3d-94/24 — anularea actelor administrative

3d-94/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile

Cobzac privind anularea actelor administrative,

(Dosarul nr. 3d-94/24

PIGD 2-24115390-01-3d-11102024)

Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de judecată asupra

admisibilității acțiunii în contencios administrativ. Limba oficială în

care se desfășoară procesul și identificarea clară a cercului

persoanelor participante la proces – condiții obligatorii pentru

punerea pe rol a unei acțiuni de contencios administrativ.

30 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depusă de Vasile Cobzac.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Supremă de Justiție o cerere de chemare în judecată, solicitând anularea unor

acte administrative (f.d. 2-4).

acordat reclamantului Vasile Cobzac termen până la data de 31 ianuarie

2025, ora 17:00, inclusiv, pentru a prezenta traducerea în limba română a

cererii de chemare în judecată, în care să fie indicate: instanța la care a fost

depusă cererea, pârâtul în calitate de autoritate publică, sediul acesteia,

precum și copia actului de identitate.

înlătura neajunsurile în termenul indicat, cererea se va considera depusă la

data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă (f.d. 26-

31).

neajunsurile, prezentând copia actului său de identitate.

permite punerea legală pe rol a cauzei, printr-o notificare emisă de Curtea

Supremă de Justiție, reclamantului i s-a acordat un termen suplimentar de 10

zile de la data recepționării notificării, pentru a remedia în totalitate

neajunsurile constatate, respectiv: să prezinte traducerea în limba română a

cererii de chemare în judecată depusă la 10 octombrie 2024 și să indice

expres autoritatea chemată în calitate de pârât.

data de 24 martie 2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.

DS8021063337AS. Ulterior, la 4 aprilie 2025, Vasile Cobzac a depus o

cerere prin care a solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru

înlăturarea neajunsurilor indicate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

1

„Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează

raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii

Moldova.”

„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a

încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

„Limba de procedură în fața autorităților publice și a instanțelor de judecată

competente este cea prevăzută de legislație.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd:

h) cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211

alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de instanța de judecată.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) –

h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași

acțiune.”

„În cererea de chemare în judecată se indică:

a) instanța la care a fost depusă;

b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul

acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul

fiscal;

c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul

în care cererea se depune de un reprezentant;

d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;

e) pretențiile reclamantului;

f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;

g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;

h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este

prevăzută de lege.

Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui

legal ori împuternicit.

Cererea de chemare în judecată poate cuprinde și alte date importante pentru

soluționarea cauzei, precum și demersurile reclamantului.”

2

„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1)

și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru

înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

„nstanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau

poate da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

„Limba de stat a Republicii Moldova este limba română, funcționând pe baza

grafiei latine.”

„Procedura judiciară se desfășoară în limba română.”

judecătorească:

„Procedura judiciară se desfășoară în limba română.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„Judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba

română.”

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor

și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade.”

„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori

în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau

la care încetează operațiunile respective.”

3

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

cererii de chemare în judecată, în scopul de a se asigura că sunt îndeplinite

toate condițiile legale necesare pentru examinarea cauzei pe fond. Această

etapă este esențială pentru garantarea integrității procesului judiciar și pentru

prevenirea admiterii unor acțiuni formulate cu încălcarea cerințelor

procedurale.

și forma cererii de chemare în judecată este fundamentală pentru evitarea

declarării acesteia ca inadmisibilă. Reclamantul are obligația de a remedia

prompt eventualele deficiențe procedurale, în vederea continuării

corespunzătoare a procesului.

administrativ are obligația de a verifica, din oficiu, conformitatea cererii cu

cerințele legale înainte de a trece la examinarea fondului cauzei, rolul său

activ în această etapă fiind determinant pentru asigurarea unei proceduri

legale și eficiente.

reține că unul dintre principiile fundamentale ale procesului de contencios

administrativ este principiul utilizării limbii oficiale în cadrul procedurilor

judiciare, consacrat prin art. 118 din Constituția Republicii Moldova, art. 26

din Codul administrativ și art. 9 din Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind

organizarea judecătorească.

pentru respectarea drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor, în

condițiile egalității în fața legii. Aceste reglementări sunt reflectate și în

legislația procedurală națională, fiind compatibile cu prevederile tratatelor

internaționale la care Republica Moldova este parte, inclusiv Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Aceste

instrumente internaționale nu impun exigențe referitoare la limba de

desfășurare a procesului, prezumând însă că procedurile judiciare se

desfășoară în limba oficială a statului.

4

coroborate cu art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 118 alin. (1)

din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1) din Legea nr. 514 din 6

iulie 1995 privind organizarea judecătorească, se constată că judecarea

cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba română, care

este limba de stat a Republicii Moldova.

reiterează că principiul utilizării limbii oficiale, consfințit de art. 118 alin.

