3d-105/24 — Contestarea actului administrativ

La 29 noiembrie 2024, Solomon Constantin a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată prin care a solicitat admiterea acesteia, invocând mai multe solicitări (f.d. 1-4).

La 29 noiembrie 2024, ora 13:12 cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Solomon Constantin a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 5 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Solomon Constantin i s-a acordat un termen de 5 zile calendaristice, calculate de la data primirii încheierii, pentru a înlătura neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea includ: să prezinte copia actului de identitate; să indice cine este pârâtul în această cauză; să indice care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată (f.d. 115-116).

La data de 5 decembrie 2024, încheierea menționată a fost expediată reclamantului prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de chemare în judecată „solomon.s.constantin@gmail.com” (f.d. 117).

Astfel, la 10 decembrie 2024 Solomon Constantin a depus un demers privind înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată conform încheierii din 5 decembrie 2024, la care a anexat copia actului de identitate, a indicat ca pârâți mai multe persoane fizice și a solicitat: ”Anularea hotărârilor, deciziilor, încheierilor adoptate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (a Colegiului disciplinar, a inspectorilor)”; tragerea la răspundere disciplinară a pârâților (f.d. 118-126).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2025, s-a acordat lui Solomon Constantin termen, de 5 zile, calculat din data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată, și anume: să indice în condițiile art. 191 din Codul administrativ cine este pârâtul în această cauză; să indice în condițiile art. 206 din Codul administrativ care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată. 1 Totodată s-a explicat reclamantului Solomon Constantin că, în cazul în care aceasta nu va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, acțiunea în contenciosul administrativ va fi declarată inadmisibilă.

La data de 4 februarie 2025, încheierea menționată a fost expediată reclamantului prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de chemare în judecată „solomon.s.constantin@gmail.com” (f.d. 130).

La data de 4 februarie 2025, reclamantul a confirmat primirea mesajului printr-un răspuns „prin care a confirmat primirea prin e-mail la 04 februarie 2025 a încheierii din 29 ianuarie 2025” (f.d. 131-132, 133).

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.”

Conform art. 206 din Codul administrativ: „ (1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). (2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ: „În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; 2 c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.

Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 05 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Solomon Constantin i s-a acordat un termen de 5 zile calendaristice, calculate de la data primirii încheierii, pentru a înlătura neajunsurile cererii de chemare în judecată: să prezinte copia actului de identitate; să indice cine este pârâtul în această cauză; să indice care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată (f.d. 115-116).

La data de 5 decembrie 2024, încheierea menționată a fost expediată reclamantului prin poșta electronică iar, la 10 decembrie 2024 Solomon 3 Constantin a depus un demers privind înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată conform încheierii din 5 decembrie 2024, la care a anexat copia actului de identitate, a indicat ca pârâți mai multe persoane fizice și a solicitat: ”Anularea hotărârilor, deciziilor, încheierilor adoptate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (a Colegiului disciplinar, a inspectorilor)”; tragerea la răspundere disciplinară a pârâților (f.d. 118-126).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2025, s-a acordat lui Solomon Constantin termen, de 5 zile, calculat din data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată, și anume: să indice în condițiile art. 191 din Codul administrativ cine este pârâtul în această cauză; să indice în condițiile art. 206 din Codul administrativ care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată.

La data de 4 februarie 2025, încheierea menționată a fost expediată reclamantului prin poșta electronică,.

La 4 februarie 2025, reclamantul a recepționat încheierea, fapt confirmat printr-un răspuns „prin care a confirmat primirea prin e-mail la 04 februarie 2025 a încheierii din 29 ianuarie 2025”.

Respectiv, Completul de judecată constată că reclamantul Solomon Constantin în termenul stabilit de instanța de judecată și nici ulterior, nu a completat cererea de chemare în judecată. Această omisiune a împiedicat instanța să pregătească cauza pentru dezbaterile judiciare în mod corespunzător, afectând continuarea procesului.

În consecință, Completul de judecată statuează că depunerea cererii de chemare în judecată fără a indica în condițiile art. 191 din Codul administrativ cine este pârâtul în această și care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată, este o neglijență semnificativă din partea reclamantului Solomon Constantin, ceea ce a influențat negativ soluționarea cererii sale.

Articolul 207 din Codul administrativ reglementează regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.

În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței. 4

În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor și respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.

Astfel, Completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.

În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a depus cererea de chemare în judecată în care să indice în condițiile art. 191 din Codul administrativ cine este pârâtul în această cauză și care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acțiunii depuse de Solomon Constantin. Această soluție se bazează pe faptul că cererea a fost înaintată fără să indice în condițiile art. 191 din Codul administrativ cine este pârâtul în această cauză și care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată. Or, Solomon Constantin a depus cererea de chemare în judecată indicând în calitate de pârâți mai multe persoane fizice, precum și fără a indica clar, concret și explicit care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată.

Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, fapt ce împiedică continuarea procedurii judiciare.

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine în totalitate reclamantului Solomon Constantin, care nu a întreprins nicio acțiune procesuală pentru remedierea neajunsurilor.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest 5 context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Solomon Constantin. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 6