3d-105/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- nerespectarea cerintelor instantei de judecată asupra admisibilitătii actiunii în contencios administrativ. Indicare în conditiile art. 191 din Codul administrativ cine este pârâtul si care sunt solicitările reclamantului de la instanta de judecată conditie obligatorie pentru punerea pe rol a unei actiuni de contencios administrativ
3d-105/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitate acțiunii depuse de Solomon Constantin
(Dosarul nr. 3d-105/24
2-24136569-45604-01-3d-29112024-1)
Nerespectarea cerințelor instanței de judecată asupra admisibilității acțiunii
în contencios administrativ. Indicare în condițiile art. 191 din Codul
administrativ cine este pârâtul și care sunt solicitările reclamantului de la
instanța de judecată– condiție obligatorie pentru punerea pe rol a unei acțiuni
de contencios administrativ.
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii depuse de
Solomon Constantin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
La 29 noiembrie 2024, Solomon Constantin a depus la Curtea
Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată prin care a solicitat
admiterea acesteia, invocând mai multe solicitări (f.d. 1-4).
La 29 noiembrie 2024, ora 13:12 cererea de chemare în judecată în
contencios administrativ depusă de Solomon Constantin a fost repartizată, în
mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare
a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Ion
Malanciuc.
Prin încheierea din 5 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție,
reclamantului Solomon Constantin i s-a acordat un termen de 5 zile
calendaristice, calculate de la data primirii încheierii, pentru a înlătura
neajunsurile cererii de chemare în judecată. Acestea includ: să prezinte copia
actului de identitate; să indice cine este pârâtul în această cauză; să indice
care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată (f.d. 115-116).
La data de 5 decembrie 2024, încheierea menționată a fost expediată
reclamantului prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de
chemare în judecată „solomon.s.constantin@gmail.com” (f.d. 117).
Astfel, la 10 decembrie 2024 Solomon Constantin a depus un demers
privind înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare în judecată conform
încheierii din 5 decembrie 2024, la care a anexat copia actului de identitate,
a indicat ca pârâți mai multe persoane fizice și a solicitat: ”Anularea
hotărârilor, deciziilor, încheierilor adoptate de Plenul Consiliului Superior
al Magistraturii (a Colegiului disciplinar, a inspectorilor)”; tragerea la
răspundere disciplinară a pârâților (f.d. 118-126).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2025, s-a
acordat lui Solomon Constantin termen, de 5 zile, calculat din data
recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare
în judecată, și anume: să indice în condițiile art. 191 din Codul administrativ
cine este pârâtul în această cauză; să indice în condițiile art. 206 din Codul
administrativ care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată.
1
Totodată s-a explicat reclamantului Solomon Constantin că, în cazul în
care aceasta nu va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, acțiunea în
contenciosul administrativ va fi declarată inadmisibilă.
La data de 4 februarie 2025, încheierea menționată a fost expediată
reclamantului prin poșta electronică, la adresa specificată în cererea de
chemare în judecată „solomon.s.constantin@gmail.com” (f.d. 130).
La data de 4 februarie 2025, reclamantul a confirmat primirea
mesajului printr-un răspuns „prin care a confirmat primirea prin e-mail la 04
februarie 2025 a încheierii din 29 ianuarie 2025” (f.d. 131-132, 133).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie
să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ:
„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea
unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:
cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și
(2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
instanța de judecată.
Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f)
– h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași
acțiune.”
Conform art. 206 din Codul administrativ:
„ (1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot
sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea
autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c)
impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d)
constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act
administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e)
anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).
(2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea
solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar
putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației
când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”
Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ:
„În cererea de chemare în judecată se indică:
a) instanța la care a fost depusă;
b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul
acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul
fiscal;
2
c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în
cazul în care cererea se depune de un reprezentant;
d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;
e) pretențiile reclamantului;
f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;
g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;
h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este
prevăzută de lege.”
Art. 213 din Codul administrativ:
„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2)
și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea
neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță,
cererea se consideră depusă la data inițială.”
Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,
explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor
incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării
de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care
nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să
depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul
cererilor formulate de participanții la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată subliniază importanța verificării din oficiu a
acțiunii pentru a se asigura că toate condițiile legale sunt îndeplinite înainte
de a se pronunța asupra fondului cauzei. Această măsură a instanței
contribuie la menținerea integrității procesului judiciar și la prevenirea
admiterii acțiunilor care nu respectă cerințele legale.
Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în
judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În
acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele
procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul
judiciar.
Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 05
decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Solomon
Constantin i s-a acordat un termen de 5 zile calendaristice, calculate de la
data primirii încheierii, pentru a înlătura neajunsurile cererii de chemare în
judecată: să prezinte copia actului de identitate; să indice cine este pârâtul în
această cauză; să indice care sunt solicitările acestuia de la instanța de
judecată (f.d. 115-116).
La data de 5 decembrie 2024, încheierea menționată a fost expediată
reclamantului prin poșta electronică iar, la 10 decembrie 2024 Solomon
3
Constantin a depus un demers privind înlăturarea neajunsurilor cererii de
chemare în judecată conform încheierii din 5 decembrie 2024, la care a
anexat copia actului de identitate, a indicat ca pârâți mai multe persoane
fizice și a solicitat: ”Anularea hotărârilor, deciziilor, încheierilor adoptate
de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (a Colegiului disciplinar, a
inspectorilor)”; tragerea la răspundere disciplinară a pârâților (f.d. 118-126).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 ianuarie 2025, s-a
acordat lui Solomon Constantin termen, de 5 zile, calculat din data
recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de chemare
în judecată, și anume: să indice în condițiile art. 191 din Codul administrativ
cine este pârâtul în această cauză; să indice în condițiile art. 206 din Codul
administrativ care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată.
La data de 4 februarie 2025, încheierea menționată a fost expediată
reclamantului prin poșta electronică,.
La 4 februarie 2025, reclamantul a recepționat încheierea, fapt
confirmat printr-un răspuns „prin care a confirmat primirea prin e-mail la 04
februarie 2025 a încheierii din 29 ianuarie 2025”.
Respectiv, Completul de judecată constată că reclamantul Solomon
Constantin în termenul stabilit de instanța de judecată și nici ulterior, nu a
completat cererea de chemare în judecată. Această omisiune a împiedicat
instanța să pregătească cauza pentru dezbaterile judiciare în mod
corespunzător, afectând continuarea procesului.
În consecință, Completul de judecată statuează că depunerea cererii de
chemare în judecată fără a indica în condițiile art. 191 din Codul
administrativ cine este pârâtul în această și care sunt solicitările acestuia de
la instanța de judecată, este o neglijență semnificativă din partea
reclamantului Solomon Constantin, ceea ce a influențat negativ soluționarea
cererii sale.
Articolul 207 din Codul administrativ reglementează regulile privind
admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind
procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea
inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între
respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.
În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din
oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în
contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară
solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al
instanței.
4
În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru
care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea
de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1)
și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ
elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea
motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor și respectarea termenelor
procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care
reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță.
Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia
deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.
Astfel, Completul de judecată statuează că art. 207 din Codul
administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor
formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol
activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru
remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă,
reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel
proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.
În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că,
în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a depus
cererea de chemare în judecată în care să indice în condițiile art. 191 din
Codul administrativ cine este pârâtul în această cauză și care sunt solicitările
acestuia de la instanța de judecată.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată inadmisibilitatea acțiunii depuse de Solomon Constantin.
Această soluție se bazează pe faptul că cererea a fost înaintată fără să indice
în condițiile art. 191 din Codul administrativ cine este pârâtul în această
cauză și care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată. Or, Solomon
Constantin a depus cererea de chemare în judecată indicând în calitate de
pârâți mai multe persoane fizice, precum și fără a indica clar, concret și
explicit care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată.
Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în
conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ,
fapt ce împiedică continuarea procedurii judiciare.
Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de
instanță revine în totalitate reclamantului Solomon Constantin, care nu a
întreprins nicio acțiune procesuală pentru remedierea neajunsurilor.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului
(CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la
instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest
5
context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea
drepturilor sale procedurale.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de
Solomon Constantin.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6