2ac-149/25 — nulitatea înregistrării din registrul bunurilor imobile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- nulitatea înregistrării din registrul bunurilor imobile
- Temei legal
- temeiurile strămutării cauzei
2ac-149/25 — nulitatea înregistrării din registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Societatea cu Răspundere
Limitată „Gările Auto Moderne” privind strămutarea cauzei de la Curtea de
Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” împotriva
Instituției Publice „Cadastrul Bunurilor Imobile” SCT Briceni și
Întreprinderii de Stat „Direcția pentru exploatarea imobilului” cu privire la
nulitatea înregistrării din registrul bunurilor imobile,
(Dosarul nr. 2ac-149/25
NR. PIGD 2-25022730-01-2ac-20052025)
Motivele invocate în cererea de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală
în grad nu se încadrează în temeiurile de drept prevăzute de art. 43 alin. (2) lit. f) din
Codul de procedură civilă.
Neîntrunirea condițiilor ridicării excepției de neconstituționalitate
29 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne”, privind strămutarea
cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în
grad,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 februarie 2025, Societatea cu Răspundere Limitată „Gările Auto
Moderne” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Publice
„Cadastrul Bunurilor Imobile” SCT Briceni și Întreprinderii de Stat „Direcția
pentru exploatarea imobilului” cu privire la nulitatea înregistrării din
registrul bunurilor imobile. Concomitent, reclamantul a solicitat și
asigurarea acțiunii.
Prin încheierea din 12 martie 2025 a Judecătoriei Edineț, sediul
Briceni a fost admisă parțial cererea Societății cu Răspundere Limitată
„Gările Auto Moderne” privind asigurarea acțiunii. S-a aplicat sechestru
asupra bunurilor imobile ce fac parte din complexul patrimonial unic al
Gărilor și Stațiilor Auto, după cum urmează: Gara Auto Bălți – xxxxx; Gara
Auto Briceni –xxxxx; Gara Auto Cahul – xxxxx; Gara Auto Călărași –
xxxxx; Gara Auto Cantemir – xxxxx; Gara Auto Căușeni –xxxxx; Gara Auto
Ceadâr - Lunga – xxxxx; Gara Auto Cimișlia –xxxxx; Gara Auto Comrat –
xxxxx; Gara Auto Dondușeni – xxxxx; Gara Auto Drochia – xxxxx; Gara
Auto Edineț – xxxxx; Gara Auto Fălești – xxxxx; Gara Auto Florești –
xxxxx; Gara Auto Centru – xxxxx; Gara Auto Sud – xxxxx; Gara Auto
Glodeni – xxxxx; Gara Auto Leova – xxxxx; Gara Auto Vulcănești – xxxxx;
Gara Auto Ungheni – xxxxx; Gara Auto Strășeni – xxxxx; Gara Auto Ștefan-
Vodă – xxxxx; Gara Auto Soroca – xxxxx; Gara Auto Râșcani – xxxxx; Gara
Auto Otaci – xxxxx; Gara Auto Orhei –xxxxx; Gara Auto Ocnița – xxxxx;
Gara Auto Lipcani – xxxxx; Gara Auto Hâncești – xxxxx; Gara Auto Nord
–xxxxx; și s-a interzis Întreprinderii de Stat „Direcția pentru Exploatarea
Imobilului”, de a iniția, continua sau executa orice acțiune de evacuare a
1
Societății cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” din bunurile
imobile ce fac parte din complexul patrimonial unic al Gărilor și Stațiilor
Auto, până la soluționarea definitivă a cauzei (f.d.90-92, Vol. II).
La 17 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Întreprinderea
de Stat „Direcția pentru Exploatarea Imobilului” a depus cerere de recurs
împotriva încheierii din 12 martie 2025 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni
(f.d.100-107, Vol. II).
Conform fișei de repartizare a dosarului, cauza civilă respectivă a fost
repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Natalia Costaș, care face
parte din completul: Elena Grumeza –președintele completului și Ivan Parii
– judecător (f.d.149, Vol. II).
La 26 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” a depus cerere privind
recuzarea judecătorului Curții de Apel Nord, Natalia Costaș (f.d.185-188,
Vol. II).
Tot, la 26 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Societatea
cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” a depus cerere în temeiul
art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, privind strămutarea
cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad
(f.d.189-192, Vol. II).
Prin încheierea din 27 martie 2025 a Curții de Apel Nord a fost
respinsă cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Gările Auto
Moderne” privind recuzarea judecătorului Natalia Costaș, la examinarea
cauzei în ordine de recurs (f.d.194-196, Vol. II).
La 27 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” a depus cerere de strămutare a
cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad,
pentru examinarea cererii de recuzare (f.d.203-205, Vol. II).
