncoglaz i-a fost acordat concediu pentru

îngrijirea copilului pentru perioada 14 noiembrie 2022 - 27 iulie 2025, aceasta fiind

suspendată din funcția de procuror.

privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte

normative nr. 252 din 17 august 2023 (Legea nr.252/2023), având în vedere că

aceasta a fost delegată într-o procuratură specializată până la intrarea în vigoare a

legii menționate pentru un termen mai mare de un an.

nu promovează evaluarea, întrucât nu a prezentat declarațiile și chestionarul

privind integritatea etică, în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Legea nr.

252/2023. La 01 august 2024 Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a acceptat

raportul Comisiei de Evaluare și a constatat nepromovarea evaluării de către

reclamantă.

la CSJ. Ea solicită anularea acesteia și a Raportului Comisiei și dispunerea

reevaluării sale de către Comisie. Cererea de chemare în judecată este depusă

împotriva CSP și Comisiei.

și este examinată de un complet din trei judecători care au promovat evaluarea

prevăzută de Legea 252. Cauza a fost distribuită pentru examinare completului

compus din judecătorii Stela Procopciuc, Diana Stănilă și Stella Bleșceaga.

Toncoglaz. La 12 decembrie 2024 și Comisia a prezentat referința. Ambii pârâți

au solicitat respingerea contestației.

februarie 2025. Reclamanta a fost reprezentată de către avocatul Igor Hlopețchi,

1

CSP a fost reprezentat de către Iulian Gainaru, iar Comisia a fost reprezentată de

către avocatul Valeriu Cernei.

ÎN FAPT

externe procurorii procuraturilor specializate, inclusiv cei delegați în cadrul

acestora din 1 ianuarie 2017 și până la intrarea în vigoare a legii, pentru un termen

mai mare de un an. Este evaluată integritatea etică și financiară a acestora. Comisia

de evaluare inițiază evaluarea după recepționarea listei subiecților care urmează a

fi evaluați și datele de contact ale acestora de la Consiliul Superior al Procurorilor.

Evaluarea începe cu solicitarea Comisiei adresată candidatului să depună Comisiei

declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, un chestionar de

etică și o declarație despre persoanele apropiate care activează sau au activat în

ultimii cinci ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul public.

procurorilor din Procuratura Anticorupție, care urmează a fi supuși procedurii de

evaluare externă în condițiile Legii nr. 252/2023.

Comisia a inițiat evaluarea tuturor procurorilor incluși în lista CSP. Numele

procurorului Irina Toncoglaz este inclusă în lista menționată.

notificare prin care a informat-o despre inițierea evaluării sale în temeiul Legii nr.

252/2023. Comisia a solicitat și depunerea actelor menționate în para. 8, până la

data de 13 iunie 2024. Această notificare a fost expediată la adresa electronică a

reclamantei oferită Comisiei de CSP (irina.murgulet@procuratura.md). La 28 mai

2024, Comisia a expediat repetat notificarea menționată la o altă adresa electronică

(irina.toncoglaz@gmail.com).

electronice menționate în paragraful precedent, potrivit căreia a cerut reclamantei

prezentarea justificării în scris, până la data de 24 iunie 2024, a neprezentării în

termenul stabilit a declarațiilor și chestionarului privind integritatea etică. Această

solicitare a Comisiei a rămas fără răspuns.

privința reclamantei. Comisia a constatat că procurorul Irina Toncoglaz nu a

prezentat declarațiile și chestionarul privind integritatea etică, în conformitate cu

art. 12 alin. (3) din Legea nr. 252/2023, concluzionând că aceasta nu promovează

evaluarea. Potrivit raportului, ulterior expedierii notificării privind inițierea

evaluării în privința procurorului Irina Toncoglaz, la 27 mai 2024, un reprezentant

al Secretariatului Comisiei a luat legătura prin telefon cu Irina Toncoglaz, pentru

a confirma recepționarea acelui mesaj pe poșta electronică, însă aceasta a declarat

2

că nu avea acces la acea adresă electronică și a solicitat ca notificarea să-i fie

expediată la o adresă electronică personală. Comisia a expediat notificarea și la

această adresă electronică la 28 mai 2024. Un reprezentant al Secretariatului

Comisiei a contactat, din nou, procurorul Irina Toncoglaz, solicitându-i

confirmarea recepționării, care însă nu s-a realizat. Comisia a primit confirmarea

CSP potrivit căreia adresa electronică personală pe care aceasta a oferit-o Comisiei

era corectă. La 14 iunie 2024, la o zi după expirarea termenului stabilit pentru

prezentarea actelor, fiind contactată de un reprezentant al Secretariatului, Irina

Toncoglaz a declarat că era în concediu și nu a primit vreo notificare de la Comisie.

