2rci-3/25 — validarea propririi

În procedura Judecătoriei Soroca, sediul Central se află spre examinare cauza de insolvabilitate intentată față de Gospodăria Țărănească „Ciubotaru Rodica Pavel”, în procedura falimentului simplificat.

La 07 februarie 2024, lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Ciubotaru Rodica Pavel”, în procedura falimentului simplificat a depus cerere împotriva terțului poprit Violina Rudi cu privire la validarea propririi.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a admis parțial cererea privind validarea popririi. S-a validat poprirea față de terțul poprit Violina Rudi în mărime de 170 663,79 de lei. S-a încasat din contul Violinei Rudi în beneficiul Gospodăriei Țărănești „Ciubotaru Rodica Pavel”, în proces de faliment simplificat, datoria în mărime de 170 663,79 de lei. S-a încasat din contul Violinei Rudi în beneficiul administratorului autorizat Vasile Șeremet, taxa de stat în mărime de 3 619,89 de lei (f.d. 130, 137-139).

Prin încheierea din 05 septembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a corectat eroarea evidentă de calcul în partea dispozitivă a hotărârii din 05 septembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, prin substituirea: - Sintagmei „170 663,79 de lei”, cu sintagma „103 309,35 de lei”; - Sintagmei „3 619,89 de lei” cu sintagma „3 649,26 de lei”( f.d. 140)

Nefiind de acord cu hotărârea emisă, la data de 27 septembrie 2024, Violina Rudi a depus cerere de apel, împotriva hotărârii din 05 septembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei nou hotărâri prin care cererea depusă de lichidatorul Vasile Șeremet să fie respinsă (f.d. 134-135).

Prin încheierea din 23 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea depusă de Violina Rudi cu privire la repunere în termen a apelului. S-a restituit cererea de apel depusă de Violina Rudi, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d 145-146)

La 14 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice, Violina Rudi a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 23 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu restituirea spre rejudecare a apelului. 1 7.1. În motivarea recursului, recurenta a menționat că, în privința sa a fost inițiată o acțiune cu privire la validarea popririi. Nefiind de acord cu cererea, s-a prezentat în ședința de judecată, în cadrul cărei și-a expus opinia vis-a-vis de cererea înaintată. A indicat că, la ultimele ședințe de judecată nu a fost prezentă, iar hotărârea a fost emisă în lipsa sa, fiindu-i expediată prin poșta terestră după termenul legal de contestare de 15 zile.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă stipulează: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea”.

Art. 1 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012: „(4) Procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.”

Art.8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în redacția Legii modificată prin LP nr.48 din 25 martie 24, publicată în MO nr.112-117 la 25 martie 2024, art.177): „(1) Hotărârile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului, cu excepțiile prevăzute în prezenta lege. Termenul de apel, precum și apelul declarat nu suspendă executarea hotărârilor instanței de insolvabilitate. (2) Încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Termenul de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor instanței de insolvabilitate.”

Art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „ Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.”.

Art. 100 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă: „ (41) Participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.” 2

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „ (1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă: „ (1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „ (1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen sau instanța de apel a respins cererea de repunere în termen. (11) Asupra restituirii cererii de apel decide un complet din 3 judecători, fără citarea participanților la proces. Instanța de apel poate convoca participanții la proces în ședința prealabilă doar în cazul stabilit la alin. (1) lit. b). ”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural”.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: 3 „ Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „ (1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Astfel, recursul declarat la 14 ianuarie 2025 de către Violina Rudi se consideră depus în interiorul termenului legal prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 05 septembrie 2024, Judecătoria Soroca, sediul Central, în calitate de instanță de insolvabilitate, a pronunțat hotărârea pe marginea litigiului dat (f.d. 130).

Prin urmare, termenul-limită de 15 zile prevăzut la art.8 alin.(1) din Legea insolvabilității, pentru declararea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, a început să curgă din 06 septembrie 2024, ziua imediat următoare de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, care a expirat la 20 septembrie 2024 (vineri) inclusiv.