La 28 martie 2025 ora 15.59 min., prin intermediul poștei electronice,
Societatea cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” a depus cerere în
temeiul art. 43 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă privind
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată
egală în grad (f.d.222-224, Vol. II).
La 28 martie 2025 ora 16.02 min., prin intermediul poștei electronice,
Societatea cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” a depus cerere în
temeiul art. 43 alin. (2) lit. g) din Codul de procedură civilă privind
2
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată
egală în grad (f.d.225-227, Vol. II).
Ulterior, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu Răspundere
Limitată „Gările Auto Moderne” a mai depus o cerere în temeiul art. 43 alin.
(2) lit. d) din Codul de procedură civilă privind strămutarea cauzei de la
Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad (f.d.228-231,
Vol. II).
Tot, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu Răspundere
Limitată „Gările Auto Moderne”, a depus și cereri privind recuzarea
judecătorilor Curții de Apel Nord, Ivan Parii și Elena Grumeza de la
examinarea cauzei în ordine de recurs (f.d.232-237, Vol. II).
La 1 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” a depus cerere privind
strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată
egală în grad, pentru examinarea cererilor de recuzare (f.d.3-6, Vol. III)
Prin încheierea din 2 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord au fost
respinse ca fiind neîntemeiate cererile privind recuzarea judecătorilor Curții
de Apel Nord, Ivan Parii și Elena Grumeza de la examinarea cauzei în ordine
de recurs (f.d.23-27, Vol. III).
Prin încheierea din 11 aprilie 2025 a Curții de Supreme de Justiție au
fost respinse cererile depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Gările
Auto Moderne” privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o
altă instanță de judecată egală în grad (f.d.55-64, Vol. III).
La 13 mai 2025, prin intermediul poștei electronice, Societatea cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” a depus cerere în temeiul art.
43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă privind strămutarea cauzei
de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad (f.d.72-
79, Vol. III).
În motivarea cererii a indicat că în cazul în care împrejurările concrete
ale litigiului or statutul părților implicate crează bănuieli legitime privind
lipsa de obiectivitate a completului, se impune transferul procesului către o
altă instanță de același grad. În cazul de față, există o atare suspiciune
rezonabilă. Natura relației juridice dintre intimată și entitatea publică
implicată (un parteneriat public-privat de mare anvergură) plasează disputa
într-o zonă de sensibilitate politico-instituțională ridicată. Chiar și în absența
oricărei intervenții directe, judecătorii învestiți cu soluționarea cauzei –
3
inclusiv în faza de recurs – sunt expuși unui risc de presiune sistemică, fie ea
una instituțională, simbolică sau contextuală. Cu alte cuvinte, contextul face
ca un observator extern obiectiv să poată pune la îndoială pe bună dreptate
deplina libertate de decizie a instanței. Este un imperativ constituțional și
convențional ca justiția să fie nu doar imparțială, ci și să apară ca atare în
ochii publicului. Or, în speță, aparența de imparțialitate riscă să fie
compromisă – o fisură periculoasă în echilibrul necesar actului de justiție.
A menționat că temeinicia cererii de strămutare este puternic susținută
și de dezvăluirile publice recente făcute de înalți oficiali, care au scos la
lumină probleme sistemice ce afectează independența justiției. În special,
fostul Procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, dna Veronica Drăgălin, care
a afirmat zilele anterioare că „încă există instanțe în care deciziile se cunosc
dinainte” și că „influențele din afară compromit esența unui proces
echitabil”. Aceste declarații tranșante, venite din partea unui demnitar cu rol
central în sistemul de justiție, nu au fost retractate sau dezmințite oficial,
fiind salutate de societatea civilă ca o confirmare a unei realități
îngrijorătoare a momentului. Ele conturează, din perspectiva unui observator
obiectiv, o stare de fapt ce alimentează îndoiala legitimă cu privire la
imparțialitatea unor instanțe.
A mai specificat că, la 8 aprilie 2025 a devenit publică o scrisoare
oficială explozivă, datată cu 5 aprilie 2025, transmisă de dna Veronica
Drăgălin către o judecătoare (Mariana Ursachi). Conținutul acestei scrisori
dezvăluie ingerințe concrete ale factorului politic în actul de justiție.
A susținut că aceste circumstanțe noi, de o gravitate excepțională,
conturează un tablou alarmant: există indicii verosimile de presiuni și
ingerințe politice exercitate (sau cel puțin vehiculate ca amenințare) asupra
judecătorilor. Reputația de independență a instanței care judecă prezenta
cauză nu poate rămâne neafectată de asemenea dezvăluiri. Chiar dacă, ele nu
privesc direct dosarul de față, ele descriu un climat general în care judecătorii
Curții Supreme și ai curților de apel pot fi supuși unor influențe subterane.