La 20 iunie 2024, Comisia a expediat la adresele electronice ale subiectului

evaluării o solicitare pentru prezentarea justificării rezonabile a faptului

neprezentării declarațiilor și chestionarului privind integritatea etică,

reprezentantul Secretariatului Comisiei discutând de mai multe ori cu Irina

Toncoglaz, însă ultima nu a răspuns nici la această solicitare.

a fost discutat raportul și a constatat nepromovarea evaluării de reclamant.

Conform înregistrării video a ședinței CSP, până la adoptarea hotărârii, CSP a

discutat cu reclamanta despre circumstanțele expedierii notificărilor care au fost

menționate în raportul Comisiei. Reclamanta a explicat că nu a transmis Comisiei

declarațiile și chestionarul privind integritatea etică deoarece nu a recepționat nici

o notificare la poșta electronică personală, că a fost telefonată și a comunicat de

mai multe cu un reprezentant al Secretariatului Comisiei. În discuțiile cu acesta nu

a comunicat adresa electronică personală Comisiei, deoarece nu i s-a cerut acest

lucru. În hotărârea sa, CSP a reiterat constatările și argumentele Comisiei și a notat

că argumentele invocate de Irina Toncolglaz nu justifică în mod rezonabil refuzul

de a prezenta sau neprezentarea în termen a declarațiilor ori a chestionarului

solicitat. CSP a constatat nepromovarea de către Irina Toncoglaz a evaluării

externe. Hotărârea motivată a CSP a fost comunicată prin email reclamantei pe 01

august 2024.

că în acest caz a existat un viciu de comunicare a notificărilor. Nota din dosarul

administrativ, potrivit căreia un consultant al CSP ar fi telefonat-o pe reclamantă

care i-a comunicat telefonic adresa electronică, nu are dată, nu se cunosc

circumstanțele întocmirii acesteia și nu provine de la un observator independent.

Această notă informativă nu poate fi pusă la baza hotărârii judecătorești. Comisia

avea alte remedii pentru a notifica reclamanta. Adresa electronică personală la care

s-au expediat notificările nu a fost comunicată de către reclamantă și nu există

corespondență din care să rezulte că reclamanta a comunicat această adresă.

Adresa electronică de „gmail” la care s-au expediat notificările nu-i aparține

reclamantei, iar actul de constatare a faptelor și a stărilor de fapt din 07 august

2024 confirmă acest lucru.

3

LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE

juridice. Prevederile relevante ale acestui articol sunt următoarele:

„(2) Notificarea poate fi făcută prin orice mijloace adecvate circumstanțelor

dacă legea sau actul juridic nu impune o anumită cerință de formă.

(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu

excepția cazului în care aceasta prevede un efect întîrziat.

(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar:

…

d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-un loc și într-

un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără

întîrziere.

(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia

dintre cerințele prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită

mai întîi.”

reglementării activității administrative prin alte legi decât Codul administrativ.

Acesta prevede următoarele:

„(2) Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale

derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare

este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

(articolele 21-43). Prevederile relevante ale acestor articole sunt următoarele:

„Articolul 22. Cercetarea din oficiu

(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea

de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt

legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a

probelor.

Articolul 29. Proporționalitatea

(1) Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează

drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului

proporționalității.

(2) O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă:

a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii

atribuite prin lege;

b) este necesară pentru atingerea scopului;

c) este rezonabilă.

4

(3) Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă

ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.

Articolul 31. Motivarea

Actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie

să fie motivate.

Articolul 36. Supremația dreptului

...

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului

cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile

Omului.”