Potrivit informației deținute pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești, la 05 septembrie 2024, Judecătoria Soroca, sediul Central a publicat pe pagina sa oficială: https://jsr.instante.justice.md, dispozitivul hotărârii din 05 septembrie 2024.

Nefiind de acord cu hotărârea emisă, la data de 27 septembrie 2024, Violina Rudi a depus cerere de apel, împotriva hotărârii din 05 septembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate, cu emiterea unei nou hotărâri prin care cererea depusă de lichidatorul Vasile Șeremet să fie respinsă (f.d. 134-135).

Prin încheierea din 23 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea depusă de Violina Rudi cu privire la repunere în termen a apelului. S-a restituit cererea de apel depusă de Violina Rudi, pe motiv că a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d 145-146)

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele cererii de recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția Curții de Apel Bălți de respingere a cererii 4 înaintate de Violina Rudi cu privire la repunerea în termen a apelului și de restituire a cererii de apel depusă de Violina Rudi împotriva hotărârii din 05 septembrie 2024 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură civilă, pe motiv că cererea de apel a fost depusă peste termenul de 15 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității.

Or, după cum rezultă din actele cauzei, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat 05 septembrie 2024, iar cererea de apel depusă de Violina Rudi, la 27 septembrie 2024, pe când termenul-limită de contestare cu apel a expirat încă la data de 20 septembrie 2024 inclusiv (vineri).

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, potrivit art.116 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură.

La caz, se constată că cererea de apel a fost depusă de Violina Rudi peste termenul legal de atac cu apel (15 zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii instanței).

Deși, apelanta a solicitat repunerea în termen a cererii de apel în baza art. 116 din Codul de procedură civilă, nu a demonstrat prin probe concludente și pertinente imposibilitatea efectuării actului de procedură în interiorul termenului legal.

Nu poate fi reținut argumentul recurentei precum că hotărârea a fost emisă în lipsa sa și acest fapt ar constitui temei de repunere în termen de declarare a apelului, acesta fiind declarativ și vine în contradicție cu actele cauzei, or, din lucrările dosarului rezultă cu certitudine că Violina Rudi a cunoscut despre litigiu, recepționând din partea instanței de judecată încheieri, citații (f.d. 34, 36, 37, 67, 76). Totodată, Violina Rudi a depus, în adresa instanței de judecată, referință, cereri de amînare și de examinare în lipsă, cât și cereri de anexare a probelor la dosar (f.d. 38, 59, 72, 78-98).

Circumstanțele sus descrise configurează concluzia că recurenta cunoștea despre examinarea cauzei, deoarece a fost înștiințată despre inițierea procesului și desfășurarea acestuia, iar faptul că ulterior ultima nu s-a prezentat în ședințele de judecată nu poate fi pusă pe seama instanței de judecată.

La acest aspect sunt relevante prevederile art.102 alin.(41) din Codul de procedură civilă potrivit cărora participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Or, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu mai pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară, dar să se intereseze, cu bună-credință, la intervale rezonabile de timp, de soarta dosarului respectiv, pentru a nu omite pe viitor termenul legal de atac, în situația în care își vor manifesta dezacordul cu soluția pronunțată de instanța judecătorească.

Prin urmare, Completul de judecată conchide că instanța de apel, prin prisma dispozițiilor art. 116 din Codul de procedură civilă, corect a respins 5 cererea depusă de Violina Rudi, cu privire la repunerea în termen a cererii de apel.

În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiată și legală încheierea din 23 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți.

Se accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art.6§1 din CEDO, încuviințarea exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

Din considerentele menționate, și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art.427 lit. a) și art.428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recurs depusă de Violina Rudi. Menține încheierea din 23 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza de insolvabilitate intentată la cererea depusă de cererea depusă de lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Ciubotaru Rodica Pavel”, în procedura falimentului simplificat împotriva Violinei Rudi, cu privire la validarea propririi. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 6 7