În consecință, aparența de imparțialitate a oricărei instanțe concrete ce judecă
un litigiu cu miză politică – cum este și litigiul pendinte – este serios
zguduită. Un justițiabil cunoscând cele de mai sus, are toate motivele să se
îndoiască de capacitatea instanței actuale de a rezista unor astfel de presiuni
și de a judeca exclusiv pe bază de lege și probatoriu.
4
A explicat că prezenta cerere de strămutare este întemeiată pe motive
noi, apărute după soluționarea cererii anterioare, și respectă pe deplin
cerințele art. 42 alin. (6) din Codul procedură civilă. Noile declarații publice
ale autorităților, combinate cu evoluțiile instituționale și dezvăluirile
survenite în luna aprilie 2025, constituie elemente de fapt inedite ce nu au
fost și nu aveau cum să fie supuse examinării la primul demers. Așadar, nu
este ipoteza unei reluări a acelorași argumente, ci este o situație substanțial
schimbat[, ce reclamă o analiză judicioasă nouă.
A opinat că strămutarea prezentei cauze nu este doar justificată, dar
absolut necesară, având în vedere caracterul excepțional al cauzei (ce
privește un patrimoniu public vast și un parteneriat public-privat de interes
național), contextul instituțional delicat, precum și informațiile recente care
alimentează suspiciuni obiective de părtinire. Doar prin transferul dosarului
către o altă instanță de același grad, ferită de influența directă a
circumstanțelor locale și de eventualele presiuni evocate, se poate restabili
pe deplin încrederea părților într-o judecată imparțială. Dreptul la un proces
echitabil, garantat de art. 6 CEDO, presupune nu numai imparțialitatea reală
a instanței, ci și convingerea fermă a justițiabililor că instanța este imparțială.
Or, în momentul de față, această convingere este serios afectată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 43 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă:
f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele
cauzei sau de calitatea participanților la proces”
Art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de
către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac”.
Art. 32 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale
de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin
lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod.
Instanța ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța
ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care
completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit.”
Art.121 din Codul de procedură civilă:
5
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții: a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute
la art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție; b) excepția este ridicată de către una din părți sau
reprezentantul acesteia ori este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; c)
prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; d) nu există o hotărâre
anterioară a Curții Constituționale având ca obiect prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se
supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amână pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă cererea de
chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată
admisibilă conform legii.”
Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova:
„Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și
hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova
este parte.”
Art. 61 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin
abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Participanții la proces care exercită drepturile procedurale în mod abuziv se
sancționează de către instanța de judecată cu amendă în mărime de până la 50 de unități
convenționale.”
Art. 203 alin.(2) din Codul de procedură civilă:
“Dacă constată că participantul la proces sau reprezentantul lui formulează alte cereri
sau demersuri decît cele prevăzute la art.185 alin.(3) ori adresează repetat cereri sau
demersuri cu rea-credință, ori acestea sînt vădit neîntemeiate sau sînt formulate cu scopul
tergiversării examinării cauzei, instanța aplică acestuia o amendă de pînă la 50 de unități
convenționale.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de
legislația procesual-civilă, bazată pe argumente plauzibile, și după caz, probe
ce confirmă temeinicia cererii formulate. Lipsa identificării vreunui temei,
care ar permite constatarea acestui fapt, ar reprezenta un dezechilibru major
în exercitarea drepturilor procesuale ale părților.
Temeiul de strămutare reglementat de art.43 alin. (2) lit. f) din Codul
de procedură civilă, dezvoltă un mecanism procesul destinat înlăturării unei
incompatibilități colective a judecătorilor, datorită unor circumstanțe ce ar
putea pune în discuție imparțialitatea lor. Strămutarea cauzei oferă un
remediu atunci când imparțialitatea ar fi afectată la nivel instituțional, de
factori ce nu se referă doar la persoana unui singur judecător. Această formă
de incompatibilitate este suficient să fie demonstrată prin existența unor
bănuieli rezonabile, ce reies din circumstanțe obiective.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că la
aprecierea temeiului de strămutare pentru existența bănuielilor că
nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de
calitatea participanților la proces, urmează a se pune în echilibru
incompatibilitatea colectivă a judecătorilor în coraport respectarea
imutabilității competenței jurisdicționale.
Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speței
deduse judecății, Completul de judecată notează că alegațiile invocate în
cererea de strămutare, precum că dezvăluirile publice făcute de înalți oficiali
și scrisoarea transmisă de dna Veronica Drăgălin unui judecător conturează
o stare de fapt ce alimentează îndoiala legitimă cu privire la imparțialitatea
unor instanțe, nu cad sub incidența temeiurilor de strămutare a cauzei
prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, or, din
esența și în virtutea statutului lor, judecătorii iau decizii în mod imparțial și
independent. În mod clar, astfel de argumente nu se circumscriu unor
circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea
judecătorilor Curții de Apel Nord la examinarea cauzei în ordine de recurs,
după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură
civilă.