„(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;

d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de

comunicație dedicate.”

judecătoresc al actului administrativ. Partea relevantă a acestuia este următoare:

„Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc

(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității

unui act administrativ.

(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar

se limitează la faptul dacă autoritatea publică:

a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante;

c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;

d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

„În vederea asigurării integrității judecătorilor și procurorilor și a sporirii

încrederii societății în justiție, Parlamentul adoptă prezenta lege organică.”

de evaluare. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În decurs de 5 zile de la solicitarea comisiei de evaluare, Consiliul

Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor

transmite comisiei de evaluare corespunzătoare lista subiecților care urmează

5

a fi evaluați și datele de contact ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de

telefon, adresa de poștă electronică).

(2) Comisia de evaluare inițiază evaluarea după recepționarea listei

menționate la alin.(1).

(3) Comisia de evaluare notifică subiectul evaluării privind inițierea evaluării

acestuia și îi solicită să depună: a) declarația de avere și interese personale cu

datele actualizate pentru ultimii 5 ani, care să includă și cheltuielile din

perioada respectivă; b) chestionarul de etică; c) declarația privind lista

persoanelor apropiate, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr.133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale, care activează sau au

activat în ultimii 5 ani în sistemul judecătoresc, al procuraturii și în serviciul

public.

(4) Declarațiile și chestionarul menționate la alin.(3) se prezintă în termenul

stabilit de comisia de evaluare, care nu poate fi mai mic de 10 zile de la data

solicitării, fiind semnate cu semnătură electronică. Lipsa unei justificări

rezonabile pentru refuzul de a prezenta sau neprezentarea în termen a

declarațiilor ori a chestionarului respective reprezintă temei pentru

constatarea de către comisia de evaluare a nepromovării evaluării.

Comisiei. Partea relevantă a acestui articol este următoarea:

„(1) În urma evaluării, completul de evaluare întocmește un raport motivat cu

privire la evaluare, care să conțină faptele relevante, motivele și concluzia

privind promovarea sau nepromovarea evaluării. Respingerea unor dovezi

prezentate de subiectul evaluării trebuie motivată în raport.

(2) Raportul cu privire la evaluare se aprobă cu votul unanim al membrilor

completului de evaluare și se semnează de președintele comisiei de evaluare.

…

(5) Raportul cu privire la evaluare se expediază subiectului evaluării în cel

mult 3 zile de la aprobarea acestuia, la adresa de poștă electronică a

subiectului evaluat, și Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz,

Consiliului Superior al Procurorilor. În aceeași zi, comisia de evaluare publică

pe pagina sa web oficială informația privind rezultatul evaluării. Raportul cu

privire la evaluare se publică, luându-se măsurile necesare pentru protecția

vieții private a subiectului evaluării și a altor persoane, pe pagina web oficială

a comisiei de evaluare corespunzătoare în cel mult 3 zile de la adoptarea

hotărârii indicate la art.18 alin.(3).

(6) În cel mult 3 zile de la aprobare, raportul cu privire la evaluare se transmite

Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliului Superior al

Procurorilor și pe suport de hârtie, împreună cu o copie în formă electronică

a dosarului de evaluare, care să conțină toate materialele aferente evaluării,

acumulate în procesul de evaluare.”

18 al Legii nr. 252. Partea relevantă a acestuia este următoarea:

6

„(1) Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al

Procurorilor examinează rezultatele evaluării în ședință, în baza dosarului de

evaluare recepționat de la comisia de evaluare. Subiectul evaluării poate

prezenta informații suplimentare pe care le consideră relevante doar dacă

probează că a fost în imposibilitate de a le prezenta anterior. Reprezentantul

comisiei de evaluare și subiectul evaluării, în persoană, sunt în drept să își

prezinte poziția.

(2) În procesul examinării rezultatelor evaluării, Consiliul Superior al

Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Procurorilor ține cont de

dovezile care confirmă săvârșirea de către subiectul evaluării a faptelor

prevăzute la art.11 alin.(2) și (3).