(1) din Constituție, art. 9 din Legea nr. 514/1995, art. 24 alin. (1) din Codul

de procedură civilă și art. 26 din Codul administrativ, impune desfășurarea

procesului judiciar în limba oficială a statului – limba română.

participanților la proces de a respecta condițiile de admisibilitate aplicabile

cererii de chemare în judecată, cererii de apel, cererii de recurs și cererii de

revizuire, inclusiv obligația ca aceste acte procedurale să fie redactate în

limba în care se desfășoară procedura judiciară, respectiv în limba română.

constant că dreptul de acces la o instanță nu are un caracter absolut, putând

fi supus anumitor limitări. Aceste limitări sunt considerate admisibile,

întrucât dreptul de acces „prin natura sa, presupune o reglementare din partea

statului, reglementare care poate varia în funcție de timp și de circumstanțele

specifice ale comunității și ale indivizilor” (a se vedea Stanev c. Bulgariei

[Marea Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquini c. San Marino, 2 mai

2019, §156).

desfășurată și într-o altă limbă decât limba oficială, documentele procesuale

trebuie redactate obligatoriu în limba prevăzută de legislație. Cetățenii care

nu cunosc sau nu vorbesc această limbă beneficiază de dreptul de a se

exprima în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, inclusiv în ipoteza

în care cunosc limba oficială, acest drept reprezentând o garanție legală a

accesului efectiv la justiție.

reține că Vasile Cobzac a depus cererea de chemare în judecată într-o altă

limbă decât cea prevăzută de legislație, cu încălcarea dispozițiilor art. 26 din

Codul administrativ, fără a anexa traducerea acesteia în limba română.

Supremă de Justiție i-a acordat reclamantului Vasile Cobzac termen până la

5

31 ianuarie 2025, ora 17:00, inclusiv, pentru a prezenta traducerea în limba

română a cererii de chemare în judecată, cu indicarea expresă a instanței

sesizate, a autorității publice pârâte, a sediului acesteia, precum și copia

actului de identitate.

înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea se va considera depusă la

data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă (f.d. 26–

31).

neajunsurile indicate, prezentând copia actului său de identitate.

permite punerea legală pe rol a cauzei, prin notificarea emisă ulterior, Curtea

Supremă de Justiție i-a acordat reclamantului un termen suplimentar de 10

zile de la data recepționării notificării, pentru a remedia în totalitate

neajunsurile – respectiv: prezentarea traducerii în limba română a cererii de

chemare în judecată din 10 octombrie 2024 și indicarea expresă a autorității

pârâte.

2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8021063337AS.

început să curgă de la data de 25 martie 2025 și a expirat la data de 3 aprilie

2025.

termenului acordat de instanță, Vasile Cobzac a depus o cerere prin care a

solicitat acordarea unui termen suplimentar pentru remedierea deficiențelor

constatate.

de prelungire a termenului a fost formulată peste termenul legal acordat

anterior, fiind astfel tardivă. Potrivit principiului stabilității procedurii și al

disciplinei procesuale, termenele acordate de instanță pentru remedierea

neajunsurilor nu pot fi ignorate sau extinse unilateral de către parte.

Reclamantul avea posibilitatea de a solicita prelungirea termenului în

interiorul acestuia, dar a omis să o facă.

acțiunea se declară inadmisibilă dacă cererea de chemare în judecată nu

îndeplinește cerințele legale și reclamantul nu le înlătură în termenul stabilit

6

de instanță. Nici Codul administrativ și nici normele procedurale nu prevăd

posibilitatea prorogării termenului după expirarea acestuia, iar simpla

solicitare ulterioară nu justifică derogarea de la cadrul legal.

a fost solicitată de Vasile Cobzac prin cererea depusă la data de 30 ianuarie

2025 vizează o cauză civilă distinctă, înregistrată pe rolul Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, la data de 29 noiembrie 2023, neavând legătură

directă cu prezenta acțiune în contencios administrativ.

Supreme de Justiție – 24 martie 2025 – și până la momentul examinării

admisibilității cererii, reclamantul Vasile Cobzac nu a remediat neajunsurile

indicate de instanța de judecată în vederea punerii pe rol a acțiunii.

procedurale în termenul stabilit revine exclusiv reclamantului Vasile

Cobzac, care nu a întreprins nicio acțiune menită să asigure conformitatea

cererii. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

inclusiv cauza Airey c. Irlandei (1979), dreptul de acces la instanță

presupune nu doar existența unei căi de atac, ci și obligația părților de a

utiliza cu bună-credință mijloacele procedurale puse la dispoziție, inclusiv

respectarea termenelor pentru remedierea deficiențelor. În acest context,

pasivitatea reclamantului denotă o atitudine de rea-credință în exercitarea

drepturilor procesuale.

constată că, în situația în care cererea de chemare în judecată este redactată

într-o altă limbă decât cea prevăzută de legislație, devin incidente prevederile

art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, coroborat cu art. 26 din

același cod, fiind aplicabilă sancțiunea procedurală a inadmisibilității cererii.

formulate într-o altă limbă (fie că este vorba despre cerere de chemare în

judecată, apel sau recurs) în limba oficială a statului, întrucât o asemenea

obligație ar depăși cadrul atribuțiilor instanței în realizarea unei justiții

imparțiale și echidistante. În conformitate cu cadrul legal, obligația instanței

este aceea de a garanta accesul părților la informațiile din dosar și de a le

asigura dreptul de a se exprima în cadrul procesului prin intermediul unui

interpret, în cazul în care nu cunosc limba oficială prevăzută de legislație.

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că cererea de chemare în

7

judecată depusă de Vasile Cobzac urmează a fi declarată inadmisibilă, în

temeiul aspectelor procedurale constatate.

cunoștință reclamantului Vasile Cobzac, în conformitate cu prevederile art.

207 alin. (4) din Codul administrativ, că declararea acțiunii ca inadmisibilă

în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) din același cod nu exclude posibilitatea

formulării unei noi cereri cu același obiect, cu respectarea cerințelor legale

privind forma și conținutul acesteia.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Vasile Cobzac cu privire la acordarea unui

termen suplimentar pentru înlăturarea neajunsurilor.

Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Vasile Cobzac privind anularea actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8