Judecarea de către Curtea de Apel Nord, în ordine de recurs, a cauzei
civile, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
7
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” împotriva Instituției Publice
„Cadastrul Bunurilor Imobile” SCT Briceni și Întreprinderii de Stat „Direcția
pentru exploatarea imobilului”, a fost stabilită prin lege, conform regulilor
de competență jurisdicțional-funcționale. Reieșind din interdicția stabilită la
art. 32 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia instanța ierarhic
superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța
ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului
în care completul de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit
și ținând cont că motive de incompatibilitate colectivă a judecătorilor nu s-
au constatat, Completul de judecată atestă lipsa temeiurilor de strămutare.
Cu titlu subsecvent, acțiunile procesuale întreprinse de Societatea cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne”, denotă un abuz de drepturi, ce
urmărește tergiversarea procesului, inducerea în eroare a instanțelor
judecătorești și îngreunarea sarcinii de lucru a instanțelor judecătorești.
Această concluzie ce rezultă din conținutul cererilor depuse, consecutivitatea
depunerii lor și momentul în care se depun, și anume: la 25 martie 2025
cerere privind ridicarea de la examinare a cauzei și transmiterii instanței de
fond pentru emiterea unei încheieri suplimentare; cerere privind ridicarea
cauzei și expedierea în instanța de fond în vederea explicării încheierii din
12 martie 2025; la 26 martie 2026 cerere privind recuzarea judecătorului
Natalia Costaș; la 26 martie -1 aprilie 2025 șapte cereri privind strămutarea
cauzei; la 28 martie 2025 cereri privind recuzarea judecătorilor Ivan Parii și
Elena Grumeza; la 1, 7 aprilie 2025 cerere privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate; la 13 mai 2025 cerere privind strămutarea cauzei; la 22
-23 mai 2025 cereri privind recuzarea judecătorilor Curții Supreme de
Justiție și cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.
Relevant de menționat este că, după ce au fost respinse cererile de
strămutare depuse anterior, paragraf 15, societatea a depus la 13 mai 2025
încă o cerere de strămutare a cauzei, motivele invocate în susținerea acesteia
fiind vădit neîntemeiate.
În contextul celor constatate mai sus și enunțării efectelor folosirii cu
rea-credință de drepturile sale, paragraf 28, completul de judecată conchide
ca fiind justificată aplicarea unei amenzi judiciare reprezentantului
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne”, Iurie Moroz, în mărime de 50
unități convenționale.
8
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de strămutare a cauzei,
depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” și a
aplica în privința acesteia amendă judiciară, cu remiterea cauzei la Curtea de
Apel Nord, pentru examinarea cauzei deferite judecății în ordine de recurs.
Subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
consideră necesar de a respinge și cererea depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” cu privire la ridicarea excepției
de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, în vederea
controlului constituționalității prevederilor art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul
de procedură civilă, din considerentele ce succed.
Potrivit normei de drept procesuale civile art. 121 alin (5) din Codul
de procedură civilă, enunțată la paragraf 26, ridicarea excepției de
neconstituționalitate poate avea loc exclusiv doar dacă cererea de chemare
în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori
dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.
Prin urmare, din conținutul normelor legale citate rezultă indubitabil
că instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar
dacă examinează fondul cauzei după ce a primit în procedură cererea cu care
a fost sesizată.
La caz, nu se atestă întrunirea acestor condiții, cererea Societății cu
Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne”, privind ridicarea excepției de
neconstituționalitate, nefiind depusă în procedura examinării cererii de
recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel declarată admisibilă
conform legii, ci la examinarea unui incident procedural.
Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție va respinge cererea Societății cu Răspundere Limitată „Gările
Auto Moderne” cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și
sesizarea Curții Constituționale.
În conformitate cu art. 121, 43 alin. (2) lit. f), alin. (4), 61 alin. (3), art.
269-270 din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
9
Respinge cererea depusă de a Societatea cu Răspundere Limitată „Gările
Auto Moderne” cu privire ridicarea excepției de neconstituționalitate.
Respinge cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Gările
Auto Moderne” privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o
altă instanță de judecată egală în grad.
Aplică lui Iurie Moroz, IDNP xxxxx, amendă judiciară în mărime de 50
de unități convenționale (două mii cinci sute de lei).
Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Gările Auto Moderne” împotriva
Instituției Publice „Cadastrul Bunurilor Imobile” SCT Briceni și
Întreprinderii de Stat „Direcția pentru exploatarea imobilului” cu privire la
nulitatea înregistrării din registrul bunurilor imobile, se remite la Curtea de
Apel Nord, pentru examinarea în ordine de recurs.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
10