(3) Prin hotărâre motivată, adoptată în cel mult 30 de zile de la recepționarea

documentelor menționate la art.17 alin.(6), consiliul respectiv:

a) acceptă raportul cu privire la evaluare și constată promovarea sau

nepromovarea evaluării;

b) respinge raportul cu privire la evaluare și dispune, o singură dată, reluarea

procedurii de evaluare, dacă constată circumstanțe de fapt sau erori

procedurale care puteau duce la promovarea sau, după caz, nepromovarea

evaluării;

c) după recepționarea raportului cu privire la evaluare, întocmit ca urmare a

reluării evaluării prevăzute la lit.b), acceptă raportul conform lit.a) sau îl

respinge și constată promovarea sau nepromovarea evaluării.”

contestațiilor împotriva hotărârilor CSP emise conform art. 18 din acea lege. Partea

relevantă a art. 19 este următoarea:

„(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, a Consiliului Superior al

Procurorilor poate fi contestată de către subiectul evaluării sau de către

comisia de evaluare în termen de 15 zile de la recepționarea prin poștă

electronică a actului respectiv.

(2) Contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în

termen de cel mult 30 de zile de un complet de judecată format din 3

judecători care au promovat evaluarea. Nu se admite recuzarea întregului

complet de judecată, precum și depunerea cererii de recuzare cu rea-credință

în mod repetat, abuziv, cu scopul de a tergiversa procesul de examinare a

contestației.

…

(4) Contestația se examinează în ședință publică, la care sunt invitați, pentru

prezentarea poziției, subiectul evaluării, reprezentantul consiliului respectiv

și reprezentantul comisiei de evaluare.

(5) Curtea Supremă de Justiție:

1) respinge contestația;

7

2) admite contestația și:

a) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către comisia de

evaluare;

b) dispune, o singură dată, reluarea procedurii de evaluare de către consiliul

respectiv;

c) constată promovarea sau nepromovarea evaluării în cazul anulării hotărârii

consiliului respectiv emise după reluarea procedurii de evaluare.

(6) Curtea Supremă de Justiție admite contestația doar dacă constată că, în

cadrul procedurii de evaluare, au fost admise erori procedurale grave care

afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare sau că există

circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării.”

ARGUMENTELE PĂRȚILOR

a. Argumentele reclamantului

anularea acesteia și a raportului de evaluare a Comisiei și dispunerea reluării de

către Comisie a procedurii de evaluare. Ea consideră că, Comisia a omis să notifice

într-un mod adecvat subiectul evaluării despre inițierea procedurii de evaluare. De

asemenea, ea susține că atât Comisia, cât și Consiliul nu au respectat dreptul

reclamantei de acces efectiv la conținutul dosarului administrativ, ceea ce a generat

încălcarea dreptului la apărare. Potrivit acțiunii, reclamanta se află în concediu de

îngrijire a copilului, iar întreruperea raporturilor de muncă este contrară

prevederilor Codului muncii.

suplimentar Actul de constatare a faptelor și a stărilor de fapt din 07 august 2024,

întocmit de executorul judecătoresc Corneliu Vînaga, care, în opinia avocatului,

demonstrează că reclamantei nu-i aparține și nu avea acces la adresa electronică la

care Comisia a expediat notificările.

b. Argumentele celorlalți participanți

procurorii suspendați din funcție în momentul inițierii procedurii conform Legii

nr. 252. Comisia a manifestat maximă diligență în comunicarea cu subiectul supus

evaluării, notificările fiind expediate atât la adresa electronică de serviciu, cât și la

adresa electronică personală. Potrivit referinței, argumentele reclamantei

reprezintă exprimarea unei poziții diferite asupra cazului, iar hotărârea CSP a fost

emisă cu respectarea prevederilor Legii nr. 252.

declarațiile și chestionarul completate, deși Comisia a expediat notificările

corespunzătoare la adresele electronice disponibile care i-au fost puse la dispoziție

de către CSP. Potrivit art. 12 alin. (4) din Legea nr. 252, neprezentarea în termen

8

a declarațiilor ori a chestionarului reprezintă temei pentru constatarea de către

comisie a nepromovării evaluării. Prevederile Codului administrativ și Codului

muncii nu sunt aplicabile în acest caz, deoarece Comisia a acționat în baza

prevederilor Legii nr. 252 și a propriului regulament de organizare și funcționare,

iar exercițiul realizat nu reprezintă un raport juridic de muncă. Comisia nu a

constatat existența unor dubii serioase, deoarece aceasta a fost în imposibilitate să

realizeze evaluarea din moment ce nu au fost prezentate actele pentru inițierea

evaluării.

MOTIVAREA INSTANȚEI

motivată a CSP. Contestația examinată a fost depusă pe 12 august 2024, adică a

unsprezecea zi de la comunicarea hotărârii motivate a CSP. Prin urmare,

contestația a fost depusă în termen.

potrivit art. 36 alin. (2) Cod administrativ, în aplicarea supremației dreptului,

instanța judecătorească de contencios administrativ ia în considerare jurisprudența

CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivare

a hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru

fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999, § 26). Totuși, orice argument

decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns clar (hot. Ruiz Torija v.

Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §

43), în special argumentele cu privire la drepturile și obligațiile garantate de

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot. Fabris v. Franța, 2013, § 72

in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).

pentru soluționarea cauzei:

a) Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 252;

b) Relația dintre Codul muncii și Legea nr. 252;

c) Cazurile în care CSJ poate admite contestația.

a. Relația dintre Codul administrativ și Legea nr. 252

adică au putere juridică egală. Legea nr. 252 a fost votată în lectură finală

după adoptarea Codului administrativ și reglementează în detaliu procedura

de evaluare externă, modul de adoptare a hotărârii CSP și de examinare a

contestației împotriva hotărârilor CSP adoptate în temeiul Legii nr. 252.

Aspectele din propoziția precedentă semnifică că Legea nr. 252 are prioritate

în caz de contradicție dintre ea și Codul administrativ. Totodată, aceeași lege

stabilește expres derogări de la prevederile Codului administrativ. Conform

art. 2 alin. (2) Cod administrativ, legi derogatorii de la Codul administrativ

9

pot reglementa activitatea administrativă numai dacă acestea sunt absolut

necesare și nu contravin principiilor Codului administrativ.

în anul 2023, după consultarea cu Comisia de la Veneția, iar majoritatea

recomandărilor Comisiei de la Veneția au fost acceptate. Legea a fost

adoptată pentru a asigura numirea unor judecători și procurori imparțiali și

integri, și eliminarea din sistem a judecătorilor și procurorilor lipsiți de

integritate. Comisia de la Veneția a examinat inclusiv necesitatea evaluării

externe și a admis că, în contextul Republicii Moldova, aceasta ar putea avea

loc. Până în prezent, Legea nr. 252 a fost modificată de câteva ori. În baza

acestei legi a fost creat un mecanism de evaluare a judecătorilor și

procurorilor din funcțiile cheie din judecătorii și procuraturi. Din motivele

din acest paragraf și paragrafele precedente, prioritatea normelor din Legea

nr. 252 nu poate genera în această cauză discuții prin prisma art. 2 alin. (2)

Cod administrativ.

252 este diferită de prevederile Codului administrativ în ceea ce privește

termenele de procedură, probațiunea, anularea actelor administrative,

procedura contenciosului administrativ, etc. CSJ nu a dedus din

argumentele reclamantului care prevederi concrete din Legea nr. 252

contravin principiilor Codului administrativ.

Codul administrativ, atât timp cât contradicție cu principiile Codului

administrativ nu au fost stabilite, prevederile Legii nr. 252 au prioritate față

de celelalte norme din Codul administrativ, iar în cazul aspectelor

nereglementate de Legea nr. 252 prevederile Codului administrativ sunt

aplicabile în măsura în care nu contravin scopului Legii nr. 252.

b. Relația dintre Codul muncii și Legea nr. 252

putere juridică egală. Legea nr. 252 a fost votată în lectură finală după

adoptarea Codului muncii, reglementând în detaliu procedura de evaluare

externă, modul de adoptare a hotărârii CSP și de examinare a contestației

împotriva hotărârilor CSP adoptate în temeiul Legii nr. 252. Conform Legii

nr. 252, sunt evaluați și judecătorii și procurorii din funcțiile cheie din

judecătorii și procuraturi, care sunt suspendați din funcție. Aceasta mai

reglementează în art. 18 efectele adoptării hotărârii CSP cu privire la

nepromovarea evaluării de către procurori, inclusiv eliberarea din funcție a

procurorului.

eliberării din funcție a persoanei care nu a promovat evaluarea sunt contrare

prevederilor art. 251 din Codul muncii, care interzic concedierea femeilor

10

gravide, a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la patru ani și a persoanelor

care folosesc concediile pentru îngrijirea copilului.

(a se vedea para. 33, 34), prevederile acestei legi care se referă la

consecințele adoptării hotărârii CSP cu privire la nepromovarea evaluării, în

special eliberarea din funcție, sunt speciale în raport cu prevederile din

Codul muncii și, în consecință, garanțiile potrivit cărora este interzisă

concedierea anumitor categorii de salariați nu sunt aplicabile.

c. Cazurile în care CSJ poate admite contestația

doar dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, au fost admise „erori

procedurale grave care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare” sau

că există „circumstanțe de fapt care puteau duce la promovarea sau nepromovarea

evaluării” (a se vedea para. 25). Prevederi similare se regăsesc și în Legea nr.

26/2022, care au fost introduse urmare a hotărârii Curții Constituționale din 14

februarie 2023.

menționat că este admisibil de a nu anula deciziile Comisiei pentru „erori de

procedură nesemnificative”. Curtea Constituțională a acceptat faptul ca controlul

judiciar al actelor emise în cadrul evaluării externe să se limiteze la circumstanțele

de fapt care puteau schimba rezultatul evaluării și la erorile procedurale grave ale

Comisiei care afectează „caracterul echitabil al procedurii de evaluare”. Curtea

însă nu a explicat ce înseamnă ultima sintagmă.

făcut referire la hotărârea CtEDO Pișkin v. Turcia (2020). În para. 131 al hotărârii

respective, CtEDO a menționat că instanța de judecată trebuie să fie competentă

să examineze toate aspectele centrale ale cauzei. Acestea sunt chestiuni de fapt sau

de drept care, dacă nu ar fi avut loc (în cazul aspectelor de fapt) sau ar fi fost

soluționată în mod opus (în cazul chestiunilor de drept), ar fi dus la o altă propunere

a Comisiei sau la o hotărâre diametral opusă a CSM.

Legii nr. 252 este una mai limitată decât cea prevăzută de Codul administrativ. Ea

poate anula hotărârea CSP doar în cazurile menționate de Legea nr. 252, iar, din

motivele menționate în para. 33-36, celelalte temeiuri prevăzute de Codul

administrativ pentru anularea actului administrativ nu sunt aplicabile.

alin. (3) din Legea nr. 252, CSJ trebuie să verifice justificarea subiectului evaluării

pentru refuzul de a le prezenta sau neprezentarea în termen a actelor menționate,

iar lipsa unei justificări rezonabile va determina respingerea contestației, așa cum

rezultă din art. 12 alin. (4) din Legea nr. 252 (a se vedea para. 22).

11

d. Aplicarea principiilor de mai sus în prezenta cauză

reclamantei din contestație.

nu a notificat actele comisiei într-un mod adecvat. Aceasta menționează că nu a

avut acces la poșta electronică de serviciu, i-ar la poșta electronică personală nu a

recepționat nici o notificare de la Comisie.

conform art. 12 din Legea nr. 252 (a se vedea para. 11). Comisia nu a verificat

integritatea etică și financiară a candidatului, întrucât a constatat că Irina

Toncoglaz nu a prezentat declarațiile și chestionarul privind integritatea etică.

Totodată, aceasta nu a prezentat în termenul acordat justificarea rezonabilă a

faptului neprezentării actelor menționate (a se vedea para. 13).

motivul neprezentării declarațiilor și a chestionarului privind integritatea etică,

concluzionând că aceasta nu s-a conformat prevederilor Legii nr. 252 și nu a

întreprins acțiunile pe care era obligată să le întreprindă la etapa inițierii procedurii

de evaluare.

adresa reclamantei atât notificarea privind inițierea evaluării, cât și actele care

urmau a fi completate și prezentate conform art. 12 alin. (3) din Legea nr. 252 (a

se vedea para. 11). Actele menționate au fost expediate inițial la adresa electronică

de serviciu, iar ulterior la o adresă electronică personală. Potrivit raportului de

evaluare, Secretariatul Comisiei a contactat telefonic reclamanta de trei ori, în

scopul obținerii unei confirmări a recepționării actelor și în scopul clarificării

circumstanțelor neprezentării actelor în termen. Deși reclamantul neagă că ar fi

existat corespondență electronică din partea Comisiei la adresa electronică

personală, aceasta a confirmat atât în răspunsul său expediat la 24 iulie 2024 CSP,

cât și în ședința CSP, că a fost telefonată de mai multe ori de către un reprezentant

al Secretariatului Comisiei.

are dreptul să opteze pentru notificarea prin poștă electronică, mijloc care a fost

utilizat în mod repetat în speța dată. Prin urmare, conduita reclamantului și modul

în care a acționat Comisia înlătură orice ipoteză verosimilă privind neinformarea

sau imposibilitatea de acces la conținutul notificării.

Codul civil (a se vedea para. 16), notificarea unui act juridic se consideră ajunsă la

destinatar și, implicit, producătoare de efecte juridice, din momentul în care

aceasta este pusă la dispoziția destinatarului într-un mod care fac posibil, în mod

rezonabil, accesul acestuia, fără întârziere. Aceste prevederi consacră o regulă

esențială: nu este necesar ca destinatarul să fi luat efectiv cunoștință de conținutul

12

notificării, fiind suficient ca notificarea să fi fost transmisă astfel încât destinatarul

să fi avut posibilitatea rezonabilă de a o accesa. Această reglementare reflectă un

standard obiectiv de diligență: ceea ce contează nu este reacția subiectivă a

destinatarului (dacă a citit sau nu notificarea), ci dacă notificarea i-a fost pusă

efectiv la dispoziție într-un mod care, în mod rezonabil, îi permitea să ia cunoștință

de ea. În speță, prin coroborarea faptelor de transmitere la adresele de poștă

electronică, cu contactele telefonice repetate prin care reclamanta a fost informată

despre necesitatea prezentării declarațiilor și chestionarului privind integritatea

etică, rezultă că notificarea a fost făcută în conformitate cu cerințele art. 22 alin.

(4) lit. d) și alin. (5) Cod civil, și deci se consideră că a ajuns la destinatar. În

consecință, alegațiile reclamantului privind o pretinsă necomunicare a notificării

sunt lipsite de temei, procedura de comunicare fiind îndeplinită. Completul

subliniază că, comunicarea prin e-mail la adresele cunoscute, precum și

contactarea telefonică, constituie măsuri rezonabile și suficiente pentru ca

destinatarul să aibă posibilitatea efectivă de a lua cunoștință de conținutul

notificării și de a acționa în consecință, în sensul prezentării declarațiilor și

chestionarului privind integritatea etică.

potrivit căruia Irina Toncoglaz nu avea acces la poșta electronică (de gmail) la care

Comisia a expediat actele, întrucât Actul de constatare a faptelor și a stărilor de

fapt din 07 august 2024, demonstrează doar faptul că parola introdusă la momentul

respectiv nu era corectă. Chiar dacă CSJ ar accepta acest argument, reclamanta nu

a oferit răspuns la problema lipsei de diligență necesară în acest caz. Astfel, în

pofida faptului că a fost contactată telefonic de Secretariatul Comisiei și a fost

informată despre inițierea procedurii de evaluare și despre eforturile Comisiei de

a-i expedia actele necesare, aceasta nu a pus la dispoziția Comisiei o altă adresă

electronică. Din contra, în opinia reclamantei exprimată în ședința CSP și CSJ,

aceasta nu urma să fie supusă procedurii de evaluare, întrucât se afla în concediu

de îngrijire a copilului. Completul nu va accepta acest argument, deoarece este

contrar prevederilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 252.

administrativ, art. 238-241 din Codul de procedură civilă, art. 19 al Legii nr.

252/2023,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge contestația depusă de Irina Toncoglaz împotriva hotărârii CSP nr. 1-

229/2024 din 01 august 2024.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Stella Bleșceaga

13